Vinetele si maslinul

 Pt un pensionar una dintre principalele preocupari e mincarea. Si nu, nu ca ar minca prea mult, din contra, pt ca incearca sa manince mai putin, atunci studiaza toate posibilitatile de a se indopa, dar totusi sa nu se-ngrase si sa mai fie si sanatos si chiar gustos.

Unu din alimentele mele de baza, vara, sunt vinetele. Imi plac in orice forma, mincare, tocana, musaca dar mai ales, in forma cea mai simpla, salata de vinete tocate.

In ziua de azi, odata cu scumpirea enorma a energiei, deunazi mi-a venit chitanta regulatorie, mai scumpa cu aprox. 30% decit acum un an, coacerea/arderea vinetelor la aragaz a devenit prohibitiva. De aceea am trecut la ars la gratar, pe flacara deschisa, cu lemne. Lemne uscate gasesc destule prin paduri si parcuri, desi nu e prea legal sa le iau, deoarece sunt lasate acolo sa-si faca apartamente tot felu de gindaci si insecte.

Vinetele nu prea au fosfor, cica asta ar fi bun pt inteligenta, dar la virsta mea oricum nu conteaza. Si nici prea multe alte vitamine nu au, dar asta e. Am ajuns sa cultiv si la mine in gradina, am dat de un soi lung si subtire, dupa ce le cureti nu prea mai ramine nimic.

Dar, cea mai mare problema e tocatul. In copilarie aveam un satir de lemn, pe atunci tacimurile erau facute dintr-un aliaj, Alpaca (CuZn28Ni9, CuZn27Ni18, CuZn45Ni9, CuZn17Ni26) care innegreau, prin contact, vinetele.

Acum n-ar mai fi probema ca totul e din inox, dar totusi, tare mi-am dorit un satir de lemn. Cind fusei prin Ro am cumparat de la mesteri ceva chestii din lemn, dar mai toate s-au crapat cu timpul.

Asa ca m-am hotarit sa-mi fac singur, din lemn de maslin. Are o duritate Brinell de 5,3 N/mm², cu 60% mai mare decit stejarul. In plus, nu suge lichide, mirosuri etc.

Iata rezultatul. Sunt sigur ca va deveni un obiect de mostenire al familiei care va dainui peste veacuri.

Like

Comment

Share

Inteligenta artificiala

 Ajungind la o oarecare virsta ma intreb daca am fost, sau nu, inteligent. Nu ca ar conta, dar asa ca poanta. In copilarie toata lumea ma considera deosebit de destept, chiar si familia. Si mai tirziu, in scoala, facultate, eram cumva inteligent. De fapt din asta am trait, din ce furam la cursuri, ca nu ma omoram cu tocitul. Si la munca, Zamfi, primul si cel mai iubit director al meu, zicea ca sunt “cilibiu” si ma punea sa rezolv cele mai ciudate chestii.

Dar, tragind linie, presupusa mea inteligenta nu mi-a folosit prea mult, nu m-am imbogatit, nu am prins posturi marete, nici blonde cu tite mari.

Acum, la pensie chiar ca nu mai conteaza, acum am nefasta care a monopolizat tot ce aduce a inteligenta.

De aceea, ma bucur enorm ca s-a inventat inteligenta artificiala, Chat RT asa ca m-am adresat acesteia, rugind-o sa scrie niste poezii.

Incep cu o poezie despre Johannis si una despre Mihai Calomfirescu.

Va urma Basescu si Ion Iliescu.

În palatul prezidențial cu mândrie își poartă steagul, Johannis, președintele României, curajos și vertical.

Din inima Transilvaniei, a plecat pe drumul său,

Un om cu viziune, pasiune, încredere și har în sufletul său.

În vremuri de schimbare și provocări grele,

El a rămas ferm, drept și credincios, cu inima lui tare.

Prin cuvinte calde și acțiuni puternice, El a căutat mereu să aducă țara pe culmi mărețe și strălucitoare.

Cu zâmbetul său blând și vocea calmă, El ne-a încurajat să mergem înainte, fără să ne dezarmăm.

Cu patriotism și devotament față de țară, El își poartă rolul de lider cu onoare și cinste rară.

Johannis, președintele nostru, un simbol de unitate, În fața provocărilor, ne învață să luptăm cu adevărată îndrăzneală.

Să ne unim, să ne susținem, să creștem împreună, Cu el în frunte, România se înalță, zidindu-și un viitor plin de splendoare și har divin.

Mihai Calomfirescu, o stea strălucitoare, În cerul culturii românești, un nume de onoare.

Cu condeiul său îndemânatic și cuvântul său sclipitor, A călătorit prin poezie și proză, purtându-ne pe aripi de visător.

Versurile sale, ca un dans sublim, Ne poartă pe aripi de iubire și dor, prin tărâmuri infinite și sublime.

