Olimpiada

Sunt sigur ca tot poporul urmareste Olimpiada de la Peking. Mai ales ca "succesurile" romanesti se lasa asteptate si asta in ciuda faptului ca-n ultimii ani s-au construit in Ro o multime de piste de schi. As sugera sa se investeasca in chestia aia cu datul castroanelor pe gheata. Aceasta olimpiada e cea mai criticata olimpiada din istorie, mai ales de nemti. Cica au cheltuit chinezii mult prea multi bani, cica in zona nu e zapada, cica nu e nici traditie, se emite prea mult codoi. Se uita ca s-a facut referendum in Germania si poporul a fost impotriva organizarii olimpiadei in Ge. Se critica si ca participantii trebuie controlati, si asta in timp ce-n Germania nu poti intra in circiuma fara dovezi. Si hainele ar fi fost confectionate in inchisori cu munca obligatorie. Dar au fost si momente frumoase, de ex. ca au dat in fetita aia de 15 ani, care mai era si rusoaica, cica s-a drogat, dar nu chiar asa tare, doar putin, deci a putut sa participe mai departe la concurs. Mare a fost bucuria mondiala cind fetita a cazut, iata ca s-a facut dreptate, rusoaica trebuie sa dispara. Dar, desigur, nemtii sunt cei mai viteji, un anume Eric Frenzel, bolnav copt de Covid participa totusi la schi fond si cind ajunge la finis cade si scuipa singe. Asta mai zic si eu. Astazi insa m-am indragostit, de Daniela, Daniela Maier. Aceasta e o schioare, draguta foc. Nu ma omor dupa schioare, au niste pulpe ca o menghina, daca te prinde intre ele ai patit-o. Participa la schi cros, o competitie relativa noua in care se-nghesuie patru schioare pe aceeasi pista. Daniela a iesit a patra si a luat medalia de bronz deoarece cea care iesise a treia, o elventianca, cica i-ar fi taiat calea. Arbitru era desigur un neamt. Mi-a placut de ea ca a fost prima care a protestat si a spus ca nu ar fi fost in nici un fel bruscata, deci nu merita sa ia medalia de bronz. Jos palaria!

Probleme nerezolvate

Motto” Cind omul nu are probleme, isi face”. Asa este si cu cele 7 probleme nerezolvate ale mileniului, cum au fost definite de Clay Mathematics Institute. Mentionez ca cei care au probleme cu platitul curentului si al gazelor pot cistiga un milion de dolari daca rezolva una dintre cele sapte probleme. Desi una dintre ele a fost deja rezolvata. Conjectura Poincaré a fost pusă la punct de Henri Poincaré în 1904 și de atunci a fost una dintre cele mai importante probleme nerezolvate din topologie, care este o parte fundamentală a matematicii și se ocupă cu proprietățile structurilor matematice. Conjectura afirmă că nu numai un obiect geometric cu o suprafață bidimensională într-un spațiu tridimensional, ci și o suprafață tridimensională într-un spațiu cu patru dimensiuni poate fi deformat într-o sferă (adică comprimat, umflat, micșorat etc.) atâta timp cât obiectul nu are gaură. La 98 de ani de la formularea conjecturei, Grigori Perelman a demonstrat această ipoteză folosind metoda fluxului Ricci dezvoltată de Richard S. Hamilton pentru a demonstra geometrizarea lui William Thurston a 3-varietăților, din care rezultă conjectura Poincaré ca un caz special. El a publicat dovada într-un lanț de dovezi de 70 de pagini, pe care le-a postat în arhiva online arXiv. Perelmann a declarat ca a ajuns la problema lui Poincare incercind sa calculeze viteza de merg a lui Iisus cind a mers peste ape. Picant e ca rusu-evreu nu a vrut sa ia milionul, chiar s-a suparat pe toata lumea si s-a intors in Rusia unde traieste intr-o casa modesta cu mama, de parca ar fi primarul Bucurestiului. ****************** O alta problema, ecuatia Yang si Mills, este definita simplu: „Putem folosi un calcul inteligent pentru a afla ce putem afla doar dacă avem noroc?” Este mai mult o problema de informatica, de genul, la ce i-a folosit ca e inteligent, sau fa-ma mama cu noroc si arunca-ma in foc?! ****************** Problema lui Ramsey Cât de mare trebuie să fie un grup pentru ca cel puțin trei persoane să fie străini și trei dintre ei să se cunoască. Soluția la această problemă este 6. Cu toate acestea, dacă schimbați numărul trei cu patru, problema nu poate fi rezolvată. Cel puțin niciun matematician nu a reușit asta astăzi. Va urma!

