sâmbătă, 8 octombrie 2011

nemtii... de ris!

Ce ati zice daca atunci cind faceti un cadou cuiva ar trebui sa platiti pt. ca persoana sa primeasca cadou? Si daca vreti sa luati cadouu inapoi trebui din nou sa platiti?
Asta fac nemtii si nu o fac din altruism, din bunatate crestineasca, ci pur si simplu din fanatism ideologic, sa nu spun prostie.
E vorba de energie, Germania produce, uneoeri, prea multa energie, din vint si solara, si deoarece soarele si vintu vin cind vor si nu cind e nevoie de ele, aceasta energie e donata Austriei, de ex. care cere ca. 500 de Euroi pa Mwh ca s-o primeasca. Si invers, cind nemtii au nevoie de energie cumpara propria energie inapoi si platesc mult pt. asta, deoarece e energie verde. Ca sa ne distram si mai tare trebe sa stim ca pt.producerea energiei "verzi", din vint si soare statu baga, subventioneaza, anual, cu 8,5 Miliarde toata povestea.

De ce toata povestea? Numa sa se desfinteze energia atomica, apropos de energie atomica, doar un exemplu, pt. un reactor atomic, in Hamm au fost cheltuiti 2,4 miliarde, a functionat 4 ani si s-a oprit, mai trebe inca 675 milioane pt. a dezinfecta locu.

Si o veste de la vecinii nostrii, olandezii, astia sunt teribil de zgirciti, pt. a economisi s-au hotarit sa scoata toaletele din trenuri, introducind niste pungi din material absorbant, ma-ntreb de ce nu ofera fiecarui pasager pampersi?

joi, 29 septembrie 2011

Pe drumuri europene


Mi-amintesc, uneori, de emisiunile TV de pe vremea impuscatului, "Pe drumuri Europene", sau de cartea "America ogarului cenusiu", nu stiu cine le facea. Acum toata lumea are posibilitatea sa mearga peste tot si sa vada, fascinatia nu mai e la fel de mare, eu merg, mai mult, cu munca, de ex. acum ma aflu intr-o capitala europeana, as zice cea mai europeana capitala. Nu, n-am venit aici sa rezolv problema Ro cu Schengen, nici s-o intilnesc pe EBA sau pa Becali, am venit cu treaba, vorba vine, adica sa stai in niste sedinte interminabile de te doare curu de atita stat.
Ma rog, asta e, exista metode mai nasoale sa-ti cistigi piinea, mai ales ca am stat la un hotel de lux, Hilton. Am zis de lux? Bleah, asa credeam, asa mizerie de hotel nu am vazut de mult. Camera avea o priveliste deprimanta intr-o curte/tunel/magazie interioara, era atit de mica ca de abia te puteai invirti in ea. De altfel de la receptie mi s-a parut ceva ciudat, nu am vazut de mult un receptioner atit de stirb, m-a impresionat efortu lui de a adresa un zimbet profesional, incercind insa sa nu deschida gura prea tare. Stiind ca stau la Hilton mi-am luat si slipu gindindu-ma ca pa seara sa mai renunt la bautura traditionala cu colegii si sa fac un pic sport in piscina. Ti-ai gasit!, nu avea decit un loc de fickniss, mizer si fara aerisire. Am ars p-o bicicleta ca. 300 de kcal., cu 150 de watzi, nasoala era ca nici dusu nu prea functiona, asa ca am mers cu un prosop in juru taliei prin hotel, cu liftu, am nimerit in lift cu niste muieri, nu stiu de ce se tineau de nas.
De altfel de abia de dimineata, la micu dejun, mi-am dat sema ce lume buna locuieste acolo, cind am vazut un domn f. bine, precis ceva diplomat european, l-am recunoscut imediat dupa geanta, moda 70, care se caznea sa-si umple geanta cu sandwishuri si fructe din micu dejun. Da am sarit peste evenimentele de seara. Pierzind bautura cu colegii, o pierdere destul de mare mai ales ca ei plateau, am petrecut seara singur. Evident cindva mi s-a facut foame. Am colindat un pic prin cartier, am evitat sa-l intreb pe stirb ce-mi recomanda.. si nu erau decit chestii gen McDonalds f. scumpe de altfel, ca sa faci pipi te costa 2,15€. Am gasit totusi o Brasserie, destul de ciudata, erau numa barbati (vezi poza), asezati in sir. Nu, nu era un local d-ala la care va gindti voi, ca fiecare statea singur si nu vorbea nimeni cu nimeni. M-am asezat si eu in linie sa-mi maninc oala mea de scoici, linga mine, in stg., unu a spart tacerea spunind, in engleza "ce bine functionam!", dupa un timp, la al doilea pahar de vin, i-am replicat, in germana, "viata e frumoasa", vecinu din dreapta era la cafea, s-a uitat un pic cu repros, era vizibil deranjat de rumoarea creata, a murmurat ceva in franceza, da n-am inteles. Trec peste faptu ca au incercat sa ma-nsele la plata, lucru care nu mi s-a mai intimplat de ani, e drept ca nu prea verific nota, am petrecut o noapte f. agitata, se pare ca scoicile si-au trait a doua tinerete in stomacu meu. Am vrut sa intru putin in Internet da am aflat ca costa, tineti-va bine, 12€ pe ora!? I-am injurat si am renuntat, auzi 12€, cind la majoritatea hotelurilor e gratuit, chiar si in China. M-am sculat f. de dimineata, m-a sunat un domn f. dragut, cred ca era fratele stirbului, la ora 5, sa-mi spuna sa ma trezesc sa merg la aeroport, i-am multumit de grija, i-am zis ca nu am nici o intentie sa merg la aeroport, ca voi merge cu trenu si asta la ora 7 seara, cred ca am destul timp si nu e nevoie sa ma scol asa de devreme. A fost de acord si mi-a urat o zi frumoasa. Fiind un pic ravasit de la scoici nu am fost suficient de spontan sa-i multumesc de urare intr-o limba internationala, asa ca l-am bagat in pizda ma-sii pa romaneste.

