Oamenii de stiinta pretind ca omu a inceput sa se traga din maimuta de abia atunci cind a inceput sa foloseasca scule, unelte, spun ei. Nu sunt f. convins, da ma rog, sa urmarim aceasta ipoteza. Pot spune despre mine ca atunci cind am ajuns in Germania primu lucru care l-am cumparat a fost un geamantan de scule, evident de acelea ieftine. Am fost extrem de surprins sa vad cit de puternic sunt, la prima incercare de a stringe un surub am ramas cu cheia-n mina.
Mai tirziu m-am specializat in alt fel de scule, in incercarea mea de a ma trage cit mai repede din maimuta, am colectionat scule extrem de importante pt. o caznicie linistita. E de la sine inteles ca lipsa acestor scule ar putea perturba in mod catastrofal linistea sufleteasca.
Desigur, cea mai tare scula e patentu, stie toata lumea ca numele de patent vine de la patent, ca undeva scria pa miner patent nr.XXX
Dar ce e patentu? Am gasit o definitie care mi-a placut f. mult:
CLESTE PATENT:
Cleste patent - instrument format din doua parghii incrucisate, prinse intr-o prindere cu posibilitate de miscare intr-un singur plan.
Cleste patent - instrument format din doua parghii incrucisate, prinse intr-o prindere cu posibilitate de miscare intr-un singur plan.
Clestele patent permite operatii diverse cum ar fi:
tensionari / detensionari usoare
taieri
indoiri
forfecari
Dar totusi regina sculelor e cheia franceza, care de fapt, cel putin in Germania, se numeste engleza, de altfel si-n Franta, cle anglais. A fost inventata la 11. Mai 1892 de un suedez Petter Johansson, d-aia se mai numeste si suedeza. Ar fi logic sa se numeasca engleza si nu franceza deoarece era folosita la suruburi in inci, adica cheie pt. suruburi englezesti. E f. putin cunoscut ca exista si cheie franceza si engleza.Iata in pozele de mai sus, sau mai jos, ma enerveaza ingrozitor formatarea pozelor, dupa cum se observa cheia engleza, franceza, pe romaneste are clesti doar pe o parte, in timp ce cheia franceza, dupa nemti, are clesti pe ambele parti. Intrebare de 20 de puncte, la ce folosesc, la cheia "franceza", falci pe ambele parti?
tensionari / detensionari usoare
taieri
indoiri
forfecari
Dar totusi regina sculelor e cheia franceza, care de fapt, cel putin in Germania, se numeste engleza, de altfel si-n Franta, cle anglais. A fost inventata la 11. Mai 1892 de un suedez Petter Johansson, d-aia se mai numeste si suedeza. Ar fi logic sa se numeasca engleza si nu franceza deoarece era folosita la suruburi in inci, adica cheie pt. suruburi englezesti. E f. putin cunoscut ca exista si cheie franceza si engleza.Iata in pozele de mai sus, sau mai jos, ma enerveaza ingrozitor formatarea pozelor, dupa cum se observa cheia engleza, franceza, pe romaneste are clesti doar pe o parte, in timp ce cheia franceza, dupa nemti, are clesti pe ambele parti. Intrebare de 20 de puncte, la ce folosesc, la cheia "franceza", falci pe ambele parti?
**********************************************
Ca să fie mai hoaţă.
RăspundețiȘtergereCred ca e doar chestie de design, dar tot m-ai facut curioasa si l-am intrebat pe gugal (.at). Primul rezultat a fost : crema antivergeturi cu actiune dubla pe durata sarcinii :)) .
RăspundețiȘtergereJoany, stii cum spun nemtii "knapp daneben ist auch vorbei",
RăspundețiȘtergereoricum iti urez nastere usoara!
Mulțumesc. Nu m-am înnebunit niciodată după cheia franceza. Am avut și am câteva. Una de dimensiuni colosale. Mă enervează că se cam decalibrează în timpul lucrului. Și e groasă "în carne" - nu merge la chestii de finețe, cum ar fi cuveta de la biclă. Prefer să am chei inelare, tubulare și semicirculare pentru fiecare dimensiune. Și am.
RăspundețiȘtergerePentru ca este pentru dreptaci dar si pentru stangaci!hihihi!
RăspundețiȘtergereRazvane, te dai dupa copac, raspunde la intrebare!
RăspundețiȘtergereAnony, buna :) , mai incearca!
Știu! Ca să deșurubeze/înșurubeze două piulițe deodată!
RăspundețiȘtergereP.S. Vezi că ai pus două chei total diferite ca sistem de strângere. Așa, ai putea să spui că și cheia bot-de-lup sau cioc-de-papagal (ălea cu piuliță mufă) sunt aceeași mâncare de pește. Da' nu sunt!
am luat la rasfoit internetul, si nu m-a luminat cu mai nimic...deci, ma bazez pe ghicit si spun ca e facuta sa desurubeze simultan pe verticala (ca pe orizontala nu imi imaginez cum ar putea..dar ce-i drept mi-s femeie si poate d'asta nu ma duce imaginatia la tehnica)..
RăspundețiȘtergerep.s.: in engleza, cheia engleza se numeste "monkey wrench", nu e pe nationalitati..
ca să fie şi mai hoaţă, patentată. Probabil că exista un patent pentru aia simplă şi au vrut şi francezii s-o folosească, aşa că au făcut-o dublă. Părerea mea... .
