Spania Argentina

 5 minute dupa meci, de fapt mai multe ore, simt si eu nevoia sa vorbesc de cel mai mare eveniment al anului, WM Football.

Se spune ca rugby e un sport al derbedeilor, practicat de gentlemeni, iar fotbalul un sport al gentlemenilor practicat de derbedei.

Argentina e ilustrificarea cea mai pregnanta a derbedeilor intrusi in fotbal. Da, Messi a fost un geniu, da, Messi ne-a incintat, da Messi a fost un sfint al fotbalului, si, in primul rind al Argentinei. Dar am mari indoieli ca acest talent colosal are si un caracter la fel de mare!? Oare, se spune ca toti fotbalistii argentinieni il ascultau pe Messi, oare acesta nu ar fi putut sa-i linisteasca, sa le insufle ideea de fair play, de fotbal. Oare, tocmai el, un talent briliant, fin, trebuia sa sustina si chiar sa promoveze un antifotbal?

Pt mine ieri s-a prabusit statuia Messi, pacat, mare pacat, pina la urma un om de nimic, pacat ca Dumnezeu l-a daruit cu acel imens talent.

Multa lume critica FIFA, mai ale nemtii care s-au facut de rahat, eu cred insa ca FIFA, care nici pe departe nu e perfecta, e mult mai buna decat ONU, NATO, EU, si multe alte asociatii mondiale, a sanatatii, a femeilor, a animalelor mici pierduti in gaurile de sonda!

FIFA ne-a oferit un spectacol fantastic, sa nu uitam ca a fost pasnic, fara scandale, fara raniti, fara absurditati politice, evident exceptez timpenia Argentinei cu insulele.

Sigur ca e vorba de bani, de extrem de multi bani, dar sa vezi in tribune familii, femei, multe femei cu copiii in brate, vedete de cinema, de muzica, politice, vorba aia tot ce are pamantul mai de soi, inseamna o sarbatoare a pamantului.

Sa comparam cu penibilitatea Parisului, de la Olimpiada? Nu, America ramane ce e, America, fie ca ne place sau nu, o tara extraordinara!

Cine mi-a pacut cel mai mult la acest campionat? Poate ii va surprinde pe multi, dar englejii, un popor netalentat, in ciuda coloniilor, a demonstrat ca sunt gentlemeni, Kane, poate cel mai mai mare domn al fotbalului actual, l-a felicitat pe Messi dupa ce a pierdut!?

In definitiv fotbalul e oglinda societatii in care traim, mardeiasii argentinieni patrund pana la nivele superioare, dar totusi cindva, se face dreptate!

Ma rog, poate vorbesc prostii, oi fi eu mai de moda veche!

Olanda

 

Olanda

De cind ma stiu am umblat mult. Cind eram la munca, aveam multe asa numite delegatii, cind am iesit la pensie mergeam iarna la munte, primavara expeditii lungi prin Europa, si chiar in Romania, toamna Spania, Grecia, Italia.

Anul asta am fost f static, din diferite motive, comoditatea fiind unul dintre ele. Si comoditatea asta batraneasca e f periculoasa. Dar noroc cu incalzirea globala ca am mers in Olanda. E cea mai apropiata mare de mine, Marea Nordului, de regula f rece si f vintoasa. Imi era tare dor de mare. De data asta am reusit chiar sa innot ceva, chiar daca uneori eram singurul care intra in mare. Ca dovada ca am innotat priviti poza in care reusesc sa-mi sug burta, cel putin doua minute. Nisipul e extrem de fin, probabil ca urmare a valurilor continui, a vintului si a mareelor, care au macinat scoicile, pietricelele.

Ciudat e ca sunt extrem de multi olandezi pe acolo, uitindu-ma la autostrazile germane pline de olandezi ai crede ca au plecat toti de acasa. Consecinta lipsei strainilor ii face pe toti sa vorbeasca aproape numai aceasta limba imposibila si e greu sa te descurci, chiar si engleza find vorbita cu greu. Fetele olandeze sunt frumusele cind sunt copile, dar pe la 14-15 ani le creste curul enorm. Asta contrazice mitul cum ca mersul pe bicicleta, si ei merg din plin, ar fi sanatos. Poate ca acum si faptul ca sunt tot mai multe electrice afecteaza sportul. Sau poate mincarea, formata in majoritate din Kibbeling cu cartofi prafiti, de fapt peste in panada prajit in mult ulei, la care adauga si maioneza se lasa pe cur.

Zona e f linistita, intr-o sera am luat cina intr-un restaurant f cautat in zona, chiar evlavios, era vis a vis de cimitir!

Apopos autostrazi, trebuie sa te concentrezi acut sa nu adormi la viteza maxima de 100.