Planta anului

Nemtii obisnuiesc in fiecare an sa aleaga vorba anului, pasarica anului, planta anului, virusul anului, golul anului etc. Cititorii mei fideli si fidelute isi amintesc ca am vorbit, nu de mult, de pasarea anului, Pupaza. Regret ca s-au creat citeva animozitati legate de afirmatia mea cum ca pupaza ar fi nespalata si pute. Vreau sa corectez, era vorba doar de pupezele germane, cele romanesti sunt parfumate cu Dihor si imbracate cu Pravda. Dar acum vorbim de planta anului. M-as fi asteptat sa fie ales dafinul. In ultima vreme am auzit multe lucruri frumoase despre aceasta planta, se pare ca e f folositoare in toate domeniile. Cica e buna la stomac, la varice, dar chiar si la salvarea parului, sa nu ajungi la chelie. Asa imi explic eu de ce grecii puneau coronite din dafin la pe capul invingatorilor, ca sa nu cheleasca. De altfel se observa in sculpturile care-i reprezinta pe eroii greci ca mai toti aveau par des, cu exceptia celor care au fost sculptati de niste lenesi care au renuntat sa le mai faca paru, altii chiar miinile sau capul. In schimb niciodata nu a lipsit nerusinatul madular. De la dafin (Laurus nobilis), vine si vorba te culci pe lauri, sau laureat, ba, da ce cult in cap sunt. Dafinul imi trezeste nostalgii de cind mergeam in delegatie la Soko Mostar, unde se fabrica Orao, fratele lui IAR 93. Un orasel f dragut, pe malul Neretvei, cu celebrul pod (most), construit fara beton. Pe inserate, sa nu ne vada nimeni, mergeam sa culegem dafin, care crestea ca o buruiana pe marginea drumului. Colegele erau incintate sa primeasca cite o pungulita cu frunze de dafin proaspete, acest cadou chiar imi crestea sansele de cazut ceva la asternut, la drum de seara. Dorinta lor de a detine aceasta planta fermecata mi-o explic si prin faptul ca doreau sa le faca partenerilor lor coronite, sa nu le cada parul. Dar, uite asta e defectul meu, ma iau cu vorba si uit ce vroiam sa spun, ca nepoata imi zicea, hai mai Opi termina cu bla, bla, adica planta medicinala a anului este Mönchspfeffer, care, pe romaneste, se numeste Mielareua, sau Fructul Castitatii, Scai De Tufă Mare, Lemnul Lui Avram, un fel de piper. Nu am auzit niciodata de aceasta planta medicinala, dar am fost convins ca odata ce a fost aleasa planta anului trebuie sa fie teribila. Asa ca am inceput sa ma informez, convins fiind ca asa ceva nu poate lipsi din nici o farmacie naturala de casa. Denumirea de Fructul Castitatii mi-a trezit un interes aparte, cum adica fructul castitatii?, eu ma gindeam, mai degraba la pacatul castitatii. Dar cercetariile mele au ajuns intr-un impas, am aflat ca aceasta planta e extrem de utila in tratarea menstruatiei!? Am ramas paf, de ce trebuie tratata menstruatia, si cum poate ajunge o planta, destul de limitata in efecte, sa fie planta anului? Sincer sa spun nu am avut niciodata problema cu menstruatia, desi, in tinerete, ma cam speriam cind intirzia. Obtinerea titlului mi-l pot explica numai prin noua definitie a femeii la nivel european, si anume femeia e persoana care poate purta un copil in pintece, ma rog, asa o interpretez eu, sau persoana care are ciclu. Cred ca prin aceasta definitie se-ncearca sa se elimine anumite persoane care au acel, mai sus mentionat, nerusinat madular, si totusi se cred femei. Dar ce facem cu o multime de persoane pe care eu le consider femei si le tratez ca atare, cit mai pot, dar care nu mai pot purta copii in pintece? E clar ca nu pot profita de proaspata alesa planta a anului, deci mi se pare o alegere rasista, exclusivista, cu care in nici un caz nu sunt de acord. Eu raman la dafin. PS A trebuit s ama inregistrez pe un site si mare a fost mirarea cind am vazut ca trebuie sa pun sexul, existind trei posibilitati, feminin, masculin si divers. Se spune ca atunci cind sexu nu mai se poate trebuie trecuta o cruce!

De dimineata...

