Jurnal de Corona ics ics

Deutscher Bundestag Drucksache 17/12051 17. Wahlperiode 03. 01. 2013

Zugeleitet mit Schreiben des Bundesministeriums des Innern vom 21. Dezember 2012 gemäß § 18 Absatz 1 und 2 des Gesetzes über den Zivilschutz und die Katastrophenhilfe des Bundes.

Unterrichtung durch die Bundesregierung

Bericht zur Risikoanalyse im Bevölkerungsschutz 2012

In 2012, Guvernul german a comandat un studiu legat de Protectia cetatenilor in caz de catastrofe. Studiul a fost publicat in 2013, si a avut, si are, oricine vrea acces la acesta.

Sunt analizate doua scenarii, unul legat de inundatii catastrofale si altul legat de cea a unei pandemii.

Voi incerca sa traduc f liber, doar o parte din cea legata de pandemie.

La pct 2.3 se spune, Studiul imagineaza un scenariu legat de imprastierea unui virus nou. Alegerea acesteui scenariu se bazeaza pe epidemia de SARS din 2003. Virusul va veni din Asia si se va intinde si-n Germania, inainte ca WHO sa reuseasca sa dea alarma. Dupa 300 de zile vor fi in Germania 6 milioane de infectati.

In Anexa 4 se spune:

-Probabilitate de aparitie, odata in 100 pina la 1000 de ani

-timpul de incubatie trei pina la cinci zile.

-mortalitatea totala 10%, din cei infectati,.

-la peste 65 de ani, mortalitatea ajunge la 50% din cei infectati.

-vor apare trei valuri, primul intre ziua 1 si ziua 411, cu 29 de milioane de infectati. Al doilea val, ziua 412 pina la 692, 23 de milioane, si al treilea val, ziua 693 pina la 1052, 29 de milioane.

-in total vor muri 7,5 milioane.

Un vaccin va putea fi dezvoltat dupa trei ani.

Nu se asteapta greutati mari cu aprovizionare, energie etc. Ici colo se va miscora diversificarea produselor.

Nota mea: mortalitate actuala, in Germania, e de 850.000 anual, deci in trei ani am avea, in conditii normale, 2.550.000, de trei ori mai putini decit am avea in conditii de Corona, cind ar fi 7,5 mio. Nu se spune nimic in ce masura cei bolnavi de alte boli, vor muri pt ca nu au loc sa fie tratati, totul fiind blocat de Corona sau se vor suprapune peste cei 7,5. De asemenea nu se spune cu cit se va micsora mortalitatea obisnuita, daca se circula mai putin, se munceste mai putin, etc.

Daca guvernul german si nu numai, ci si ceilalti stiau, de ce nu au facut nimic, nici macar niste amarite de masti?

In document se mai spune ca EU va face o comisie in acest scop. Nu stiu daca s-a concretizat si mi-e lene sa caut.

In document nu se spune nimic despre soarta alcooliciilor, daca acestia sunt, sau nu, amenintati in mod special de corona! Ar fi de a dreptul pacat sa fi incercat ani de zile sa nu bei ca sa-ti protejezi ficatul si sa vina corona la plamini.