Desigur am vizitat si niste locuri, asa zise istorice, cu niste marinari care au fost f viteji, sau cu niste faruri calauzitoare, ca sa nu mai vorbesc de multimea cazematelor intinse de-a lungul tarmului. Mai sunt si istoriile cu numeroasele inundatii, sau furtuni cind marea a inghitit sate intregi.

Oricum, una peste alta a fost o excursie frumoasa, am schimbat tapetul, cum se spune!

Marele Umberto Eco

 

Marele Umberto Eco a spus, cu putin inaintea mortii:

“Rețelele de socializare dau glas legiunilor de idioți care înainte vorbeau doar la cârciumă după un pahar de vin, fără a prejudicia comunitatea [...] Acum au aceleași drepturi de exprimare ca un laureat al Premiului Nobel.”

Pe de o parte mie mi se pare Umberto Eco un fel de Cartarescu, a scos treaba aia cu calugarii, si cu trandafirii, care ma rog... da nu stiu daca a iubit femeile. Cind a spus chestia cu idiotii mi s-a parut ca vine din oftica, ca vorba lui nu mai era litera de biserica si ca acum avem voie si noi, idiotii, sa ne exprimam. Nu vad ce e rau intr-un pahar de vin!?

Dar de ce nu am avea si noi voie sa spunem ceva? Poate ca uneori o nimerim chiar mai bine decit Eco si toti sfintii.

Ce mi se pare interesant insa e ca retelele de socializare se filtreaza cumva, se autoselecteaza si, culmea, indiferent daca sunt, sau nu, moderate, controlate. Exista unele retele care mustesc de inteligenta, cultura, umor si altele unde se aduna cu adevarat idiotii.

As putea da un exemplu, o platforma care a fost cindva o speranta a dialogului inteligent, o platforma cu specific militar, dar deosebit de interesanta. Intre timp a fost confiscata de, vorba lui Eco, idioti, care idioti au atras alti idioti, ca astia se simt bine impreuna. Si cind se aduna idiotii, oamenii inteligenti, cu bun simt se retrag. Bravo lor, daca se simt bine, necazul e ca acestia ar reprezenta armata romana, armata care apara Romania! Oare se simte cineva comod sa vada valul de cretini care ar fi chemati, in caz de ceva, sa apere scumpa noastra tara?

Ia tomahauku neamule!

 

Ia tomahauku neamule!

Cancelarul nostru, Merz, a venit f bine dispus de la Summitu Nato, din Ankara. A iesit imediat sa ne spuna ca, ura vom avea tomahawk american. Si eu m-am bucurat f mult, imi place f mult aceasta friptura, chiar daca e f scumpa, depaseste 100 euroi/kg. Dar tin dieta, chiar am slabit 5 kg si m-am gindit ca nu voi profita prea mult. Pe masura ce ne povestea insa, mi-am dat seama ca e vorba de altceva. O fi vorba de toporul ala indian de care citeam cu placere in Karl May, cind eram pusti?

Nu bro, e vorba de niste rachete, rachete americane pe care ni se permite sa le cumparam. Tare dragut Trump! Cred ca von Braun se-nvirte in mormint daca ar sti ca Germania cumpara rachete de la amis. Poporul s-a bucurat f mult, mai ales ca nu se stie cit costa si cind vor veni. Am auzit multe voci care si-ar dori in gradina asa ceva. Se va da doar cite una, sa ajunga la toata lumea. Sunt f bune, zboara la peste 1600km. Ce coincidenta, intre Berlin si Moskova sunt exact 1614km. De fapt in Ge existau si exista rachete din astea, le au trupele americane, chiar cu nuculara, da au zis ca mai bine sa aveti voi de ale voastre.  

Ma intreb daca e asa de greu sa proiectezi si sa fabrici asa ceva? Oare nu ar putea nemtii s-o faca? Mai ales ca vor avea in curind forta de munca in exces. VW inchide patru fabrici, da afara 100000. Daca-i socotesti si pe cei care depind indirect de VW cred ca ajungi la o juma de milion. Primele victime se vad deja. De ex. Salzgitter, o firma care producea otel. Am fost tare mandru de aceasta, acum ceva timp se lauda ca va produce otel albastru, adica fara carbune, ca chiar ma gindeam in ce hal a trebuit sa ma chinui cu afurisita de diagrama Fe-C. Acum ca situatia e albastra a renuntat la acesta, a mai cumparat o alta firma si da afara 2500 de muncitori lenesi!

Haideti la masa!

 Haideti la masa!

Admiratorii mei mai vechi isi amintesc, poate, ca acum citiva ani am pornit un proiect de anvergura si anume o masa de gradina rusticala, din lemn masiv.

