Calatorii

 

Batranetea aduce cu ea multe schimbari, ma refer la cei care apuca batranetea.

In tinerete, desi am avut tot timpul joburi in care am calatorit f mult, totusi imi imaginam ca la pensie voi cutreiera lumea. Speram sa am o conditie financiara solida, care sa-mi permita acest lucru, si, desigur, o robustete fizica corespunzatoare.

Nu am luat insa in considerare factorul pasiune, factorul mobilitate, factorul, sa spunem asa, dorinta. Ca, se spune, ca dorinta ramane, numai putinta dispare. Uite ca contrazic acest mit, nu bro, dorinta dispare prima.

Devenim extrem de comozi, ca sa nu spun lenesi. In tinerete plecam undeva, la munte, sau la mare, ne ajungea periuta de dinti, si vreo suta de prezervative, nici macar pasta nu-mi trebuia. Azi, bro, desi sunt oarecum sanatos, si nu mi s-au recomandat prea multe pilule, totusi un geamantan e plin cu medicamente, ma rog, vitamine, creme, sucuri de urgenta. Fiecare orificiu al corpului are nevoie de un ceva.

Urechile se-nfunda, ochii se usuca, e nevoie de picaturi, pt muscatura de viespe am trei doctorii si o injectie, si pt muscaturile de capuse, de vipera, de sarpe, de rechin, de scorpion. Si nasul, nasul e ceva extrem de sensibil, dar homoroizii! Eventualele infectii alimentare necesita o plasa intreaga de doctorii. Dar daca tusesti, transpiri, iti cresc ganglioane, cur de gaina, nu asa ca trebuie sa fii pregatit sa ai ceva contra. De antibiotice nu mai vorbesc, sunt obligatorii, iti pot salva viata. Sigur ca trebuie sa-ti masori tensiunea zilnic, temperatura, oxigenul in singe. Deci aparatele trebuie sa fie cu tine.  Si deodorante, plasture, daca te intepi, julesti. Pt fracturi nu ar strica ceva ghips.

La nevoie nu ar strica nici un computer tomagraf, desi cred ca se exagereaza. Si nici aparate Röntgen!

Ei bine, adunarea acestor multiple lucruri absolut necesare unei calatorii care depaseste durata de trei zile, ne face sa ne piara cheful de a pleca, chiar daca economisim prezervatvele, asa ca mai bine stam acasa unde le avem pe toate astea si inca multe altele, de care nu mai stim, dar care sunt la fel de importante.

AfD

 Sunt si eu, alaturi de intregul popor, si alaturi de Europa, ca sa nu spun de lumea intreaga, ingrijorat de cresterea fara precedent a electoratului nazistilor AfD.

In definitiv cancelarul nostru Merz a avut dreptate, in septembrie 2023, ca azilantii au venit in Ge sa-si faca dintii si nu mai gasesti o programare. Pare destul de plauzibil, avand in vedere ca in ultimii ani au venit in Ge peste 6 milioane de straini, sirieni, afgani si ucrainieni etc. Si din astia 6 milioane muncesc sub 40%. Stirbii au ocupat saloanele dentistilor. Zilele trecute am vrut sa fac o programare la medic, pe vremuri obtineam asa ceva in doua trei zile, acum am obtinut-o peste sase (sase) saptamani.

Dar, daca vine AfD la putere, am fost deja avertizat de multi fosti concetateni romani, gata, voi fi obligat sa reemigrez. E posibil sa-l iau si pe medicul meu dentist si chiar pe cel de familie, care sunt romani, cu mine si deci voi obtine programare mai usor. Nu am inteles daca cei care m-au avertizat/amenintat sunt ingrijorati pt soarta mea, sau se tem sa ajung in Romania. Respectivii nu s-au gandit ca, in definitiv, as putea emigra in Spania, Franta, Italia, Grecia, ca sa nu vorbesc de Costa Rica.
Dar oare ce se va alege de nationala de fotbal a Germaniei daca toti strainii vor fi alungati?
Se spune ca AfD sunt nazisti si tin cu rusii! Putinele mele cunostinte de istorie ma invata ca nazistii au mers sa-i casapeasca pe rusi la Stalingrad si nu au fost prea prieteni. Sunt prieteni acum?