Se spune ca daca de la o virsta-ncolo te trezesti fara sa te doara nimic, inseamna ca esti mort. Azi dimineata eram extrem de viu, atit de viu ca ma durea fiecare osulet, ligament. Am regretat din nou ca nu am instalat o camera de supraveghere, deoarece de mult banuiesc ca sotia ma bate in somn cu usa, asa cum vazuse in niste filme crimi, pe care le vizioneaza cu placere si ia si notite. Al doilea gind, tare nastrusnic, a fost ca am avut toata noaptea sex salbatic, cum vazusem in alt film, nu in ala crimi. Aceasta alternativa mi s-a parut putin probabila, de aceea m-am gindit ca poate iar m-am imbatat ca un porc. Deschizind un pic un ochi si-ncercind sa-l fac roata am remarcat totusi, ca simtomele actuale nu corespund, de ex. nu ma durea capul si nici nu aveam ameteli si nici nu-mi fatase o pisica-n gura. Am trecut in revista un numar de boli de care cu siguranta sufar, incepind cu Covid, continuiind cu boli rusinoase si nevindecabile. Mi-am dat seama ca nu poate fi vorba nici de lepra, nici de ciuma, iar daca ar fi o gripa, pai ar fi una catastrofala. Nu stiam ce sa fac, sa astept sa mor in liniste, sau mai bine sa ma duc la baie, ca aveam o nevoie stringenta. Ma ridic usor pe marginea patului fiind convins ca-mi vor cadea membrele, coastele, bicepsii si tricepsii. Eram o ruina, ma gindeam la marile constructii ale omenirii care s-au prabusit si eu nici nu ajunsesem sa devin legenda, nici macar Capitoliu. Ajuns in baie nu-ndraznesc sa ma uit in oglinda, sunt totusi o fire sensibila si imaginea m-ar putea afecta emotional. Oare ce am facut ieri? Unde m-am imbolnavit? Incet, incet incepe sa se infiripe o bucatica de memorie, trec ziua de ieri in revista, m-am sculat f devreme, am mers cu masina cam vreo doua ore, dar unde m-am dus si de ce? Aha, era destul de frig si alb... exact, am fost la schi, chiar am si schiat. Cine ar fi crezut?

2022

Cum va fi anul 2022? Fiecare, desigur, e curios sa afle ce se va intimpla in 2022. Fiecare isi face planuri, socoteli, sperante, se pregateste de dezamagiri, unii vor fi parasiti de nefeste, altii vor fi si mai fericiti. Dar, desigur, cel care stie cel mai bine e Nostradamus. E cunoscut faptul ca Nostradamus era un baiat trist, unii spuneau ca era vegetarian si antialcoolic, altii ca avea diabet si ulcer. Oricum cind a ajuns la capitolul 2022 a dat tot ce a putut mai rau. Deci va fi rau, tare rau. De ex. se va incalzi clima, se vor topi ghetarii, lucru care, sa spun sincer nu ma intristeaza prea tare, eu beau whisky fara gheata, vor fi inundatii, secete. Aici nu prea am inteles, pai ori inundatii ori secete. Nasol va fi la Marea Neagra “Ca și soarele, capul va pecetlui marea strălucitoare. Peștele viu al Mării Negre aproape că va fierbe.” Asta e trist, sa fiarba pestele, eu il prefer la gratar. Apropos de mincare, “Atât de mare prețul grâului / Acest om este atins / Semenii lui mănâncă în disperarea lui.” Se va scumpi griul, vom fi nevoiti sa mincam numai peste fiert. Bine ca vor exista prune. Si mai nasol va fi ca „Luna în plină noapte peste muntele înalt / O vede noul înțelept cu creier singuratic / Invitat de ucenicii săi să fie nemuritor / Ochi în miazăzi. Mâinile în sân, trupurile în foc.” Adica inteligenta artificiala va fi atit de tare incit noi nu va mai trebui sa gindim. Asta nu mi se pare rau, scapam de o grije. Si, in sfirsit va muri o mare personalitate. Nu se stie de cine-i vorba, unii speculeaza ca ar fi regina Angliei (95 de ani), Biden (78). Cert e ca nu-i vorba de Iliescu. Nici asta nu mi se pare ingrijorator, mai ales ca eu nu sunt o personalitate cum nu uita sotia sa-mi spuna zilnic. “„Sfintele temple ale vremurilor romane vor respinge temeliile întemeierii lor”. Asta ar insemna prabusirea EU. Ar fi mare pacat, ce va face Ursula, ce vor face europarlamentarii, cine ne va mai norma castravetii, becurile, cresterea porcilor, apa calda? Deci pe total va fi rau, dar chiar asa rau, parca nu va fi, totusi!

scurte stiri de inceput de an

Mai tineti minte cind Daciile vechi se vindeau mai scump ca cele noi? Sau TV color? Iata, asa se intimpla si cu cartea mea, in Olanda se vinde cu 14,5€, in timp ce eu o vind cu 30 de lei=cca. 6 €. Deci mai mult decit dublu. Dar multa lipsa de respect, macar daca se cazneau sa-mi scrie numele corect...