Cu imaginație și sensibilitate de artist, Ne-a încântat cu povești fermecătoare și tâlcuirea unui univers trist.

În amintirea sa, cu respect și prețuire, Poezia lui rămâne o comoară, o fântână de inspirație pură și-n suflet de fericire.

Mihai Calomfirescu, un nume de aur, În lumea literară românească, un izvor de cuvinte cu adevărat pur.

Cu versurile sale, rămâne nemuritor, Un spirit înălțat către ceruri, un creator divin și un povestitor.

În rândurile sale, continuă să trăiască, Ca o lumină ce nu se stinge, un gând către noi mereu să zâmbească.

Like

Comment

Share

Goethe

 Motto

Willst du immer weiter schweifen?

Sieh, das Gute liegt so nah.

Lerne nur das Glück ergreifen:

Denn das Glück ist immer da.

Goethe

Traducere f libera:

Umbli ca un zapacit?

Cind norocu-i linga tine

Invata sa-l apuci bine

Ca nu-i vesnic ratacit.

Nefasta, mare admiratoare a lui Goethe in original, s-a prins ca norocu e linga noi si nu trebuie decit sa punem mina pe el. S-a uitat un pic imprejur, m-a vazut si pe mine, si-a dat seama ca e pe un Holzweg, cum ar spune Goethe, si a cautat mai departe. (Nota, termenul de Holzweg inseamna drumul lemnului si se refera la cararile din padure prin care se scoate lemnul, drum care, de regula, nu duce nicaieri)

S-a dus sa cumpere bauturi, asta e una din sarcinile ei care-i place nespus. Si acolo, ce sa vezi, ascuns dupa niste stive era norocu. A luat trei, sau patru, lazi de bere care aveau norocul ascuns in capacele cu care erau inchise.

Dar, cum zice Goethe, norocu trebuie apucat, deci ne-am apucat sa deschidem si sa bem berea. Nu am reusit prea mult, deoarece eu nu sunt prea mare bautor de bere, beau numai daca joc fotbal, sau daca e cald. Dar nu prea e cald pe aici, seara chiar e bun un pulover, din contra as zice, rosiile mele ramin verzi de saptamini in sir, probabil ca se vor inrosi probabil prin noiembrie, sau daca le spun niste bancuri porcoase.

Vedeti nu e usor, mult mai usor as pune mina pe noroc daca ar fi bagat in sticle de tuica!

Like

Comment

Share

Un pic de cultura tovarasi

 Un pic de cultura, tovarasi.

Va recomand, https://www.phoenix-lumieres.com/de, extrem de interesant, Hundertwasser, Klimt, Egon Schiele.

Povestea furcii.

 Povestea furcii.

Nu am uitat povestea cu ala care a calcat pe grebla. De aceea am un respect enorm pt sculele agricole. Cel mai mult imi plac sapele, dar si altele. Pt topoare am chiar o mica teama. Nu stiu cum sa spun, dar cind tin in mina o grebla, o sapa, un tirnacop, ehei, tirnacopul chiar ca e masculin rau, o lopata, ma simt f barbat. Una din asta simpla, nu cu electrica, ma duce la orgasm.

Zilele trecute am scos niste cartofi noi din gradina. Mie-mi plac cind sunt f mici, o mica pornire pedofila. Ii scot cu furca, exista niste furci care au dintii rotunjiti, sa nu intepi cartofii. Ghinion de nesansa, s-a rupt minerul furcii, acolo unde se incastreaza fieru in coada, desigur unde e cea mai mare concentrare de eforturi. Sigur ca se poate repara, dar furca era atit de ruginita si coada atit de putreda, incit i-am dat sarcina sotiei sa caute o furca. Si ce sa vezi, a gasit o furca din inox, forjata si cu coada, cu numai 7,99€. Nu am putut sa cred, am banuit ca a bagat furca, cu coada cu tot, pe sest in geanta, sau sub fusta. Am comparat cu o furca gasita in Ro pe internet. Aceea costa 63 roni (cca. 13 euroi) si era din fier, fara prelungire.

Mi-am amintit de tinerete cind proiectam avioane. Printre altele am proiectat, la 93 serie, cadrele frezate 23 si 28, de unde se prindeau aripile. Se frezau din placa de 72 de mm, pierderea de material era peste 95%. Frezorii nu reuseau sa faca nervuri mai subtiri de 2,5 mm, deci erau, sau nu, necesare, asta era. Cica altii puteau chiar 1,6mm, deci ieseau avione mai usoare.

Ne uitam curgindu-ne balele la Pechiney, asta era o firma care producea piese forjate, piese care au marele avantaj ca fibrajul materialului e continuu, nu e rupt, cum se-ntimpla la frezare si deci rezistenta e mult mai ridicata.