Iata ca multumita unei petreceri brutale in care s-a dansat pe masa, fosta masa construita din plastic a cedat. Deci a trebuit sa reiau vechiul proiect si chiar sa-l finalizez cu f mare succes.

Masa e din lemn masiv, placi de 3cm, impregnat cu ulei de in, din Brad Douglas (Pseudotsuga menziesii).

Acest lemn aparține clasei de durabilitate 3 (durată de viață aprox. 10-15 ani în exterior). Protecție naturală: Conținutul foarte ridicat de rășină acționează ca o auto-impregnare împotriva umezelii, ciupercilor și insectelor. Proprietăți: Este un lemn de greutate medie, vizibil mai dur și mai portant decât molidul sau bradul. Are o culoare roșu-brun distinctivă, care dezvoltă o patină gri-argintie în exterior, fără întreținere.

Am capacitati de fabricatie libere, astept comenzi pe aceasta retea, livrez in toata lumea. Este f scump, asa ca-i rog pe saraci sa se abtina!

 

Trump si fotbalul

 

Evenimentele sportive si artistice prezinta un mare interes pt publicul larg, deci devine interesant si pt politicieni de a se amesteca in asa ceva.

Nu mai tin minte daca grecii, Sofocle, Arhimede, Platon s-au amestecat in mersul Olimpiadelor, dar mai tirziu a fost o mare zapaceala. De ex. in 1936, la Berlin, cind mustacioara mica era pe cai mari, a fost mare vanzoleala. Si mai tirziu, cind unii comunisti nu au vrut sa mearga la Los Angeles si altii la Moscova, amestecul politicului a atins mari culmi. Chiar si acum echipele anumitor tari nu au dreptul sa participe la unele competitii. Mie mi se pare o porcarie, ce vina are un jucator daca tara are o gasca de politicieni indioti? Dar ma rog!

Iata ca acum s-a supraincalzit opinia publica pt ca Trump, care nu prea e simpatizat, mai ales de romani care au fost tot timpul rasfatati cu politicieni de clasa, a bagat o pila la Infantino sa-l scoata pe unu de al lui din pedeapsa. Respectivul a primit cartonas rosu pt un fault, unii rai de gura ziceau ca si sfintul Messi facuse un fault asemanator dar nu a observat nimeni.

FIFA se vrea o organizatie democrata si pe linga presedinte are si mai multe comisii, una dintre ea fiind cea de disciplina, pe linga cea de etica si alta de recurs.

Iata componenta acestei comisii:

Chairperson

Mohammad AL KAMALI United Arab Emirates

Deputy ChairPerson Jorge PALACIO Colombia

Member

Abdul Salim AHMED IBRAHIM Singapore

Alejandro PIERA Paraguay

Arnaud DUMONT Tahiti

Bandar AL HAMIDANI Saudi Arabia

Francisco SCHERTEL MENDES Brazil

Gerardo MASTRANDREA Italy

Jose Ernesto MEJIA Honduras

Kossi Guy AKPOVY  Togo

Leonardo STAGG Ecuador

Lord VEEHALA Tonga

Martin PROCHAZKA Czechia

Moez NASRI Tunisia

Paola LOPEZ Mexico

Robert HADAD Trinidad and Tobago

Thi My Dung NGUYEN Vietnam

Thomas HOLLERER Austria

Aceasta comisie are dreptul ca corecteze, in ambele directii, hotaririle de facto ale arbitrilor. Aceasta s-a remarcat in mai multe rinduri, exemple Folarin Balogun (USA), Cristiano Ronaldo (POR), Nicolás Otamendi (ARG), Moisés Caicedo (ECU) prin modificarea, adaptarea, iertarea unor pedepse. Ronaldo a fost iertat de doua suspendari din trei.

Ma intreb cum a reusit Trump sa-i convinga pe membrii comisiei, proveniti din tari destul de diferite? Sau cum a reusit Infantino?   Si fie vorba intre noi Balogun asta e un jucator de duzina, de ce s-a insistat atit in iertarea lui? De fapt nu a fost iertare, doar s-a aminat pedeapsa, si nici nu s-a anulat cartonasul rosu, cum pretind unii oameni de bine. Nu, baiatu a fost eliminat din teren si amis au jucat vreo 25 de minute in zece oameni.

Sau de ce a intervenit Trump sa-l scoata pe columbianul Moisés Caicedo, care ar fi trebuit sa fie suspendat un meci dupa ce a primit cartonas rosu?

Cert e ca daca participarea lui Balogun a fost ilegala meciul cu Belgia ar trebui repetat.