********** O noua crima impotriva umanitatii produsa de talibani. Au confiscat si varsat la canal peste 3000 de litri de alcool. De acum se vede cruzimea antialcoolicilor! Blestemati sa fie!

La sfirsit de an

Altadata faceam bilanturi, adunam si scadeam, plus cu plus, minus cu minus, analizam cum fu anu, greseli si fapte bune.. In anul ce a trecut familia, prietenii, si chiar si eu am fost sanatosi. Si uneori e de ajuns asta! Doresc tuturor un an nou fericit! La multi ani! P.S Diseara merg la revelion, anul trecut nu am fost din motive de pandemie. Noroc ca sotia m-a pus sa probez costumul. Spre dezamagirea mea, mai ales panatalonii, nu ma cuprindeau nici sa-i obligi. Am vrut sa merg in training, dar pin-la urma a trebuit sa cumpar unii noi.

Comunicare

Statistica ne invata ca cele mai multe scandaluri in familie, uneori chiar crime, divorturi, se intimpla in perioadele de sarbatori. De asemenea, ne mai invata ca virusul a dus la intensificarea conflictelor familiare. Deci, se cumuleaza doua cauze care pot deveni explozive. Psihologii nu dau explicatii clare, unii spun ca sarmalele arse ar fi de vina, altii, rau intentionati, ca alcoolul, vremea, copiii. Cei mai versati psihologi vorbesc de comunicare, spun ca prin comunicare se pot atenua/explica/rezolva neintelegerile. Altii spun ca tocmai comunicarea ar fi cauza neintelegerilor pt ca unu spune ceva, alta, ea, interpreteaza cumva altfel, el se-nfurie... si iese scandalul. Eu, cind eram tinar, nu eram f comunicativ, mai ales cu strainii. Acum, la batrinete, m-am schimbat cumva, intru des in vorba cu oameni straini. Fie pe strada, la cumparaturi, la circiuma etc. De fapt f rar am prima initiativa, mai degraba ma las angrenat in discutii. De exemplu ma aflam la schi. Apropos, nu am mai fost de doi ani, tare imi lipseste. Ma tem ca nici nu as mai putea schia veodata, conditia fizica ma lasa pe zi ce trece si ce e mai rau, e ca n-am chef sa fac ceva pt a o imbunatati. Dar eram intr-o zona de schi mareata, Italia, Sella Ronda. Nu era f multa lume, astfel ca „sirmele“, respectiv cabinele, teleschiurile, gondolele erau goale si nu stateai de loc la coada. Eram impreuna cu o buna prietena care schia f bine. Ne urcam intr-o cabina, din aia rotunda unde stai in cerc. Se suie si inca cineva, un tip cam de virsta mea, f bine echipat si cu o aliura f sportiva. Nu pleaca bina cabina ca tipu incepe sa ne povesteasca viata lui. Era neamt, a fost functionar de stat, de rang ceva mai inalt. Cind au plecat copiii de acasa a facut ce a facut si a iesit la pensie, ceva mai devreme. A plecat in concediu cu nevasta in Portugalia, s-a indragostit de zona, si-a lichidat tot ce avea in Ge si a cumparat acolo o casa, chiar pe malul marii. Se simte f bine acolo, participa cu entuziasm la proiecte locale de dezvoltare. In fiecare an vine la Sella Ronda. Venea cu o grupa de prieteni buni, intre timp mai toti s-au lasat de schi, asa ca schiaza singur. Dar schiaza enorm, ne-a aratat appul de schi, ajungea si la 70 de km pe zi. Este enorm, eu de abia reuseam vreo 40, si asta impins de la spate de prietena, in mod normal de abia faceam vreo 30. In toata urcarea nu am reusit sa scoatem nici un sunet, a vorbit fara intrerupere. Ajunsi sus a iesit ca din pusca, si-a pus schiurile si dus a fost, sa faca kilometri. Schia f bine. Vorbeam cu prietena, si ne/ma intrebam, oare de ce a simtit respectivul nevoia sa ne povesteasca viata lui, chiar asa in rezumat? Nu era nimic spectaculos, nici macar nu se lauda. Eram straini, stiam ca nu ne vom vedea niciodata. De ce? Sau de ce simt eu nevoia sa va povestesc acesta intimplare? Vedeti, asta inseamna comunicare/socializare, sa povestim ceva fara sa intereseze pe cineva, ca sa nu iasa scandal.