Jurnal de Corona XX

O bag in ma-sa, cu cratima, si pe Greta si pe izoleta. Imi place de Veta.
Sunt varsator, se pare ca tipic, am variatii bruste de simtiri, trec repede de la cel mai mare entuziasm, la cea mai adinca despresie. Azi am un „tief“, cum zic nemtii, ii rog pe cei predispusi la depresii, tristeti, sa nu citeasca, e periculos, poate miine.
De altfel nu am nimic de comunicat, pe cine intereseaza ca azi a fost o vreme mortala, desi nu mai trebuie sa folosim acest termen, soare, cald? Perfect. Am cumparat materiale sa-mi repar acoperisul de la casuta, este pt a treia oara, am spus ca am doua miini stingi, dar Aller guten Dinge sind drei, trebuie sa incerci de trei ori. Am comandat online, am fost doar sa le ridic, se intra direct cu masina. Era sfirsitul lumii, am stat o ora la coada, in masina, parca toata lumea care sta acum acasa s-a apucat sa-si renoveze, construiasca. Dar nu-mi vine sa ma apuc, mi-e o lene.
++++++++
Estragon: Destul! Sunt obosit!
Vladimir: Îți place mai mult să stai fără să faci nimic?
Estragon: Da.
Vladimir: Cum vrei tu.
De fapt nu am chef de nimic, decit sa-l astept pe Godot:
Toţi ne naştem nebuni. Iar câte unii rămân.
Samuel Beckett în Aşteptându-l pe Godot
Nu am idei despre teatru. Nu mă pricep deloc. Nu mă duc la teatru. Este un lucru admisibil.
Dar ceea ce este fără îndoială mai puțin admisibil, în aceste condiții, este să scrii o piesă și apoi, după ce ai făcut-o, să nu ai nicio idee despre aceasta.
++++++++
ESTRAGON Să mergem!
VLADIMIR Nu putem.
ESTRAGON De ce nu?
VLADIMIR Ne așteptăm pe Godot.
ESTRAGON Ah!
ESTRAGON nu se întâmplă nimic, nimeni nu vine, nimeni nu merge, e groaznic!
Cine o mai fi si Godot asta?
M-am saturat de asteptare, unul din marile mele defecte pozitive e nerabdare, parca n-ar strica sa vina Corona, as stii o treaba, ori e laie, ori balaie... In definitiv s-a vindecat peste un sfert, e drept eu fac parte din categoria de risc, dar si din astia scapa 60%! Se pare ca si printul Charles scapa, ca nepoata vroia sa se marite cu un print, pina i-am aratat poza lui Charles.

- Oiță bârsană,
De ești năzdrăvană
Și de-a fi să mor
În câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Și lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aici pe-aproape
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să mi-aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraș de fag,
Mult zice cu drag!

Drace, mai am putin si ajung la Kafca. Trebuie sa beau ceva!

Jurnal de Corona XIX

Nu mai spun nimic de Greta si de izoleta
Azi a fost Duminica, sunt absolut sigur, si nu orice de Duminica, a fost una mare, mai ales pe aici, pe la catolici. A fost Palmsonntag, Dominica in Palmis de passione Domini. Cica in aceasta zi a ajuns Jesus Christus in Ierusalem, calare pe un magar si poporu l-a intimpinat cu frunze de palmier. Frunzele astea de palmier erau ceva misto, si, si magaru, simbol al pacii si impacarii.
P-aici se fac, sau, mai bine spus, se faceau, procesiuni:
„Gloria, laus et honor tibi sit, Rex Christe, Redemptor,
cui puerile decus prompsit Hosanna pium.“
V-ati prins, ma latinilor!
La romani, aceasta zi care nu e acum, ci in curind, i se zice Duminica Floriilor, ca romanii nu aveau frunze de palmier si au bagat si ei ce aveau, de ex. crengute de salcie. Cica de ziua asta trebe sa maninci peste si sa nu te speli pe cap, ca albesti. La mine nu mai conteaza. Fetele singure insa trebuie sa fiarba busuioc la miezul noptii si sa se spele cu el, ca sa-l prinda pa ala, desi pe vremea asta nu prea a iesit busuiocul. De asemenea din aceasta zi nu mai ai voie sa maninici urzici, ca au inflorit si nu mai sunt bune.
Acum incepe saptamina patimilor, sa te tii ce ne paste, pin-la la paste!
Am citit multe teorii, ca americanii, chinezii, rusi au bagat virusu sa ne faca pe noi de rahat. Eu cred ca cel mai tare cistiga din nebunia asta turcii, poate nu toti, da asta de la mine din colt, care tine o tutungerie precis. Unii zic ca nu ar fi turc, dar are mustata, ca un turc, vorbeste turceste ca un turc, ceea ce ma face sa cred ca e turc. Cit de mari vor fi patimile se vede in pozna alaturata, ca sa obtineti masti, sau dezinfectante va recomand sa jucati la loto. Doua masti costa 23 de euroi, iar o juma de litra de isopropanol, costa mai mult decit o palinca de 60 de grade.
Apropos palinca, eu nu am decit de 40 de grade, cica nenorocitul de virus e ucis de 70 de grade, deci daca beau doua de cite 40 se pune, nu.. sau chiar trei!