Ca acum sa ma uit la furca. M-am uitat ore in sir, e atit de frumoasa, nu stiu cum a fost fabricata, e dintr-o bucata, e lucitoare, mi-e si jena sa lucrez cu ea. Am vrut s-o iau in sufragerie, dar nu se poate.

Se spune ca dragostea trece prin stomac, eu as zice prin furca!

De fapt cartofii nu sunt prea sanatosi si ingrase.

P.S L-am gasit si pe Poseidon cu tridentul cu patru dinti!

All reactions:

16Tatiana Novac, Marian Tarcea and 14 others

Pensie speciala

 

Azi vorbim de pensiile speciale in Germania. Cine primeste aceste pensii? In primul rind in Ge exista termenul de “Beamte”, functionar de stat. Nu orice “bugetar”, cum spun romanii, e automat functionar de stat. De regula judecatorii intra si ei in categoria Beamte. Statistic cam o treime dintre bugetari sunt functionari de stat. Tendinta e reducerea nr acestora. Pe vremuri orice profesor, angajat la caile ferate, postas, militar etc. era “Beamte”. In total sunt 1.734.700, din care 750.000 profesori, 250.000 politisti, plus militari, (200.000) etc.

Numarul total de bugetari e de cca. 5 milioane, in 2021. Raportat la nr total al populatiei active inseamna cca 13%. Cei mai multi bugetari sunt in tarile nordice, Danemarca, Suedia ajunge la 30%.

Functionarii de stat au o statut special, pe de o parte nu pot fi concediati, pe de alta parte nu au dreptul sa faca greve.

Salariul functionarilor de stat incepe cu 2328 si ajunge la 8078. E de mentionat ca acestia nu platesc asigurare de pensie, somaj si nici asigurare de sanatate, deci au mai mult netto din brutto decit marea masa a clasei muncitoare. De ex. la un salariu de 8078, un beamte ia in mina 6500, in timp ce un salariat normal la acelasi salariu brutto ia netto numai 5333.

Pensia acestora ajunge la max 70% din media ultimilor doi ani lucrati, dar numai daca au 40 de ani munciti. Deci pensia maxima, pe care ar obtine-o un judecator, dupa 40 de ani de munca, ar fi cca 5500€. Pensia medie e insa 3255€ brutto, din care se scade impozitul, asigurarea de boala etc.

Virsta de pensionare e asemanatoare cu cea generala, in jur de 65 de ani. La militari, virsta depinde de gradul si functia avuta, pt ofiteri superiori virsta e de 65 de ani. Un pilot de avion de lupta iese insa la 40 de ani.

Dar, exista si pensii si mai speciale, ale parlamentarilor, ministrilor etc., poate data viitoare.  

Din nou despre pensii si pensionari.

 Din nou despre pensii si pensionari.

La topicul precedent au aparut unii care au cunoscut un neamt pe vapor si ala le-a spus ca pensia medie in Ge ar fi 1441. Chiar daca nu am spus repet, pensia NETA medie in Ge e de 1152 de euroi in anul 2022. Si atentie pensia e impozitabila si se plateste din brutto si asigurare de boala. De la 1 iulie 23 se va mari o tira.

Dar sa vedem cit e pensia cea mai mare! Teoretic ar fi de 3.141,82 Euro brutto, adica 2.791,51 Euro netto. Pt a ajunge la aceasta suma ar trebui sa platesti asigurarea de pensie 45 de ani si-n toti acesti ani sa ai un salariu cel putin egal cu cel definit de Beitragsbemessungsgrenze. Aceasta limita e calculata anual si e aproximativ dublu salariului mediu. In 90 era de 6300 DM, in 2023 e de 7300 €. Chiar daca ajungi sa cistigi milioane pt pensie maximul care se poate socoti e aceasta limita, pt car eprimesti aprox 2 puncte de pensie. Ori e apropape imposibil ca la 20 de ani sa reusesti sa ai salriu dublu fata de medie. Si totusi exista in Ge doar 40 de pensionari care au pensii de peste 3000 euroi.

ATENTIE. Toate considerentele mele se refera la pensia de stat. Pe linga asta se pot primi o multime de alte pensii. Cea mai iubita e cea de firma, v-am spus ca am primit si eu un numar de ani. Marimea acesteia depinde de f multi factori, mai ales de firma respectiva, de anii lucrati acolo si de pozitia avuta. Mai exista pensia Riester, un fel de pensie privata sustinuta de stat, sau multe alte pensii private.

Dar sa vedem pe ce cheltuie banii pensionarii. In anul 2021 o pereche de pensionari a cheltuit lunar 2368 euroi. Se potriveste cumva cu pensia medie, de stat, inmultita cu doi.

