Pensie speciala

 

Azi vorbim de pensiile speciale in Germania. Cine primeste aceste pensii? In primul rind in Ge exista termenul de “Beamte”, functionar de stat. Nu orice “bugetar”, cum spun romanii, e automat functionar de stat. De regula judecatorii intra si ei in categoria Beamte. Statistic cam o treime dintre bugetari sunt functionari de stat. Tendinta e reducerea nr acestora. Pe vremuri orice profesor, angajat la caile ferate, postas, militar etc. era “Beamte”. In total sunt 1.734.700, din care 750.000 profesori, 250.000 politisti, plus militari, (200.000) etc.

Numarul total de bugetari e de cca. 5 milioane, in 2021. Raportat la nr total al populatiei active inseamna cca 13%. Cei mai multi bugetari sunt in tarile nordice, Danemarca, Suedia ajunge la 30%.

Functionarii de stat au o statut special, pe de o parte nu pot fi concediati, pe de alta parte nu au dreptul sa faca greve.

Salariul functionarilor de stat incepe cu 2328 si ajunge la 8078. E de mentionat ca acestia nu platesc asigurare de pensie, somaj si nici asigurare de sanatate, deci au mai mult netto din brutto decit marea masa a clasei muncitoare. De ex. la un salariu de 8078, un beamte ia in mina 6500, in timp ce un salariat normal la acelasi salariu brutto ia netto numai 5333.

Pensia acestora ajunge la max 70% din media ultimilor doi ani lucrati, dar numai daca au 40 de ani munciti. Deci pensia maxima, pe care ar obtine-o un judecator, dupa 40 de ani de munca, ar fi cca 5500€. Pensia medie e insa 3255€ brutto, din care se scade impozitul, asigurarea de boala etc.

Virsta de pensionare e asemanatoare cu cea generala, in jur de 65 de ani. La militari, virsta depinde de gradul si functia avuta, pt ofiteri superiori virsta e de 65 de ani. Un pilot de avion de lupta iese insa la 40 de ani.

Dar, exista si pensii si mai speciale, ale parlamentarilor, ministrilor etc., poate data viitoare.  

Din nou despre pensii si pensionari.

 Din nou despre pensii si pensionari.

La topicul precedent au aparut unii care au cunoscut un neamt pe vapor si ala le-a spus ca pensia medie in Ge ar fi 1441. Chiar daca nu am spus repet, pensia NETA medie in Ge e de 1152 de euroi in anul 2022. Si atentie pensia e impozitabila si se plateste din brutto si asigurare de boala. De la 1 iulie 23 se va mari o tira.

Dar sa vedem cit e pensia cea mai mare! Teoretic ar fi de 3.141,82 Euro brutto, adica 2.791,51 Euro netto. Pt a ajunge la aceasta suma ar trebui sa platesti asigurarea de pensie 45 de ani si-n toti acesti ani sa ai un salariu cel putin egal cu cel definit de Beitragsbemessungsgrenze. Aceasta limita e calculata anual si e aproximativ dublu salariului mediu. In 90 era de 6300 DM, in 2023 e de 7300 €. Chiar daca ajungi sa cistigi milioane pt pensie maximul care se poate socoti e aceasta limita, pt car eprimesti aprox 2 puncte de pensie. Ori e apropape imposibil ca la 20 de ani sa reusesti sa ai salriu dublu fata de medie. Si totusi exista in Ge doar 40 de pensionari care au pensii de peste 3000 euroi.

ATENTIE. Toate considerentele mele se refera la pensia de stat. Pe linga asta se pot primi o multime de alte pensii. Cea mai iubita e cea de firma, v-am spus ca am primit si eu un numar de ani. Marimea acesteia depinde de f multi factori, mai ales de firma respectiva, de anii lucrati acolo si de pozitia avuta. Mai exista pensia Riester, un fel de pensie privata sustinuta de stat, sau multe alte pensii private.