Jurnal de Corona XVIII

Nu vreau Greta si nici izoleta, eu o vreau pe Veta,

Uneori imi vine o pofta nebuna sa spun ceva inteligent, si-mi sta pe undeva pe limba, dar nu-mi vine. Acum mi-a venit pofta sa spun ceva sensibil, da asa da sensibil, ca si cea mai coola izolata, sau izolat, sa-si abureasca ochelarii.

Voi vorbi de femei, de ce altceva, de una Lorelei, n-o stiti voi. Imi place extrem de mult acest nume, daca as mai avea o fetita, asa cum are Eccelstone, la 89 de ani, i-as pune acest nume.

Fata asta Lorelei, e de fapt o stinca, una cam cum e Dunarea la cazane, da-i pe Rin. Rinul e tatal nemtilor, Vater Rhein, deoarece e DER Rhein, ca-n germana fiecare riu, fluviu are genul pe care-l vrea. De exemplu Elba e DIE, adica fata, desi atunci cind “fata”-Mädchen, e DAS, adica neutra, nu mai pricepi nimic.

Legenda pleaca de la faptul ca pe malul Rinului sunt niste stinci, si-n ele s-au format niste pesteri si atunci cind bate vintul se aud niste suiraturi care seamna cu bocetul unei fete triste rau.

Sunt multe povesti cu fata asta,  unii zic ca fata a fost acolo pitita de un print care s-a luptat in razboiul de 30 de ani, ca nu-mi iese din cap, auzi domne, s-au luptat 30 de ani si a uitat de ea, iar ea il tot cheama.

Altii zic ca ar fi o vrajitoare rea si frumoasa, in orice caz blonda cu tite mari, ca Udrea, care sta pe stinca, se pieptana ca la coafor, marinarii trec pe acolo, cu capitanu basescu, o vad, ea cinta, si-i zapaceste de cap, astfel ca ei se lovesc de stinci si corona i-a vazut.

Observati, spre deosebire de povestile romanesti unde Ileana Cosinzeana, cu cositele ei aurii, e buna ca piinea calda, nemtoaicele blonde sunt rele, sa te pazesti. Nenumarati poeti, compozitori, pictori, sculptori au lucrat la imaginea lui Lorelei, exista chiar si un roman romanesc, dar cea mai tare chestie ramine o poezie a lui Heinrich Heine. Ar mai fi de mentionat ca Heirich Heine e din Düsseldorf, Düsseldorf fiind pe malul drept al Rinului, ca si Loerelei, lucru extrem de important. E cunoscuta vrajba si marile deosebiri intre locuitorii de pe malul drept si sting al Rinului, nici nu vorbesc aceeasi limba si nu beau aceeasi bere, in Köln se bea Kölsch.

E seară. Şi Rinul sub zare

adoarme cu somn de voinic,

iar ultima rază sub soare

adastă pe stâncă un pic.

Şi cântă acolo o fată,

pe vârful lucind de scântei,

în aur e dânsa-mbrăcată,

de aur e pieptenul ei.

Îşi mângâie părul ce-n unde

ca apa se vălură lin,

iar cântecul ei pătrunde,

căci plin e de-un farmec străin.

Vâslaşul se pierde prin ceaţă,

De-un dor fără nume cuprins,

şi stânca n-o vede în faţă

el vârfu-l priveşte aprins.

Iar râul - furia să-i vină

pe loc îl trimite în rai.

Ah, tu eşti, doar tu eşti de vină

cu cântecul tău, Lorelei.

Die schönste Jungfrau sitzet
dort oben wunderbar;
ihr goldnes Geschmeide blitzet,
sie kämmt ihr goldenes Haar.

Sie kämmt es mit goldenem Kamme
und singt ein Lied dabei;
das hat eine wundersame,
gewaltige Melodei.