 

Fotbal

 

Noi, bosorogii fara dinti, spunem ca inainte era mai bine. Unii ajung sa spuna ca pina si pe vremea lui Stalin, desi eu nu sunt chiar atit de batrin. Desigur e o mare nostalgie, eram tineri si vinjosi, dar totusi intr-un anumit domeniu cred ca avem dreptate, si anume in domeniul fotbalului.

Fratilor, fotbalul nu mai e ce era odata, a devenit un amestec de atletism cu sah. E atit de ordonat de parca ar fi o pictura a lui Michelangelo facuta cu echerul si plansa de desen.

Nemtii vorbesc mult despre Strassenfussballer, ca de niste mici minuni. Si da, fotbalul se-nvata pe strada, chiar daca azi strazile nu mai permit jocul de fotbal, nici maidane nu prea mai exista, doar in Kiev. Eu cred ca fotbalul, cel putin in primii ani, nu trebuie invatat, ci trebuie trait!

Am avut un coleg, mare pasionat de fotbal, avea un baiat, de vreo 10 ani, la o echipa de fotbal. Colegul isi sacrifica concediul, zilele libere, pt a fi alaturi de baiat, atit la antrenamente, cit si la meciuri. Partciparea la o asemnea echipa costa bani, uneori chiar multi. S-a luat la harta cu antrenorul pt ca o mare parte din timp se faceau sedinte tactice, mai apoi conditie fizica, iar lucru cu balonul raminea de izbeliste.

M-am gindit si eu sa-mi iau licenta de antrenor pt copii. Cind am citit conditiile, m-am lasat pagubas. Antrenorul e raspunzator daca jucatorul s-a julit, sau nu joaca pe postul pe care crede el. Eu cred ca pina pe la 10-12 ani nu e nevoie de antrenament dirijat, eu cred ca driblingul nu se poate invata, acesta e innascut, se poate perfectiona, dar nu dirijat, ci pur si simplu din reflex si intuitie.

Ma uit la echipele Africane, joaca, inca, alt fotbal, Schweinsteiger a zis ca au un stil salbatic si african, desigur a fost imediat criticat pt rasism, dar e altfel. Ma uimeste miscarea lor browniana, multimea paselor gresite, dar e altceva, ceva ce-mi face placere, bucuria de a juca, bucuria de a fi acolo.

Probabil ca nu vor avea succes, dar succesul e totul? Unde e frumusetea, unde e pasiunea, nu e pacat pt Brazilia sa devina un fel de Germania? Nu e pacat de Argentina, Spania?

Noroc ca mai exista Franta, singura care joaca fotbal.

Eu as institui un nou criteriu, ca la patinaj artistic, nu numai golurile conteaza, ci si impresia artistica!

 

Dorin Tudoran

 La multi ani Dorin Tudoran

Tînărul Ulise

Când vei putea să ții, fără durere,

cumpăna nopții pe fruntea-ți întristată,

o pasăre va arunca spre cer

inima-ți subțire ca pe o săgeată.

Să nu te clatini, trupul tău să fie

trestie de sticlă adăpostind lumină,

târziu, să dai semn – ca o speranță,

celui uitat și el are să vină.

Și va sosi pe mare – tânărul Ulise,

cu pieptul devorat de alge,

pe țărm, el va aprinde foc

din credincioasele-i catarge.

Tu vei zări cum fumul se ridică

spre cer ca un copac de sare,

ai să te-apropii și-o să vezi bărbatul

spălându-și inima în mare.

Traiasca rosia

 

In ultimul timp primesc de Fb enorm de multe pagini cu romani la tara.

Chiar imi plac, unii “tarani” au chiar un limbaj elevat, si cei cu accente din diferite regiuni au un farmec special. Multi dintre ei au si umor, cu poante. Mi s-a creat impresia, care ar putea fi falsa, ca romanii s-au apucat serios de munca, pt ca, sinceri sa fim, viata la tara presupune munca, multa munca din zori, pina iese luna. Nu stiu daca nu e doar un trend efemer, orasenii la tara, sau o rinvigorare a mostenirilor de la parinti, bunici.

Neplacuta e interventia unora, parca prea multi, care sunt gata sa injure, sa puna otrava in orice replica. Unii le reproseaza taranilor ca sunt prea scumpi, ca excrocheaza cu chimicale.

Cert e ca mie imi e un dor bolnavicios de rosii adevarate, nu, nu vreau icre negre, nu vreau limbi de canari, nu vreau decit o salata din rosii adevarate. Am citeva in gradina proprie, am cumparat rasaduri de peste tot, de toate felurile, nu stiu ce o sa iasa, dar speranta moare ultima.

Ca d-aia va zic, profitati de rosii, romani, mincati rosii, traiasca rosia!