Unii spun ca AfD vrea gaze si benzina ieftina din Rusia, motorina era ieri pe autostrada 2,8 euroi. Nu vad ce e rau un asta, in loc sa ia din USA unde se produce prin fracking, care in EU e interzis si costa de sase ori mai mult decat ala rusesc. AfD zice ca in Germania energia e cea mai scumpa, aceasta fiind o minciuna grosolana, costa de abia 39,51 centi Kwh,. Cea mai scumpa energie e in insulele Bermude, unde costa 41 centi.
Cica venirea AfD la putere ar distruge economia, ma intreb daca mai e loc de distrugere, VW vrea sa inchida patru fabrici si sa disponilizeze 100000 de arbaiter. De un muncitor in automobile depind inca sase locuri de munca la tot felul de suplaier, cantine si producatori de chiloti. Guvernu e mandru ca totusi cresc contractele in industrie, uita sa ne spuna ca aceasta crestere se datoreaza comenzilor de armament, comenzi facute pe datorie. Dragutul de Merz a luat 800 de miliarde imprumut. La anul bugetul propune 190 miliarde de noi datorii.
Vroiam sa vorbesc si de testele Pisa, dar nu vreau sa fac de ras Germania.
Gata, imi fac bagajele, oricum vine toamna si incep ploile, ca oricum planeta sufera!

Nemtii si rusii

 

In Germania, pe aici, au inceput o multime de explozii, atentate, sabotaje. Stie toata lumea ca sunt provocate de rusi, mai ales ca nu exista nici o urma si deci asta e dovada ca sunt rusi, ca numai astia actioneaza fara sa lase urme. Drept urmare s-au luat masuri, s-a inchis consulatul rusesc din Bonn, precum si o casa a rusilor din Berlin. Guvernul e convins ca astfel s-a taiat fluxul spionilor rusi, chiar daca in Germania exista vreun milion de rusi-nemti, da astia sunt buni, si inca un milion de ucrainieni, dar care nu sunt rusi si sunt buni.

Se vorbeste chiar ca si chinezii sunt partasi la aceste acte de sabotaj, mai ales ca sunt multi chinez care au ochii mici.

Orasul nostru are mari sanse sa se profileze drept metropola mondiala. Alaltaieri seara, la Universitate, da, noi avem si universitate, s-au impuscat unii. Cel mai impuscat a fost insa salvat si zice ca nu stie cine l-a impuscat si de ce, chiar daca unii zic ca nu vrea sa spuna, ca sunt rusi si asa sunt rusii.
In Leipzig a fost si mai groasa, au gasit arme atomice, dar de fapt erau doar pocnitori, si acestea fiind obieciuri rusesti-chinezesti. Ce sa-i faci, nici teroristii nu mai sunt ce au fost odata, unde sunt blocuriee gemene, unde sunt printii impuscati. Dar au prins niste teroristi, un rus din bielors, altu din Lituania, sau chiar Finlanda. In Berlin s-a descoperit un adevarat buncar plin de arme, erau vreo trei pistoale.

Nici München nu e mai prejos, si acolo au fost acte criminale, au fost gasiti doi bulgari chinezi, pusi de rusi sa atace un santier, deoarece patronu nu le daduse salariile.

In acest timp, dragul nostru cancelar Merz a crescut in sondaje, de la minus trei, la minus patru. Acum se cearta cu o doctorita de copii care i-a zis niste nasoale, nemeritate. Vrea s-o bage la puscarie pe doctorita. Unii spun ca doctorita are legaturi in Rusia a fost depistata la baletul Nusskacker, dovada certa ca e din aia!