Den Schiffer im kleinen Schiffe
ergreift es mit wildem Weh;
er schaut nicht die Felsenriffe,
er schaut nur hinauf in die Höh.

Ich glaube, die Wellen verschlingen
am Ende Schiffer und Kahn;
und das hat mit ihrem Singen
die Lore-Ley getan.

Frumoasa si dulce-i lb germana, nu asa. Nu ca am fost sensibil!?

Jurnal de Corona XVII

timpita de Gretea cu izoleta, s-o ia Veta.

Azi a fost o zi a saptaminii, atit!

Vad pe diferite situri persoane care se vaita ca, vezi bine, nenorocitul de virus ar fi o pedeapsa de la Dumnezeu, ca oamenii ar fi fost pacatosi. Mai vad altii care sugereaza ca acest virus ar fi venit din motive ecologice. Cica riurile ar fi mai curate, sunt pesti in Venetia, aerul e mai curat etc. La ce-mi folosesc astea daca sunt consemnat in casa? Unii chiar promit o resetare a omenirii, desigur nu ne spun cum ar arata asa ceva.

In ceea ce ma priveste, nu vreau sa opresc planeta, nu vreau sa cobor:

Daca vrei sa te resetezi nu ai decit, mergi in minastire, mai ia si pe altii cu tine.

In ceea ce ma priveste, daca supravietuiesc catastrofei, ma voi arunca si mai tare in prezent, voi trai viata si mai intens.

Mie mi-a aratat aceasta criza zadarnicia, ipocrizia si prostia salvatorilor planetei.

Mi-a aratat cit de absurd e sa faci planuri pina in 2050, cind se pot intimpla atitea, de la acest virus nenorocit, pina la o cometa, care nu-mi mai pare imposibila, sau cutremure, descarcari electrice, tzunami, sau sa-mi fuga nefasta cu un artist.

Mi-a aratat timpenia exaltatilor naturisti, care vor sa salveze gindacii, musculitele, floricelele. Nu, bai naturistilor, nu gindacii trebuiesc salvati, ci oamenii, voi vreti sa salvati planeta si sa moara omenirea!

Mie mi-a aratat aceasta catastrofa ca codoiul miroase frumos, si noxele miros frumos, ca le pot lasa copiilor si nepotilor mei o lume in care, pur si simplu, sa traiasca, sa zimbeasca, sa se poata juca cu bunicu.

Mi-e dor deja de mirosul de benzina, de galagia dupa strazi, de femeile imorale si dezbracate.

Mie mi-a aratat aceasta catastrofa ca nu vreau sa traiesc sanatos, ci vreau pur si simplu sa traiesc, ca mai bine traiesc citiva ani intensivi, decit o suta in eprubeta-izoleta.

De abia astept, daca supravietuiesc, sa ies cu 200 la ora pe autostrada, sa-mi vibreze scaunul sub cur, sa simt decolarea avioanelor spre departari, sub privirile consternate ale calugarilor.

Da, voi face fripturi de vaca, voi uita de ficat gras, de colesterol, de vitaminele C, D si A, voi minca slanina, voi bea tuici, voi face tot ce-mi place, fara sa ma gindesc la ziua de miine, daca o sa supravietuiesc.