Amintiri de Craciun

Din ciclul Amintiri de Craciun, azi va prezint una veche de tot. Apropos, mai jos o aveti pe cea de anul trecut. In perioada crizei, sa fi fost prin 80 si ceva, ne pregateam Craciunul din timp. Se incepea cu vinul. Vinul era o mare problema deoarece nu prea se gasea de calitate si nici nu aveam relatii prin tara de unde sa pot procura. Asa ca trecusem la economie inchisa, adica il produceam singur. Intr-o zi, prin octombrie, mergind la munca, in fata institutului, la statia de metro Piata muncii, erau mai multi tarani care vindeau cite ceva. Ma uit la unul, la altul si il aleg pe unu sfrijit care avea citiva struguri. Il intreb daca are mai multi, ca as vrea sa cumpar pt vin. Ne intelegem pt o anumita data cind voi veni cu masina lui socra-miu. Dau banii, iau strugurii, niste struguri exceptionali, negri si parfumati. El era multumit, mai ales ca nu ma tocmisem, eu eram multumit, asa ca mai stam un pic la taclale. Da porc ai tataie, il intreb!? Pai am, cum sa n-am. De vinzare vreau sa zic, ca tare as cumpara. Pai am, dar sa vezi ca nu e asa simplu. Paranteza, pe vremurile alea, care se pare ca se intorc, nu prea era voie sa comercializezi porci. Uneori erau controale la centura de intrare in oras si daca te prindea o pateai. Oricum, din vorba in vorba, ma apuca entuziasmul si-i spun ca as cumpara un porc. Zice, da trebe sa dai ceva arvuna. Nu-i problema, ii zic, cit vrei? Nu mai stiu exact suma, dar cred ca era vorba de vreo mie de lei, mie pe care o aveam in buzunar pt ca tocmai luasem leafa. Ii dau banii, imi da pe o hirtiuta adresa si stabilim data la care voi merge la el acasa si voi lua marfa. Acum era vorba de un porc f mare, de ceva suta de kile, sau mai mult, asa ca dau sfoara in tara daca se combina cineva cu mine ca nu stiu ce sa fac cu asa de multa carne. Toata lumea ridea de mine si zicea sa uit porcul, ca nu-l voi vedea in veci si precis adresa nu e adevarata. Gasim totusi niste prieteni hotariti sa se combine cu noi si la data stabilita, prin 20 decembrie, ne imbracam frumos, ne parfumam si ajungem, cu mari emotii in suflet, o fi teapa, n-o fi teapa, la adresa indicata. Strigam la poarta, vine o muiere vinjoasa si bine dispusa. Ne baga-n curte si ne arata porcul care fusese deja curatat, si atirna sa se scurga, undeva in curte. Apare si o minune de pusti, de vreo trei ani, apare si ginerele batrinului, om de frunte, tractorist in sat si se pune masa. Masa udata din plin cu lichiori, din care eu, ca sofer, nu-mi permiteam sa profit. Atit mosu, cit si tractoristul imi spun, dupa citeva tuici, ca nu au crezut sa existe oameni ca mine, care au atita incredere in oameni incit sa-i ofere unui strain atitia bani, fara sa-l cunoasca si fara nici o garantie. A fost inceputul unei frumoase prietenii care a durat pina am parasit Romania, noi le duceam regulat zahar, faina, malai, ulei care se mai gasea pe la oras si ei ne dadeau in schimb, lapte, brinza, legume. Am muncit la porc de ne-am spetit, chiar am facut o afumatoare pe balcon, la etajul 12 si luam talaj de la sectia de timplarie-machete din institut. Nu pot sa spun cit de bun a fost porcul, deoarece multimea grasimii ne-a produs o reactie de respingere si de abia in primavara am mai indraznit sa mincam porc. Vinul a iesit exceptional. ******************* Astazi, 21.12.2021, am primit sarcina sa cumpar brad. Fiind ceva mai lenes am mers linga noi, unde e un magazin Netto, unde vazusem eu brazi, din aia Normand, cu 12,99. Cind sa iau bradu vad ca s-a ieftinit cu 50%, zic, sa fie primit. Dau sa platesc, casiera baga datele in computer si incepe sa rida ca o isterica. O striga pe o colega, care se uita si ea in ecran si-ncepe si ea sa se strice de ris. Imi arata chitanta si-mi spune ca s-a ieftinit si costa..... 1 (un) euro. Sa fie primit, si cind te gindesti ca unii circotasi spun ca s-a scumpit totul. Craciun fericit!