 

Merdeneaua Croissanu si ompletta

Am participat si eu, ca intregul popor, la dezbaterea merdenea vs croissant. Trebuie sa spun ca sunt complet neutru, nu mananc nici una, nici alta, poate f rar placinta cu branza, care parca e tot cam asa ceva. De asemenea nu am nici o inclinare spre unt, sau margarina, in lunga mea viata uneori se spunea ca margarina, alteori ca untul ar fi mai bun. Eu preferam f rar piine prajita frecata cu usturoi si cu untura.

M-a impresionat tare cum un baiat curatel, ma refer la cel cu ochelari de la Mitza, unu care se exprima ingrijit, ai zice ca are si scoala, poate fi atat de idiot. Dar timpenia nu tine cont de nimic, e acolo si gata!

Legat de arta culinara, ca asa se spune ca ar fi o arta, am avut relatii ciudate. In copilarie nu mancam aproape nimic, se spunea ca traiesc cu aer, unchii imi spuneau ca daca n-as avea pielea, mi s-ar imprastia oasele. Mai tirziu, in tinerete, am inceput sa mananc dar nu conta ce, mancam pe fuga.

De abia la batranete am inceput cu adevarat sa gust ce mananc, asta fiind un fel de inlocuitor, cum se spune orgasmul batranetii.

Am avut si eu perioada mea buna la loc cu soare, in care mi-am permis, sau am fost chiar invitat, la restaurante selecte, chiar in miezul templelor Haute cuisine. Desigur sunt bune, chiar f bune, desi maidanezu din mine a preferat tot din astea pamantesti. De ex. din bucataria franceza prefer broastele, dar imi plac f mult si stridiile.

Un loc special il ocupa omletta, nu, nu e preferata mea, dar e de mirare cat de apreciata e. Am vazut un film artistic frantuzesc, in care pt postul de bucatar la un restaurant de lux era modul de preparare a omlettei. 

Asta imi aminteste de Mont Saint Michel, o mica localitate unde nu am fost dar am planuit de multe ori. E de fapt o mica insula/peninsula, care in functie de maree poate fi sau nu atinsa pe picioare..

Prin 1888 Mama poulard, atentie se citeste Pulard, dar va rog putina seriozitate, a inventat o omletta, ca altceva nu prea aveau pe acolo, care a ramas celebra. De fapt „secretul“ ei ar fi ca ouale se bat mar, minute, ore in sir. Exista zvonuri precum ca s-ar bate albusurile si galbenusurile separat, dar neconfirmate de ultiele sapaturi.

Oricum restaurantul Pulardului exista si azi si e extrem de vizitat, ceea ce face ca o amarata de omletta sa ajunga la vreo 50 de euroi, de parca ouale ar fi de la closca cu pui de aur. Dar atentie, trebuie sav a grabiti ca refluxul vine f rapid si puteti ramane blocati pe acolo, sau sa fiti scosi de salvamari.

Cine vrea poate vedea meniuul aici. 

ENCOURS_LMP_Menu_2026-07-03

Germania si berea

 

Desi ma simt bine in Germania, desi am avut un oarecare succes profesional si mai ales mi-a facut mare placere munca mea, totusi aceasta tara nu mi se pare potrivita mie.

Am lucrat o perioada la o mica firma unde am proiectat sisteme de imbuteliere. Fiind o firma mica produceam exclusiv masini si instalatii unice, speciale. Cele standard, produse in serie erau tema marilor firme. Patronul era un neamt de dupa razboi, nu avea studii, dar totusi avea un simt tehnic f dezvoltat. Era omul cu potriveala, nu reusea nici o data sa gaseasca centrul de greutate al unui capac cu amortizor, asa ca dadea mai multe gauri pana reusea sa gaseasca pozitia corecta.

Dar printre sarcinile mele era si sa desenez intreaga instalatie, mai ales ca mergeam des la berarii, unele f vechi, manastiri, care inca nu aveau nici o reprezentare grafica a instalatiilor lor.  Era extrem de laborios deoarece la aceste cladiri inca nu se inventase unghiul drept si deci trebuia sa masori ore in sir arhitectura stramba a acestora. Deci am vizitat extrem de multe berarii, cam peste tot in Germania. Nu de putine ori primeam cadouri lazi intregi de bere, si la firma aveam tot timpul bere la discretie, sefu ma incuraja chiar sa iau acasa.