Jurnal de Corona XVI

Greta cu Izoleta, sa se duca-n Veta.
Azi e joi, v-am avertizat ca va sosi mai repede decit va asteptati, de obicei joia joc fotbal, azi m-am batut cu virusu. Stiu, e si 1 Aprilie, da nu vreau sa vorbesc despre asta.
Dimineata ma duc la baie, ca tot uomu, si iau si telefonu, ca tot omu. Si deschid casuta postala, si vaz jde sute de E-mailuri. Eram invitat, in toate limbile pamintului sa fac ceva, nu prea am inteles ce!? Era gata sa ma constip. Trebuie sa spun ca eu, in anumite privinte, sunt ceas. Domne, iti poti potrivi ceasu, chiar si cind se schimba ora, io tot.. Pe vremuri, la institut, a venit o noua generatie de tineri ingineri, mi s-a parut o mare lipsa de respect, ca mi-au ocupat orarul meu.
Deci eram extrem de ocupat sa spamez e-mailurile nedorite, cind am primit un whatsapp, de la sotie, „cit draq mai ai de gind sa stai acolo?“. Am intrat in panica si, desi nu-mi rezolvasem problemele cotidiene, am eliberat ringul. M-am dus la calculatorul mare, am unu chiar mare, cu doua monitoare mari. Am filtrat in continuare e-mailurile. Am dat peste un E-mail de la Amazon, care confirma comanda mea de 170 de euroi pt niste jocuri electronice. Eu nu comandasem asa ceva, asa ca-i trimit un whatsap sotiei, care inca era regina, pe tron, si o intreb daca ia a comandat asa ceva. Vine un raspuns sec, „nu“, insotit de niste dracusori. Semn ca se duc lupte.
Intru in contu Amazon si vad ca am platit deja jocurile prin banca, dar nu recunosc banca. Disperat, incerc sa intru in banca mea, da jucaria aia care face tan nu se aprinde, probabil ca nu are baterie. Caut baterii prin casa, nu gasesc nimic, decit niste rotite care ar fi mers la usa de la sifonier, si niste testosteron. Mai gasesc si niste masti de cind renovam casa. Ma sui pe bicicleta si-mi pun masca. Ochelarii se umezesc, nu vad nimic, si nici sa respir nu pot. Ajung la banca si trag niste extrase de cont. Se miscau ca ochiu mortului. Ma duc sa cumpar baterii, cumpar.
Ma duc la gradina, vine si Brigitte, zice ca o doare curu de stat pe canapea.
Imi vine E-mail de la Amazon ca datele de banca nu sunt valabile. Zic bine. Mai vin vreo treizeci de e-mailuri care-mi ureaza bun venit undeva. Nu am inteles unde.
Ma gindesc la prietenul meu din California, cu care am vorbit aseara, fusese excrocat, prin internet, de vreo 500$.
Pe undeva e de inteles, in perioada actuala, cersitul, furtul din buzunare si chiar si spargerea caselor sunt f dificile, omu se recalifica.
Cu mai multe luni in urma primeam des telefoane de la niste englezi de balta, chipurile de la Microsoft, care vroiau sa ma ajute sa-mi dezinfecteze computeru, care ar fi fost infectat de Corona. I-am rugat sa-mi trimita un e-mail. Mi-au trimis. Am trimis e-mailul la politie si la Microsoft. Bineinteles ca erau excroci. Dar tot sunau, ii rugam sa astepte, odata dupa ce i-am lasat sa astepte, am dus telefonu la WC si am tras apa, altadata am mers la bucatarie, am luat o oala si un facalet si am batut tare in dreptul microfonului.

Jurnal de Corona XIV fara I

Jurnal de Corona XIV fara I

Veta cu Izoleta..

Azi a fost luni, sigur ca nu conteaza, luni e oricum zi de relach, la muzee, la teatre, asa ca nu va bag nici Schopenhauer, nici muzica d-aia grea, dar doar asa.. pt statistica, jurnalu ar fi fost 13, ca nu folosesc 13, ca e cu ghinion. Ghinionul nu vine niciodata singur, nemtii spun, ca pe linga ca n-am noroc mai am si ghinion. Azi noapte au fost -5 grade. Ca are dreptate sora lui Bula din Suedia, Greta, careia i-am distrus eu copilaria. Ca io, in copilaria mea, habar nu aveam ce e aia kilowattora, ca aveam WC in fundu curtii si apa de la put. Si chiar mai tirziu, aveam doar kilowattminut, ca se oprea curentu. Da, cum spuneam, a avut dreptate, iaca doar a inceput sa se emite mai putin codoi si clima a revenit la normal, -(minus) 5 grade in 30 Aprilie. Niste flori de visin si mar nu pareau prea incintate. Tare ma speriasem, ca zicea Greta ca are Corona, m-am gindit, fie-i Corona usoara, da n-are, s-a rasfatat si ea un pic.