Sunt un european convins, imi plac societatiile cosmopolite cu oameni si mai ales muieri de tot felu da pa undeva cred ca aceasta constructie europeana nu poate functiona. Aparatu birocratic e imens, sunt cartiere intregi facute numa pt. sedii de diferite comisii si comitete, cladiri imense formate numa din sali de sedinte, mii si mii de "experti", in cea mai mare parte schmeckerasi care nu au habar de nimic dezbat niste chestii aiurea.

joi, 22 septembrie 2011

Oktoberfest 2011

Exista 35 de corturi cu 105000 locuri, totu e pe o suprafata de 31 de hectare, e cea mai mare sarbatoare populara din lume, cu ca. 6 mio. vizitatori, cifra de afaceri (in 2010) 324 Mio €, sarbatoare e veche de 201 ani, se maninca 500000 pui si 113 vaci, se produce 1000 tone gunoi, se pierd 4500 de lucruri, se beau 7,1 mio. halbe (de fapt nu sunt halbe ci Maß, asta are un litru) de bere, un Maß costa, anu asta, 9,20 euroi, se consuma 3 mio kwh energie, sunt de serviciu 1600 de chelneri.



Un chelner bun cistiga ca. 15.000€ in doua saptamini, unu mediu ca 8000, exista cel mai mare Montagne Russ din lume cu 5 lupinguri.

luni, 12 septembrie 2011

Foto ghicitoare!

O poza facuta de mine la sfirsitu saptaminii precedente. Ce reprezinta aceasta poza? Ce legatura are aceasta poza cu un barbat adevarat?
P.S Poza e un detaliu dintr-un intreg, intreg prezentat in header.


**********

vad ca dupa mullte incercari, doamna Anony a gasit raspunsu corect, da e adevarat, e vorba de hamei. Cind mergi in sudu Germaniei, 60km la nord de München, pe A9, inainte sa ajungi la Ingolstadt, capitala Audiului, vezi pe stg. si dr. culturi intinse de hamei, catarate pe constructii de lemn si sirme. Te afli in Hallertau, cea mai intinsa zona unde se cultiva hamei din lume. O treime din productia mondiala de hamei se face in Hallertau, o zona, de altfel f. frumoasa, supranumita Toscana Germaniei. Stie toata lumea la ce foloseste hameiu, la fabricarea berii! In vremuri de demult s-au folosit si alte plante la fabricare, da odata cu legea "Bayerische Reinheitsgebot von 1516", care spune ca berea nu contine decit Hopfen, Malz, Hefe und Wasser (drojdia de bere, malț, hamei și apă.) hameiu a cistigat. E o planta f. pretentioasa, e multa munca, da se pare ca si cistigu e pe masura, zona Hallertau e extrem de bogata, desigur si industria, mai ales Audi si EADS joaca un rol. Pt. fabricare unui litru de bere sunt suficiente doua "fructe", fructe care sunt produse doar de plantele feminine.