Marea mea problema era ca mie nu-mi prea place berea, asa, din cand in cand, cand e f cald, sau dupa fotbal, mai merge, dar in rest prefer tuica. Iata ce soarta trista, sa ajung in tara berii, sa am bere la discretie si sa nu-mi placa. Ma simteam ca un eunuc intr-un harem.

Se spune ca berea depinde de apa folosita. Unul din primele proiecte ale mele a fost la o instalatie de imbuteliere apa, aproape de locuinta mea. Mergeam f des s-o vad, chiar in timpul liber, sa vad daca mai functioneaza, pana cand intr-o zi o vad inchisa. Credeam ca s-a stricat instalatia mea, dar de unde, se descoperise ca firma tragea apa din panza freatica, dar acolo fusese o groapa unde se aruncase cadavrele din timpul epidemiei de ciuma.

Si totusi m-am indragostit de berea Krombacher, m-am indragostit atunci cand am vazut lacul, o frumusete, o apa limpede si frumoasa.

Acum insa sunt obligat sa beau bere Krombacher deoarece aceasta firma vrea sa planteze un milion de arbori in Germania si mai da si un premiu de un euroi din cand in cand. Asa ca pt a-mi mari sansele de castig sunt nevoit sa beau zilnic mai multe sticle de bere.

Daca ar fi fost tuica, vorba cantecului, de-ar curge tuica din sanii tai iubito!

masini conduse de stafii

 

In ultimii ani, toamna merg in Grecia. De regula iau un avion pana undeva si mai apoi inchiriez o masina pana la locul faptei. Inchiriatul nu costa mult desi anul trecut am avut surpriza s ami se ceara 80 de euroi in plus deoarece urma sa merg cu bacul pe o insula. Cica mersul cu bacul e un risc suplimentar care trebuie platit. Anul asta m-a intrebat si cati ani am. Om cinstit am spus 76. Ma asteptam sa mi se spuna multi ani inainte, dar m-am inselat. Mi s-a spus ca trebuie sa platesc mai mult, deoarece virsta in sine e un risc. Si suplimentul nu era mic, era de peste 20%.

Intre timp cineva f apropiat mie face o excursie in mult hulita America. Desi e inca f tanar a preferat sa meraga cu un Uber. Dar nu orsicare, ci unu fara sofer. Si iata ca a mers, chiar f bine. Ce ar fi sa-mi iau si eu una din asta? Poti sa bei cat vrei!

Si cand te gandesti ca americanii sunt masiv ramasi in urma, lipsiti de cultura in cap, nu au nici macar valori.

Cit de stupida e viata?

 

Cit de stupida e viata?

Ca am fost dus cu sorcova o dovedeste si faptul ca nu am multumit celor care m-au salvat.

In primul rand nefestei care, biata de ea, des a trebuit sa indure prostiile mele. De multe ori ar fi putut sa ramana vaduva vesela.

In al doilea rand vecinii, ma inteleg f bine cu ei, ma rog, pe model nemtesc, fara prea multa intimitate, undeva ramane un spatiu. Dar au fot deosebit de apropiati, una fusese o viata sora medicala, a reusit rapid sa interpreteze exact problema. Nu in ultimul rand personalul de la salvare care a venit intr-un timp record si au fost deosebit de empatici incl cu sotia. Personalul spitalului Philippusstift, merita, de asemenea, toate multumirile mele.

Ca asta e stupizenia vietii, scapi de accidente grave, de ex. peste mine a cazut, cind eram la munca la negru in Ge, o usa din aia de banca, enorma din otel, de citeva sute de kg si am avut noroc. Am mai avut o infectie la matze fripte si chiar doctorul mi-a zis ca am venit la 12 fara cinci, ca altfel o mierleam. Si mori muscat de o albina!?