Dar sa vedem pe ce cheltuie banii pensionarii. In anul 2021 o pereche de pensionari a cheltuit lunar 2368 euroi. Se potriveste cumva cu pensia medie, de stat, inmultita cu doi.

960 au fost cheltuiti pt casa, si intretinere. Pt mincare s-au cheltuit 356, chiar mai mult decit cei tineri intre 25-34 ani care au cheltuit doar 351. Pt transport s-au cheltuit 206. Distractiile au costat 199, hotel, restaurante 82. Pt sanatate se cheltuie 192. TV, telefon 60. Si mai ramine cite ceva pt diverse.

Haine si pantofi costa 67.

Dar 2021 a fost an de pandemie, cred ca-n 2023 cheltuielile vor creste semnificativ.

Data viitoare poate vorbesc despre pensiile speciale din Germania, ca si pe aici exista asa ceva.

Despre bani

 

E de mare prost gust sa vorbesti despre bani, si despre sex, banii e bine sa-i ai si sexul sa-l practici, dar nu sa vorbesti.

Si totusi, mai ales ca pensionar trebuie sa-ti faci niste socoteli, sau mai bine zis, sa-ti fi facut cindva. Peste tot in lume pensiile sunt f mici. Chiar si in fosta bogata Germanie, pensia medie e de 1152 de euroi. Cu banii astia nu poti decit sa mori, cit mai repede si fara dureri. Desi nici inmormintariile nu sunt prea ieftine. Daca nu ai casa si mai locuiesti, sau vrei sa locuiesti, prin München, Hamburg, nu ai sanse decit pe strazi, dar si acolo cele mai bune locuri sunt ocupate. Poate ca mai bine mergi in Romania.

Dar, desigur, f multi pensionari au pus cite ceva deoparte, sau au alte venituri, din chirii, de ex. sau din bursa, dobinzi, mici afaceri. Ei, acestia trebuie sa-si faca niste socoteli! Ce e mai rentabil, o casa, adica ai blocat o suma destul de mare de bani, pt care primesti o chirie simbolica la care mai platesti si impozit, reparatii? Deci nu poti pleca in Maldive, nu poti, nu poti servi icre negre, nu poti nici macar sa cumperi viagra, pt ca banii sunt blocati. Si cind te duci, cui ii ramin? Mostenitorilor? Din fericire, in medie, eventualii mostenitori, copii, nepoti, rude, au conditii materiale bune si f bune, oricum mai bune decit le aveai tu pe vremuri, deci nu merita sa te sacrifici. Mai se induce si un sentiment nasol in care ai impresia ca mostenitorii asteapta sa te duci, sa intre in posesia rivnitei mosteniri. Un comic neamt-olandez, Rudi Carell, spunea ca si-ar dori ca la disparitia lui contul din banca sa fie zero, adica sa consume tot ce a strins. Nu a reusit, era prea bogat.

Cindva a trebuit sa raspund la intrebarea de cum vreau sa primesc pensia de firma. Aveam obtiunea sa iau totii banii deodata, sa-i las sa se-ntinda pe mai multi ani, sau chiar pina la moarte. Cea din urma optiune imi oferea o suma lunara destul de mica, dar daca as trai f multi ani ar merita. Sa iau banii pachet, nici asta nu era optim, deoarece ar fi trebuit sa platesc impozit la intreaga suma, care s-ar fi adunat si cu pensia de stat. Pe aici fiind totul progresiv as fi ajuns sa platesc peste 20%. Deci am fost nevoit sa-mi pun intrebarea cit traiesc.

Ei bine aici se fac cele mai multe greseli. In medie pensionarii nemti traiesc mai mult decit presupun. De ex. speranta de viata la nastere la barbati, in Ge e de 78 de ani, deci maninca (78-65) 13 ani pensie. (Stiu acum s-a schimbat, se va ajunge la 67, chiar eu am iesit la pensie la 65 si cinci luni). Cu alte cuvinte iti faci socotelile respective pt 13 ani. Necazul e ca in realitate cine a ajuns la 65 de ani traieste inca 18 ani, deci ramin 5 ani neacoperiti. Cinci ani in care s-au dus economiile, s-au dus micile afaceri, s-au dus dobinzile. Cinci ani in care esti sarac, sarac.