Cum spuneam, zona e f. frumoasa, mai ales toamna te poti plimba cu bicicleta din sat in sat, peste tot pluteste un miros de bere, mai ales acum cind se recolteaza. Berea locala are cu totu alt gust, mai ales cind o bei proaspata la botu calului.


Germania nu ar fi Germania daca nu ar exista si Muzeul Hameiului , daca aveti drum p-acolo, sunteti pasionati de bere, merita vizitat.


Prost!

miercuri, 7 septembrie 2011

de ce nu-i pot suferi pa americani? Cu putine poze!

Ieri seara, marti, m-am imbracat frumos si am plecat cu nefasta, la niste preteni, sa vedem meciu Romania-Franta. Timpu era f. urit, ploua si era ceva furtuna, nefasta mi-a zis, din start, ca ea nu conduce la-ntoarcere, deci perspectiva unei seri frumoase stropite din belsug cu alcool era deja umbrita.
La pretenu meu, roman de origine, am mai intilnit si alti amatori ai fotbalului, un neamt insurat cu o romanca, ambii farmacisti si un american neinsurat, f. f. gras, asa cum sunt americanii si teribil de nesuferit, cum vom vedea mai departe. Nefasta pretenului, o femeie f. draguta, a pregatit niste tapasuri delicioase.
Ne-am asezat la meci, noi barbatii, femeile s-au asezat separat si vorbeau ceva, da suficient de discret ca sa nu ne distraga, eu am pus tricoloru in fata TV-ului, sa ne aduca noroc.
S-au cintat imnurile, Marseieza si Desteapta-te romane. M-am sculat in picioare si am pus mina la inima, nu stiu de ce da pa mine de cite ori ascult imnu ma trec lacrimile, asa sunt eu mai sensibil. Ma uitam la nesimtitu de american, infuleca din tapasuri chiar in timpu imnului, ca chiar imi venea sa-i zic "Ba americanule, nu ti-e ma rusine?" , aproape ca nici nu m-am prins ca cintaretu de imn a luat-o pe coclauri.
Incepe meciu, eram tare emotionat, aveam asa o presimtire ca Romania va avea o victorie frumoasa, pe ecran erau imagini din tribune, se vedeau multe fete frumoase, i-am aratat americanului ce frumoase sunt romancele. Nici nu s-a sinchisit, a zis ceva de maiami si a infulecat mai departe.
A inceput meciu, romanii atacau in trompa, la jumatea terenului, da si francezii, parca totusi mai mult romanii, nu ma prea puteam concentra la meci din cauza americanului, ridea de i se spargeau falciile, se inecase chiar cu tapasurile si murmura, printre hohote de ris „aivneversi“, nu am inteles la ce se refera, am continuat sa privesc, iar el „aivneversi“. Intr-o pauza de corner l-am intrebat ce vede atit de amuzant, eram convins ca nu-ntelege, am incercat sa-i explic regulile de la fotbal. N-am reusit nimic, guita ca un porc, credeam ca se sufoca. I-am aruncat niste priviri superioare la driblingurile lu Lazar, neam de neam american nu a facut asa ceva.
Intr-un tirziu s-a mai linistit si a explicat, rar, cu accent newyorkez, ca niciodata n-a vazut sa iasa brazde dintr-un teren.
I-am explicat ca romanii sunt viteji si cind iau cu asalt muta muntii din loc, d-apai niste iarba, i-am recitat Mircea cel Batrin, mama lu Stefan cel Mare, aia cu Plevna, de tehnica pamintului pirjolit si de otravirea fintinilor, ti-ai gasit, nesimtitu de american nu pricepea nimic, ridea ca idiotu.
Romanii au invins in final cu 0-0, dovedind o superioritate evidenta la toate capitolele.
P.S In poza de mai sus se vede jocu dur al francezilor, este evidentiat lipsa lor de fair play si modu, de-a dreptu mirlanesc, cum incearca sa distruga frumosu stadion!