Te chinui o viata intreaga sa ai o viata sanatoasa, renunti la multe bunatati, mergi la doctori, peste doctori, cheltui averi cu tratamente, vitamine etc. si mori muscat de o albina? Acum, e drept ca eu nu prea am dus o viata sanatoasa, am fumat ca un turc enorm si multi ani, am baut si-nca mai beau, am pierdut(cistigat) nopti, chiar am si muncit mult, desi se stie ca munca nu e deloc sanatoasa.

De abia, acum la batranete, am inceput si eu sa iau masuri, nu neaparat din motive de sanatate, ci de confort. De ex. m-am ingrasat ceva si mi se mare nasol, nu numai estetic ci si faptul ca te misti mai greu, sau gifii mi se pare tare neplacut.

Sigur ca de murit murim cu totii, dar conteaza si cum mori. Altceva e cand mori ca tot omul, de inima, sau de cancer.  Una e sa mori salvand o blonda din valurile oceanului, sau sa scoti un ciine din incendiu (?), sau sa dansezi, sau chiar sa faci sex pana la epuizare, sau sa fii beat mort, si alta e sa mori muscat de o albina!? Sau sa urci pe muntele Venus! Sau de glontul dulce al patriei cand pui pieptul in fata cuibului de mitraliere, ca namtii pa ulitu, sa zica lumea, ce curajos a fost mortul.

Chiar citeam intr-o platforma romaneasca, citez: „În anul 2025 speranța de viață la naștere în România a fost de 73,6 ani la bărbați și 80,9 ani la femei, în creștere față de anul precedent cu aproape 0,8 ani la ambele genuri.“

Eu am trecut deja de limita. In articolul respectiv se dau statistici in care se arata ca la tara se traieste mai putin, cum dracu tocmai acolo unde mancarea e sanatoasa, aerul curat!?

Si de ce nu se sesizeaza nici o organizatie de femei, sau de barbati, de o asemenea discrepanta, ma refer la uriasa diferenta dintre barbati si femei? Pai suntem egali, sau nu? Nu ar trebui micsorate pensiile femeilor? Unu politician neamt vrea sa lege pensia de speranta de viata, pai atunci femeile ar trebui sa munceasca 7 ani mai mult decat barbatii.  Sau, ma rog, ca la spartani! E adevarat ca in viitor feminizarea barbatilor care fac copii si poarta cercei va duce poate la o egalizare. Sa fie obligate femeile sa creasca albine! Ati observat ca pe femei nu le musca albinele? De ce?

Si cind vad o multime de organizatii care spun “salvati albinele“, imi vine sa le spun, salvati oamenii! Si nu ar trebui sa fiu sensibilos, in copilarie la mahala, ieseam la inceputul verii pe strada descult si in chiloti chinezesti, si ma intorceam toamna cind incepea scoala. In tot acest timp eram muscat de toate lighioanele, ma intepam in cuie ruginite, in urzici, ma muscau ciinii, ma zgiriau pisicile, cadeam din copaci si nu aveam nici pe dracu. Unii spun chiar ca nemtii au o specie speciala de viespi pt reducerea strainilor si a batranilor.

Dar viata e frumoasa, atat cit mai e, traiti cum va place si feriti-va de albine si de intepaturi!

Albinele vin si la bere, deci beti tuica!

Si cum zicea Mihaela, nu va mai sculati devreme!

„Cântecul pensionarilor”. Este un omagiu adus tuturor celor care, după o viață de muncă se buc

https://www.youtube.com/watch?v=M2qMtQNYkbQ

Sa mori sanatos!

 

Se tot spune ca ziua buna de vede de dinineata, sa nu credeti. Sa nu credeti nici ca martea sunt trei ceasuri rele, or fi ele, dar mai sunt si in alte zile.

Sambata, 31, (nu 13), m-am sculat destul de dimineata si am plecat cu bicicleta la gradina. Ma simteam exceptional, am tras viteza mai tare decat Pogacea, imi venea sa zbor, sa cant. Vorba aia: Les bicyclettes de Belsize, Carry us side by side.