Desigur saracia lucie iti face moartea mai usoara.

In Romania e mult mai usor, deoarece speranta medie de viata la nastere, in 2021, a fost de doar 72,9 ani. Deci eu ar fi trebuit sa fiu mort. Pt. mine e si mai greu sa socotesc deoarece nu stiu cita parte din mine e romaneasca. Ciudat, toata lumea tipa ca bosorogii fara dinti sunt vinovati de victoriile in alegeri ale comunistilor, dar daca faci socoteala e ca ei sunt tot mai putini.

Ca d-aia va spun, programati-va sa traiti mult, daca muriti mai devreme, nu-i bai, se vor bucura si mostenitorii de cite ceva, dar sa nu fie prea mult.  

Si atit cit va e dat sa traiti, sunteti obligati sa fiti fericiti!

Dupa vacanta

 Ce faci dupa o vacanta mai lunga? ... Bingo, mai multe vacante mai scurte..

Deci, o mica plimbare pe valea Mainului, la fel de frumoasa ca-n Romania, citeva privri printre vii si, speriati de canicula care de fapt nu prea exista, o fuga la mare.

Marea Nordului, Olanda. Noroc ca ne-am luat pulovere.

0:00 / 0:

All reactions:

1

Lacrimi si castraveti

 

Se spune ca un barbat nu plinge niciodata, e ca Moscova, nu crede in lacrimi. Pt ca indianul nu cunoaste durerea. Nici bebelus, cind are colici, nici cind ii ies dintii, sau mai tirziu, cind ii cad. Nici cind mingia, pt care a vindut sticle saptamini in sir, cade in salcim si se sparge. Nu plinge nici cind cel mai bun prieten ii trage blonda cu titze mari, pt care lucrase o vara intreaga. Nici cind se insoara, sau cind sotia ii accidenteaza masina viselor sale, noua nouta.

Nu plinge nici cind nationala Romaniei la fotbal pierde.

Dar de fapt sunt doua feluri de lacrimi, cele la necaz, care se spune ca ar fi amare, si cele la bucurie, care nu sunt nici ele deloc dulci.

Eu nu sunt prea barbat, eu pling, cel putin odata pe an, primavara tirziu. Nici de durere, nici de bucurie, ci doar asa ca ma emotionez. Sunt tare empatic si emotiv. Stiati ca intr-un grup daca cineva casca se apuca toti sa caste? Cica acel cineva care nu casca este cineva lipsit de empatie, poate fi chiar un criminal, sau rus, ungur! Eu casc chiar daca nu casca nimeni.

Ma emotionez cind se intimpla ceva minunat, prima oara, ceva asteptat, dar totusi surprinzator. Ma trec lacrimile cind apare primul castravete in gradina. Il vezi atit de verde, atit de vesel, totusi e timid, se ascunde printre frunze, parca ar spune, iata am venit si eu pe lume, dar mi-e cam frica.

Castravetii sunt la mine in gradina priviti cu invidie de fasole agatatoare. Asta oricum se incilceste pe sfori. Stiati ca fasolea se roteste intotdeauna in aceeasi directie, in sensul ceasornicului, invers sensului trigonometric!?

Stiati ca taiere gardului viu in perioada Mai-Octombrie se poate lasa cu amenda de pina la 100000 (o suta de mii) de euroi. Cica se pot deranja cuiburile de pasari.  

Giselle

 Aseara am avut intilnire cu Giselle. Desigur prietenii mei, unii au fost chiar prezenti la premierea din 1841, isi amintesc povestea cu nimfe, cu dragoste, el cu ea, pe ea o iubeau cel putin doi, unu bogat si altu mai sarac. Si ambienta era specifica nevoilor noastre, parintii Gisellei erau viticultori.