************

Update. Problema gazonului e tare cotoioasa. Mai toate stadioanele au probleme, deoarece gazonu are nevoie nu numai de apa ci si de soare. Iata mai jos solutia adoptata pe Stadionul Veltins Arena, a lui Schalke 04. Tot terenu de fotbal este scos pe sub tribuna in asa fel incit gazonu sa aiba parte de aer si soare.

sâmbătă, 3 septembrie 2011

Din nou cu bicicleta, cu multe poze si putine cuvinte

Pe masura ce-mbatrinesc dau in mintea copiilor. Cine a spus asta a fost un mare dastapt. Ma uit la mine! Incepe sa ma intereseze din ce in ce mai putin politica "mare", problemele existentiale ale lumii, filozofiile adinci, in schimb imi place din ce in ce mai mult sa ma joc, ca-n copilarie. Caut tot timpu jucarii noi, adica jucarii pe care le-am avut sau am visat la ele in copilarie si acum le vreau din nou.
Ultima jucarie e bicicleta, mi-am luat vro doua si o sa-mi mai cumpar si una de curse, fac aproape zilnic curse prin apropiere. E drept ca nemtii au un cult pt. biciclete, exista nenumarate trasee special amenajate, exista harti pt. drumetii cu bicicleta, sisteme de navigatie, asigurari si tot ce isi poate imagina cineva.
Citeva poze din cursele noastre, io si nefasta..

Dupa atita efort meritam si o friptura, Rib eye steak, facut english, in singe, o portie mica si o bere, la Maredo, da nu mai mult .. si ajunsi acasa am cistigat un vin bun, un Brunello, de degustat in tihna, cu picioarele intinse, simti durerea placuta a muschilor.. si ma uit la meci, Deutschland-Östereich 6-2, un spectacol.

Tare-i frumoasa viata, mai ales cind e soare! Germania ar fi cea mai grozava tara din lume daca ar fi soare mai des!




















miercuri, 17 august 2011

Aloha, Boeing 737


Va amintiti, la 28. April 1988, Aloha-Airlines-Flug 243 un Boeing 737-200 trebuia sa zboare de la Hilo (Big Island) la Honolulu (Oʻahu), Hawaii. Cind a atins inaltimea de croaziera de 7300 de metrii, s-a auzit un zgomot, s-a rupt o bucata din tavanu avionului, a ajuns un fel de cabrio. Pilotii au reusit sa faca o coborire de avarie si sa aterizeze sigur. Nu a fost decit o victima, o stewardeza care a fost subta de diferenta de presiune.

Aici sunt necesare niste explicatii tehnice. Dupa cum stie fiecare, la inaltime, aeru devine "rar", adica presiunea scade. La 10058 de metri presiunea e de numai 0,262 bari, desigur ca pt. pasageri ar fi destul de neplacut, multi dintre ei chiar s-ar sufoca. De aceea sistemu de climatizare a avionului creeaza o presiune corespunzatoare unei inaltimi de 2438 metri, nu va lasati iritati de numerele astea ciudate, vin din transformarea unitatilor americane in sistem metric. De ce presiunea corespunzatoare inaltimii de 2438 si nu cea corespunzatoare nivelului marii, de 1,013? Deoarece atunci diferenta de presiune ar fi prea mare, de ca. 0,75 si fuselaju ar trebui facut si mai baban. Deci intre presiunea interioara si cea exterioara e o diferenta, diferenta care ajunge la 0,5 bari, (intre 2438 si 10000, diferenta de altitudine) ceea ce face ca structura fuselajului sa tinda sa devina balon, respectiv tabla fuselajului si mai ales cusatura niturilor sunt solicitate la intindere. In functie de nr. de zboruri poate sa apara fenomenul de oboseala a materialului care sa duca la ce a dus in Aloha. Mentionez ca atunci avionu avea 19 ani, avusese 19000 de zboruri cu 35500 de ore de zbor. Relevant e si faptu ca avusese numai zboruri scurte, la zboruri scurte se zboara, de regula, la altitudini mici , cum se vede, doar la 7300 de metrii, deci diferenta de presiune e mai mica, de ca. 0,35 bari, deci solicitarea structurii mai domoala, dar un nr. enorm de ciclii.
Boeing 737 e cel mai de succes avion, din 1967 pina in Dezember 2010 au fost 6.638 fabricate dintr-un total de 8.824 avioane comandate.
Evident ca au fost analizate cauzele aciidentului si s-au luat masurile de rigoare. Printre altele s-a facut o ranforsare, adica s-a nituit o tabla peste celelalte.

La 1 Aprilie 2011 pasagerii unui Boeing 737 au auzit o pocnitura si spre suprinderea lor au vazut ceru. S-a produs o crapatura de ca. 1,5 metri. Vezi articolu scanat din Flugrevue. Stiu e in germana, acum insa n-am timp sa-l traduc, o voi face miine.