M-a intimpinat gradina care mi-a spus bine ai venit, totul arata exceptional, chiar si castravetii care s-au manat un pic au scos citiva. Fasolea se ridicase la cer, rosiile strigau, mananca-ma, mananca-ma. Le-am ingrijit un pic, le-am udat un pic, cu multa grije, sa nu le stropesc. Am mai tocat niste varza, varza cumparata pe incredere care se pare ca era produsa de ThyssenKrupp, din otel forjat. M-am hotarit s-o valorific nemteste, adica s-o toc, s-o amestec cu sare si s-o pun la fermentat, poate asa se inmoaie. Am primit o scula noua de rindeluit.

La pranz aveam planificat gratar de peste. Deja aveam Loup de Mere, un peste care noua ne place f mult. Ne-am asezat la masa, ceva mai tirziu decat de obicei, si deodata a aparut o viespe care m-a muscat in interiorul buzei de sus. Am simtit o durere violenta, de parca ar fi trimis Putin si Soljeniski drone. Am scuipat viespea, si am incercat sa ma duc la chiuveta sa ma spal cu apa rece.

Mi s-a facut negru in fata ochilor si am disparut din aceasta lume. Nu stiu cit a trecut, mai tirziu am aflat ca nevasta a alertat vecinii, care s-au ingrijit de mine si a venit si salvarea. M-am trezit cumva vazind in jurul meu o fetita draguta si niste baieti f draguti care-mi spuneau ceva. Am crezut ca e intrarea in paradis, sau poate in iad, si-mi fac formele. Incet, incet m-am dumirit ca sunt intins pe jos in gradina si ca am fost lesinat. Nu mi s-a mai intimplat asa ceva niciodata. Mi-au facut pe loc niste analize, toate erau perfecte, si tensiunea si pulsul, si oxigenarea plamanilor, tot. Medicul a insistat sa ma duca la spital, unde am fost conectat la diferite aparate, mi s-a facut o injectie cu ceva, mi s-a luat singe si analizat. Dupa vreo ora am fost trimis acasa. In raportul de eliberare s-a scris ca n-am probleme cu inima, si nici cu alte organe si nici macar alergie la viespi.

Vorba aia, asa e cand e sa mori sanatos. Acum ma simt bine, de parca as fi Windows si am fost resetat.

Ca d-aia va spun, ziua buna, reusita, se cunoaste de abia la 12 noaptea! Nu ziceti hop inainte!

Tour de France

 

Slovenia e o tara mica, chiar f mica. Lumii de azi a daruit doua personaje, pe Melania, prima doamna a Americii si pe Pogacar.

O simpatizez pe prima doamna, o consider chiar mai doamna decat pe consoarta lui Obama, sau Doamne fereste, a lui Clinton. Nici aia a lui Micron nu mi se pare o comoara. Fiecare cu doamna lui.

A mea imi place f mult!

Dar Pogacea, Pogacea e un superman, nu numai ciclistul, ci omul. Am imbatranit si am devenit f sensibil la lucruri mici, chiar si atunci cind vad ca cineva ofera scaunul cuiva mai suferind. Pana si a-i tine usa unei doamne la intrare mi se pare deosebit, mai ales ca, cel putin in Germania, poate sa fie jignitor, ca doar suntem egali. Aceste mici gesturi, da cumva naturale, cind ii zimbesti cuiva care traverseaza strada, cind esti la volan si cineva iti acorda prioritate, desi dupa lege nu o ai, aceste gesturi f rare in ultima vreme ma umplu de blegeala batraneasca.

Ati vazut Tour de France, ati vazut etapa 20, cand Pogacea il ia efectiv in spate pe del Toro pt a-l ajuta sa ramana pe locul trei in clasamentul general?

Ati vazut etapa finala, pe Montparnase? Un spectacol grandios, un spectacol al barbatiei, al imposibilului, al fair playului. Nu am vazut scene de impins, bine ca nu a fost nici o echipa argentiniana,

Da de Carapaz ce spuneti? Dar de tragediile celor cazuti, accidentati, eliminati din cursa?

Merci France, merci Pogacea!