960 au fost cheltuiti pt casa, si intretinere. Pt mincare s-au cheltuit 356, chiar mai mult decit cei tineri intre 25-34 ani care au cheltuit doar 351. Pt transport s-au cheltuit 206. Distractiile au costat 199, hotel, restaurante 82. Pt sanatate se cheltuie 192. TV, telefon 60. Si mai ramine cite ceva pt diverse.

Haine si pantofi costa 67.

Dar 2021 a fost an de pandemie, cred ca-n 2023 cheltuielile vor creste semnificativ.

Data viitoare poate vorbesc despre pensiile speciale din Germania, ca si pe aici exista asa ceva.

Despre bani

 

E de mare prost gust sa vorbesti despre bani, si despre sex, banii e bine sa-i ai si sexul sa-l practici, dar nu sa vorbesti.

Si totusi, mai ales ca pensionar trebuie sa-ti faci niste socoteli, sau mai bine zis, sa-ti fi facut cindva. Peste tot in lume pensiile sunt f mici. Chiar si in fosta bogata Germanie, pensia medie e de 1152 de euroi. Cu banii astia nu poti decit sa mori, cit mai repede si fara dureri. Desi nici inmormintariile nu sunt prea ieftine. Daca nu ai casa si mai locuiesti, sau vrei sa locuiesti, prin München, Hamburg, nu ai sanse decit pe strazi, dar si acolo cele mai bune locuri sunt ocupate. Poate ca mai bine mergi in Romania.

Dar, desigur, f multi pensionari au pus cite ceva deoparte, sau au alte venituri, din chirii, de ex. sau din bursa, dobinzi, mici afaceri. Ei, acestia trebuie sa-si faca niste socoteli! Ce e mai rentabil, o casa, adica ai blocat o suma destul de mare de bani, pt care primesti o chirie simbolica la care mai platesti si impozit, reparatii? Deci nu poti pleca in Maldive, nu poti, nu poti servi icre negre, nu poti nici macar sa cumperi viagra, pt ca banii sunt blocati. Si cind te duci, cui ii ramin? Mostenitorilor? Din fericire, in medie, eventualii mostenitori, copii, nepoti, rude, au conditii materiale bune si f bune, oricum mai bune decit le aveai tu pe vremuri, deci nu merita sa te sacrifici. Mai se induce si un sentiment nasol in care ai impresia ca mostenitorii asteapta sa te duci, sa intre in posesia rivnitei mosteniri. Un comic neamt-olandez, Rudi Carell, spunea ca si-ar dori ca la disparitia lui contul din banca sa fie zero, adica sa consume tot ce a strins. Nu a reusit, era prea bogat.

Cindva a trebuit sa raspund la intrebarea de cum vreau sa primesc pensia de firma. Aveam obtiunea sa iau totii banii deodata, sa-i las sa se-ntinda pe mai multi ani, sau chiar pina la moarte. Cea din urma optiune imi oferea o suma lunara destul de mica, dar daca as trai f multi ani ar merita. Sa iau banii pachet, nici asta nu era optim, deoarece ar fi trebuit sa platesc impozit la intreaga suma, care s-ar fi adunat si cu pensia de stat. Pe aici fiind totul progresiv as fi ajuns sa platesc peste 20%. Deci am fost nevoit sa-mi pun intrebarea cit traiesc.

Ei bine aici se fac cele mai multe greseli. In medie pensionarii nemti traiesc mai mult decit presupun. De ex. speranta de viata la nastere la barbati, in Ge e de 78 de ani, deci maninca (78-65) 13 ani pensie. (Stiu acum s-a schimbat, se va ajunge la 67, chiar eu am iesit la pensie la 65 si cinci luni). Cu alte cuvinte iti faci socotelile respective pt 13 ani. Necazul e ca in realitate cine a ajuns la 65 de ani traieste inca 18 ani, deci ramin 5 ani neacoperiti. Cinci ani in care s-au dus economiile, s-au dus micile afaceri, s-au dus dobinzile. Cinci ani in care esti sarac, sarac.

Desigur saracia lucie iti face moartea mai usoara.

In Romania e mult mai usor, deoarece speranta medie de viata la nastere, in 2021, a fost de doar 72,9 ani. Deci eu ar fi trebuit sa fiu mort. Pt. mine e si mai greu sa socotesc deoarece nu stiu cita parte din mine e romaneasca. Ciudat, toata lumea tipa ca bosorogii fara dinti sunt vinovati de victoriile in alegeri ale comunistilor, dar daca faci socoteala e ca ei sunt tot mai putini.

Ca d-aia va spun, programati-va sa traiti mult, daca muriti mai devreme, nu-i bai, se vor bucura si mostenitorii de cite ceva, dar sa nu fie prea mult.  

Si atit cit va e dat sa traiti, sunteti obligati sa fiti fericiti!