Concediu placut pt. cei care nu au plecat inca!





luni, 8 august 2011

Batrinu si marea


Ca orice persoana cu mult pigment iubesc soarele si caldura. Nu mi-as putea imagina un an fara sa vad marea. Deci si anu asta... Und' sa mergem, und' sa mergem? Anu asta au fost niste incurcaturi, la momentu M am povestit pe acest blog, si am ajuns sa merg la "bloc", adica la un hotel Marinas de Nerja. E prima data cind ajung la hotel. Pa vremuri in Ro mergeam, din motive romantico-financiare, la cort, mai tirziu cind m-am ajuns, inchiriam cite o casa misto, cu piscina sa am si io senzatia, macar odata pe an, ca sunt mare.
Cum spune vorba The rain in Spain stays mainly in the plain sau La lluvia en Sevilla es una maravilla, adica in Spania, undeva mai jos, vreme frumoasa garantata, doua saptamini am avut numa soare.

Spuneam ca nu am mai mers la bloc, imi imaginam ca o sa fie extrem de plictisitor, e drept ca erau apartamente, nu camere, cu vedere la mare si plaja era la numa 40-50 de metrii. Mi-am zis ca daca tot e sa ma plictisesc o sa innot pin la epuizare, marea era excelenta, nici prea calda nici prea rece, curata cristal. In plus mai erau si piscine in care se organizau diferite meciuri de polo, la care am participat, cel putin la inceput, cu entuziasm. Ma gindeam ca o sa ajung sa dau burta jos, pe care mi-am lasat-o cu ocazia lasatului de fumat. Dupa numa doua zile simteam ca mi s-au dezvoltat bicepsii, tricepsii si alte alea, simteam durerea aia placuta a muschiilor. A treia zi am mai simtit o durere, am ramas intr-o ureche, fugi la doctor la Nerja, infectie nasoala in ureche, internare urgenta, 24 de ore. Interdictie de zbor 7 zile si cinci zile de a intra in apa. Norocu a fost ca aveam masca de scufundat cu protectie de urechi, vezi in poza din header, mi-am cumparat-o cu ani in urma cind tot o infectie a urechii mi-a ruinat concediu din Maldive. Clinica era de altfel f. eleganta, de numa cinci sase camere de spitalizare, a costat 1000 de Euroi. Sper sa-mi iau banii de la asigurare!


In rest se poate vizita cite ceva, noi am fost, cu o masina inchiriata, la Granada, sa vizitam Alhambra. S-ar mai putea vizita Sevilla, sau Gibraltar sau altele.

In rest, afara de mare si soare in fiecare seara erau niste programe de distractie, unele chiar bune. Cel mai tare mi-au placut flamengoaicele care dansau si din buric.

P.S A trecut extrem de repede, am ajuns acasa, in Germania a fost si e toamna, frig, ploaie, crime in Norvegia, Criza la bursa, scandal in Anglia.


Gata, la munca, trebe sa-i ajut pa greci, italieni, spanioli sa iasa din criza.


Update: am gasit, in ziaru Adevarul, si o poza de la Marea Neagra, Costinesti. Mare Socializare!

duminică, 17 iulie 2011

Cu bicicleta..