RăspundețiȘtergereraspunsuri posibile
RăspundețiȘtergerea) pen' ca daca ai acelasi maner, acelasi mecanism de strangere, de ce sa te zgarcesti si sa nu mai pui inc-o aripa? ce, esti neamt?!
ie si be) pt echilibrare in caz esti beat, vrei sa lucrezi cu ea si nu nimeresti surubu
Văd că nu răspunzi. Ce? Ți-e frică să nu dai vreo țuică pentru răspunsul corect? (ElCucui)
RăspundețiȘtergeresunt neamtu tiganu, am probleme cu legitimarea pe blog.
RăspundețiȘtergereOricum, pina acum nu a fost nici un raspuns corect, va asigur ca exista un motiv pt. aceasta constructie, un motiv tehnic. Mai dau si altora posibilitatea sa-si dea cu presupusu si voi dezvalui secretu peste vro doua zile.
De tuica nici nu poate fi vorba!
Pentru a putea fi utilizata rapid in orice pozitie.
RăspundețiȘtergereAdică vrei să spui că nu poți deface două piulițe în același timp? Mă dezamăgești, zău!
RăspundețiȘtergereUite, mai am variante:
1. Ca să folosească și dreptacilor și stângacilor;
2. Ca să lucreze piulițe și cu filet "pe stânga" și "pe dreapta";
3. Cu o parte îl slăbești cu cealaltă îl strângi;
4. Cu o parte iei măsura piuliței cu cealaltă lucrezi;
5. Cu parte lucrezi mecanic, cu cealaltă omori oameni;
Imposibil să nu fi nimerit răspunsul corect. Recunoaște!
(Cucui)
Intuitia mea masculina(adica aia privitoare la fen fizice) imi spune ca ElCucui s-a apropiat de adevar la pct 2,3. Cred ca e preferabil ca momentu' fortei sa cada pe interior, esti mai sigur asa ca nu-ti scapa surubul din stransoare.
RăspundețiȘtergereatentie, am bagat in update explicatia.
RăspundețiȘtergereDesigur si Razvan are dreptate, numa ca aceea se numeste cheie romaneasca, suedezu si neamtu si francezu nu s-au gindit la cite posibilitati noi se deschid.
Eu in locu lu Razvan as patenta-o!
neamtu tiganu
Ha, ha! Am zis la mișto. Dar, dacă stau bine să mă gândesc, am nimerit-o. Că o strângi pe piulița de calibrare până piulița-mufă înțepenește pe dimensiunea dorită și astfel eviți enervanta decalibrare (lărgire) din timpul lucrului cu astfel de chei variabile. (ElCucui)
RăspundețiȘtergere-Chestia e nu numai ca a inceput "sa se traga" din 'maimuta',da' nu se mai opreste...se tooot trage mereu...
RăspundețiȘtergereBunà seara d-le N.T. ! Và cunosc via mai multor site-uri internet si và apreciez interventiile. Cu atât mai mult îmi pare ràu sà aduc niste corectii, fiindcà cestiunea m-a intrigat de ce cheia "francezà" devenise "englezà" în Franta.
RăspundețiȘtergere- se scrie "clé anglaisE", cà-i muiere
- scula inventatà de Johansson este o "clé à molette" (nu stiu cum se spune în românà) (cu surub fàrà sfàrsit si aspect de cheie fixà) - nu este niciuna din pozele din articol
- cheia "francezà" (cu surub) a fost inventatà de un englez pe la 1840
- cea cu cremalierà a fost dezvoltatà în S.U.A. (Stillson wrench). Culmea e cà la ei cheia francezà se mai numeste "monkey wrench", deci pe undeva maimutele au inventat-o. A fost poate o ocheadà pentru începutul articolului.
Cât despre cheia cu "douà parti", cea pe care am avut-o în mânà nu era absolut simetricà, fiindcà pe o parte avea zimti si pe cealaltà era platà, deci folosintà diferità.
MirceaS
ma tot uit la sculele ale si mi se incalzeste sticla de bere in mana...cu ce naibili o desfac, ca ai numai tirbusoane pt sticle de vin ???
RăspundețiȘtergerela noi ii zicea "suedeza" la aia pentru tevi
RăspundețiȘtergereIi zice cheie franceză dintr-un joc de cuvinte - french - fwrench
RăspundețiȘtergereEu cred ca un plisc e pentru desfacut ori strans piulite metrice iar celalalt pentru piulite imperiale. Punct.
RăspundețiȘtergerePoveste din Ontario. LCBO e singura companie (de stat) care poate vinde bauturi tari. Ei, vineri ma duc si eu, ca omul, dupa munca sa cumpar niste vin rosu. Iaca na, magazin inchis si cu zabrelele trase. Am crezut ca vin rusii la furat vodca. Cand colo ce sa vezi, au intrat in greva. Erau pe strada dar nu m-am uitat la ei, gandul mi-era la o sticla de vin rosu. Sunt alte locuri unde poti cumpara bere ori vin. Asa ca ma duc si cumpar 2 sticle de vin rosu, una pentru consum imediat si alta pentru mai incolo. Ajung acasa si ce sa vezi? N-am scule din alea pe care le postati Dvs. In speta tirbuson. Am intrat in panica. Pana la urma am gasit un briceag elvetian cu tirbuson, sula, surubelnita, forfecuta, lupa etc. L-am primit cadou de la o familie de englezi careia le-am fost ghid in Iasi. Iaca poveste
RăspundețiȘtergere