Mi se pare trist ca Friday for future face pauza, unii, mai nesimtiti, propuneau ca fraideiiiforfiter sa mearga sa culeaga sparangelul. Noi, nemtii, io insa nu, ne omorim dupa sparangel, sparangel recoltat, de regula, de profesorii universitari polonezi, da acestia nu mai pot veni. Niste rasisti au propus chiar sa merga milionu de refugiati la recoltat, da nu se poate, au ramadan. Niste prieteni propuneau sa cumparam aur, sa combatem inflatia, eu as zice ca mai bine e sparanghel.

De la 1 aprilie intra in vigoare o noua lege care urmareste reducerea zborurilor aviaonelor, zboruri care, dupa cum spun cei 97% de specialisti, emit codoi la greu. Se va mari impozitul pe zbor, practic se dubleaza. Nu s-a spus daca se vor impozita si avioanele care nu prea mai zboara. Sunt sigur ca aceste masuri vor salva lumea, nu stiu daca si oamenii!

Dupa cum spuneam -5 grade, am fugit la gradina, mi-era teama ca imi pleznesc tevile de apa, am pus antigel in WC. Am baut si o tarie.

Am facut si o cursa cu biciclu, am mai cules ceva leurda, da si asta a inceput sa aiba virusi. Nu m-am intilnit cu nimeni, desi pe aici nu prea sunt masuri de izolare, ci doar recomandari. Asta e libertate, nemtii sunt f pragmatici, au gasit o modalitate de a rezolva problema pensiilor, un fel de selectie naturala, ca asa spunea Darwin.

Atmosfera a devenit mult mai destinsa, povestiile triste cu victime nu mai conteaza, ca, precum spunea Stalin, moartea cuiva e o tragedie, moartea unui milion e doar statistica.

Azi n-am poze!

Ramineti sanatosi, sa ne citim si miine!

Goma

Jurnal de Corona IX

N-a venit Veta cu Isoleta

Observ, cu multa bucurie, ca pastilele mele de jurnal au tot mai multi cititori, ieri au fost vreo 30, dar nu orice fel, ci din cei mai buni, mai destepti decit ai altora. De aceea, dupa pastila de ieri, ceva mai grea cu Schopenhauer, sa trecem la muzica.

Da, si la asta ma pricep. Am fost tirit prin jde Sali de concerte, zeci de ani, de la muzica contemporana, pin-la aia grea de tot,  chiar si la opera din Viena, am fost si la Wagner, aia lunga cu Nibelungii, ca daca nu erau trompetele...

Dar nu va speriati, va ofer ceva usor, sunt sigur ca o sa va placa. Nu, nu va voi oferi cintece subversive, de genul:

Vrei sa ne intalnim sambata seara
Intr-o carciumioara la sosea
Unde canta-un pian si o vioara
Si unde nu ne vede nimenea

Sau patriotice,

Hai sa dam mina cu mina...

Ci un pic de Beethoven, combinat cu doine, cu Maria Tanase. Mie personal, si va rog sa nu ma contraziceti, mi-a placut ultima parte cel mai mult, se spune de fapt ca „Musik beginnt nicht mit dem ersten Ton, sondern mit der Stille davor. Und sie endet nicht mit dem letzten Ton, sondern mit dem Klang der Stille danach.“. Muzica nu incepe cu primul ton ci cu linistea dinainte si nu se termina cu ultimul ton ci cu lovitura linistii de dupa. Am trait de multe ori vraja ultimelor acorduri, cind publicul vrajit isi tine respiratia, asteapta ca notele sa pluteasca incet in aer, sa se aseze pe umerii doamnelor, pe smochingurile domnilor, pe sufletele... ma rog, cred ca ati inteles ideea.
Sunt sigur ca multi cunosc aceasta muzica, nici nu e f. noua, are deja vreo 13 ani, dar sa lasam labaraia si sa ascultam, intindeti-va linistiti, inchideti ochii sau nu, si...

https://youtu.be/aQoTPUQ4l8c