Una din cele mai geniale inventii e bicicleta. La mine la mahala, in copilarie, eram unu dintre putinii care avea o bicicleta, nu stiu de unde aparuse, era o nemtoaica de dama, cred ca din timpu razboiului, extrem de grea si de solida.
Mai tirziu, ca tinar cercetator, am reusit sa-mi cumpar una de curse, ma rog, semicursa, am avut noroc cu un coleg a carui mama era vinzatoare la Cocor si mi-a "rezervat" una. Merci Cornel! Am mers ani de zile cu aceasta, din Balta Alba, Titan, la Aeroportu Baneasa, cred ca sunt vro 15km.
Ajuns in ge, bicicleta a fost primu mijloc de transport, mai ales dupa ce am avut un accident de munca, pe un santier, accident in care a cazut o usa de otel peste mine si mi-a prins un picior. Bicicleta m-a ajutat sa-mi revin.
Mai apoi, ani de zile nu am mai avut de a face cu bicicleta, pina acum citeva luni cind m-am lasat de fumat. M-am hotarit sa-mi cumpar o bicicleta noua, una misto, descoperisem prin pivnita una veche da parca nu mai corespundea "statutului" meu. Nu mi-am imaginat cit de greu va fi. Am aflat ca exista o multime de feluri; cea mai cunoscuta, in zona noastra, bicicleta olandeza, solida, facuta pt. teritoriu plat din Olanda, fara dealuri sau coborisuri, poti merge cu spatele drept, ca la defilare, se coboara si se suie usor de pe ea. F. grea, ajunge pe la 18kg.
Deci nu e pt. mine. Am aflat ca exista bicicleta de sosea, de munte, de acrobatie, pliabila, de oras, de sat, de curse si cite si mai cite. Extrem de greu sa te hotaresti. Am inceput sa-ntreb colegii, majoritate sunt biciclisti pasionati, nasoala e ca sunt si ingineri in acelasi timp, deci pt. ei nu conta doar bicicleta ci si nivelu tehnic. Am aflat ca exista rama din otel, din fibra de carbon, din alu sau chiar din magneziu. Fiecare are avantaje si dezavantaje.....
***********
Voi termina articolu miine, acum incepe meciu USA-Japan!****************Update, Japoniaa campioana mondiala.Voi continua articolu.. nu lasa pe miine ce poti face azi, lasa pe poimiine!*************************

S-o luam sistematic:

Cadru, poate fi din Fibra de carbon, Otel, Alu, Titan sau chiar din scandium sau MMC. Fibra e f. usoara, chiar sub 1.5 kg pt. intregul cadru, are dezavantaj insa ca e scumpa si se zgirie sau se ciupeste f. repede. Azi s-au cam impus cadrele de Alu, sudate, sunt ceva mai usoare decit cele de otel insa ceva mai rigide, nu amortizeaza socurile asa de bine ca otelu. Sunt din aliaj 6XXX sau 7xxx, AlMgSi; deoarece cordonu de sudura are rezistenta f. scazuta, la bicicletele moderne, se ingroase teava, in zona de sudura. (Triple/double butted) Aceasta operatie scumpeste mult piesa. Un cadru ieftin din Alu cintareste peste 2kg si costa 50€, altu 1,7 kg si costa 250 sau chiar sub 1,5, pretu peste 500.


Schimbatoru, (de: Schaltung, frz.: dérailleur, engl.: derailleur) poate fi de doua feluri, pe lant si in butuc. Raportu de transmisie trebuie in asa fel ales incit sa se pedaleze cu 60-80 invirtituri/min.


-Schimbatoru pe lant poate oferi un nr. f. mare de viteze prin combinarea rotilor mici cu cele mari, utile mai ales atunci cind se merge pe drumuri cu diferente mari de nivel. Dezavantaj, trebuie f. des curatat, reglat si, eu cel putin, am greutati sa schimb cind sunt la deal, deoarece nu se lasa schimbat in timp ce apesi cu putere. Marci Shimano, Deore. Se ajunge la raporturi de transmisie de 530%, pt. biciclete de munte, in timp ce la curse e de 360%.

-Schimbatoru in butuc nu ofera asa o plaje mare de viteze, exista de la 3 la 14 viteze. Cel mai tare din parcare e Rohloff de 14 viteze, o minune a tehnicii care costa de la 800 € in sus. Raport de transmisie 526%. Un alt schimbator e, 11-Gang Shimano Alfine cu un raport de 406%, da prea mare diferenta intre 1 si 2 de 29%. Avantaj, nu trebuie intretinut, se lasa usor schimbata viteza, trebuie numai sa incetezi pt. o fractiune de secunda sa pedalezi, de asemenea se poate schimba la stop. Dezavantaj, are randament mai scazut ca cel pe lant, 92-97%.
Furca din fata, poate fi cu amortizor, sau fara, de asemenea poate fi din CFK, Alu, Otel, Titan, evident sunt greutati si preturi diferite. O furca fara amortizor cintareste intre 750 si 1200 grame, cu amortizor 1700-1900.
Roti, in prezent s-a impus geanta din Alu, exista si din Carbon.

Frine, pe geanta, sau pe disc uneoeri chiar hidraulice. Pt. cei care merg f. mult se recomanda cele pe disc deoarece cele pe geanta pot duce la uzura gentii. Mai exista si frina la pedala, in copilarie ii spuneam "frai".


Lumini, s-a impus dinamu in butuc.
Constructia, fortele de incercare sunt conform DIN EN 14764, mai exista o intreaga lista de norme.
Va urma! pauza de publicitate