La Düsseldorf insa, s-a terminat cu naivitati din astea, deoarece Giselle se indragosteste de Bathilde, care era de fapt iubita lui Albrecht, care Albrecht de fapt o iubea pe Giselle.

Si uite asa din celebrul Peasant Pas de Deux, Giselle, care stirnea de sute de ani ropote de aplauze, se ajunge la o scena lesbi in care Giselle se saruta indelung cu Bathilde.

Dar, daca reusesti sa lasi deoparte aceste politici, sau daca te faci ca nu intelegi, spectacolul este absolut fantastic, atit corpul de balet cit si orchestra s-au intrecut pe ei. As scoate in evidenta un solo al violei, interpretat de un mare artist si care am onoarea sa-mi fie prieten. Nu am dezlegarea sa-i dau numele, dar cine vrea il poate gasi.

Oricum o seara extrem de frumoasa, un spectacol grandios! Ma bucur ca traiesc!

https://www.youtube.com/watch?v=B6NAcJNIeGo

PS M-am imbracat f frumos!

Like

Comment

Share

Bernd

 Din ciclul, amintiri care-ti umbla in cap, ceva din urma cu peste 25 de ani.

La concerne exista o vorba, “daca ar stii Siemens, ce stie Siemens”.

Si intr-adevar la un asa concern, intins in toata lumea, probabilitatea sa gasesti specialisti in cele mai diverse domenii este extrem de mare. De aceea se organizau “communitiy” pe specialitati, mai ales pe chestii noi. Scopul acestora era, stiti folile Power Point, sinergii, unirea fortelor, etc.

Am avut onoarea sa conduc o asemenea community, mai multi ani, in domeniul adezivilor. Totul s-a facut extrem de profesional si a fost angajata si o moderatoare, tot siemensiana, cu studii de psihologie. Era frumusica, desi avea nasul cam mare, dar extrem de inteligenta. Colaboram excelent, mai ales ca talentele mele de “moderator” sunt f limitate, tind, in permanenta, sa confisc toata activitatea. Una din multele principii ale Britei era ca fiecare trebuie sa spuna, sau sa faca ceva, in cadrul communitatii, dar sa nu exagereze. Chiar bagase o procedura cu cartonase galbene si rosii, ca la fotbal, mai ales ca mai toti eram barbati.

Ne intilneam odata, sau de doua ori pe an, eficienta era extrem de ridicata si se vedea ca fiecare participa cu multa placere.

Pe linga o multime de “titratI”, scoliti, din diferite sedii ale lui Siemens, chiar si din USA, era si un muncitor din productie, care s-a dovedit extrem de util in dezbaterea aspectelor practice. Acest muncitor, sa-l numim Bernd, era f timid si vizibil coplesit de colectivitatea in care se afla. In plus era si f gras, si lasa sa se inteleaga ca multi faceau misto de el. Interventiile sale insa, au fost f bine primite, fapt ce-l stimula enorm si se vedea ca-l face fericit.

La una din invitatiile trimise imi raspunde ca nu poate veni deoarece seful lui direct i-a interzis si ca nu are finantare. Vorbesc cu seful lui, ii ofer o solutie de finantare, dar nu reusesc sa-l conving.

Communitatea se intilneste, undeva in sudul Germaniei si mare mi-a fost mirarea sa-l vad si pe Bernd!?

Isi luase doua zile de concediu, platise din buzunar transportul si cazarea, doar pt a fi cu noi. Suntem cu totii impresionati si-l felicitam.

Cindva s-a sfirsit si cu aceasta communitate si-l intilnesc pe Bernd, dupa citeva luni prin curtea fabricii. Mai sa nu-l recunosc. Slabise enorm. Imi povesteste ca participa la Maraton si se antreneaza regulat.

Se simte f bine si-mi multumeste mie si Britei care i-am schimbat viata!

Like

Comment

Share