Jurnal de Corona XX

O bag in ma-sa, cu cratima, si pe Greta si pe izoleta. Imi place de Veta.
Sunt varsator, se pare ca tipic, am variatii bruste de simtiri, trec repede de la cel mai mare entuziasm, la cea mai adinca despresie. Azi am un „tief“, cum zic nemtii, ii rog pe cei predispusi la depresii, tristeti, sa nu citeasca, e periculos, poate miine.
De altfel nu am nimic de comunicat, pe cine intereseaza ca azi a fost o vreme mortala, desi nu mai trebuie sa folosim acest termen, soare, cald? Perfect. Am cumparat materiale sa-mi repar acoperisul de la casuta, este pt a treia oara, am spus ca am doua miini stingi, dar Aller guten Dinge sind drei, trebuie sa incerci de trei ori. Am comandat online, am fost doar sa le ridic, se intra direct cu masina. Era sfirsitul lumii, am stat o ora la coada, in masina, parca toata lumea care sta acum acasa s-a apucat sa-si renoveze, construiasca. Dar nu-mi vine sa ma apuc, mi-e o lene.
++++++++
Estragon: Destul! Sunt obosit!
Vladimir: Îți place mai mult să stai fără să faci nimic?
Estragon: Da.
Vladimir: Cum vrei tu.
De fapt nu am chef de nimic, decit sa-l astept pe Godot:
Toţi ne naştem nebuni. Iar câte unii rămân.
Samuel Beckett în Aşteptându-l pe Godot
Nu am idei despre teatru. Nu mă pricep deloc. Nu mă duc la teatru. Este un lucru admisibil.
Dar ceea ce este fără îndoială mai puțin admisibil, în aceste condiții, este să scrii o piesă și apoi, după ce ai făcut-o, să nu ai nicio idee despre aceasta.
++++++++
ESTRAGON Să mergem!
VLADIMIR Nu putem.
ESTRAGON De ce nu?
VLADIMIR Ne așteptăm pe Godot.
ESTRAGON Ah!
ESTRAGON nu se întâmplă nimic, nimeni nu vine, nimeni nu merge, e groaznic!
Cine o mai fi si Godot asta?
M-am saturat de asteptare, unul din marile mele defecte pozitive e nerabdare, parca n-ar strica sa vina Corona, as stii o treaba, ori e laie, ori balaie... In definitiv s-a vindecat peste un sfert, e drept eu fac parte din categoria de risc, dar si din astia scapa 60%! Se pare ca si printul Charles scapa, ca nepoata vroia sa se marite cu un print, pina i-am aratat poza lui Charles.

- Oiță bârsană,
De ești năzdrăvană
Și de-a fi să mor
În câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Și lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aici pe-aproape
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să mi-aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraș de fag,
Mult zice cu drag!

Drace, mai am putin si ajung la Kafca. Trebuie sa beau ceva!