Ieri n-a fost nici un meci. Am fost in vizita la Tanti Jeni
A fost tare placut, lume buna, fete frumoase, muzica buna. Nasoala a fost ca m-au pus sa gatesc, m-am straduit, cred ca n-a iesit rau. M-am comportat ca un domn, n-am baut prea mult desi eram fara masina, n-a fost usor. Balaceala in piscina a fost dementiala!
joi, 1 iulie 2010
miercuri, 30 iunie 2010
Atlantropa
Cu ctiva ani in urma am fost in concediu in Marbella. F. frumos si deosebit de scump. Nasol era ca apa marii era deosebit de rece. Mi-au povestit bastinasii ca vine apa nasoala prin gaurica de la Gibraltar. Mi-am adus aminte de proiectu Atlantropa. Desigur toata lumea stie de el. Un neamt, Herman Sörgel, si-a imaginat, cu multi ani in urma sa faca un dig la Gibraltar. Nu ar fi fost mare chestie. Stiind ca Marea Mediterana traieste din mila apei Atlanticului si a Marii Negre, in citiva ani daca s-ar fi inchis aceste robinete apa Marii Mediterane ar fi scazut pin-la o suta de metrii. Sunt zeci de date pe net despre asta, aici si aici, de ex. Asta insemna ca s-ar fi cistigat o suprafata imensa de pamint, s-ar fi rezolvat problema Gaza, multe insule ar fi devenit peninsule.In plus s-ar fi putut construi hidrocentrale la Gibraltar si la Bosfor, hidrocentrale care ar fi asigurat toata energia Europei.
La data respectiva insa nu s-a analizat ce implicatii ar avea acest proiect pt. Romania. E stiut ca Marea Neagra primeste multa apa dulce, mai multa decit poate duce si d-aia e mai putin sarata. Deci daca turcii s-ar sucari si ar inchide Marea, apa va creste si nu va mai trebui sa se construiasca un canal Constanta Bucuresti pt. ca apa ar ajunge oricum. Daca ar fi insa invers, adica daca s-ar inchide Gibraltaru, ar scadea Mediterana, ca are apa uscata si ar fi posibil sa se bage mai multa apa din Marea Neagra, ceea ce ar duce la scaderea nivelului Bazinului Marea Neagra. Scaderea nivelului ar duce la marirea teritoriului Romaniei, largirea plajelor si chiar unirea cu Insula Sarpelui. In plus, e stiut ca la o adincime mai mare de 150m pe fundu marii sunt numa porcarii, nici un pestisor si nici o scoica. Unii oameni de stiinta spun ca din porcariile alea se formeaza petrol, e adevarat ca nu prea curind, poate de abia la urmatoru mandat al presedintelui, dar prin scaderea nivelului va putea lua omu petrolu cu galeata.
Iata Doamnelor si Domnilor adevarata importanta a Bazinului Marea Neagra, as propune ca europarlamentarii romani sa insiste pt. realizarea acestui proiect vizionar.
luni, 28 iunie 2010
Quartalsbericht
Spre sfirsitu trimestrului am un fluture in burta, trebe sa scriu raportu trimestrial. Numai cuvintu "scriu", mai ales in germana, imi provoaca neliniste.
Raport
Am inceput acest blog cu mai bine de 9 luni in urma, ca sa zic asa, acum s-a nascut copilu. Sunt multumit, e sanatos, grasut, gingureste, uneori ride, alteori plinge. S-a clickuit de 24000 de ori. O fi mult o fi putin? In ultimu timp am observat ca am multi vizitatori din Germania! Ma-ntreb ce cauta astia pe un blog romanesc, ca sa fim bine intelesi, eu sunt si ramin de origine romana, chiar daca ma simt deosebit de bine in Germania. De altfel nemtii sunt destul de drastici cu cei care-si reneaga radacinile si ar fi mai mult decit penibil daca m-as da neamt pur.
Da a inceput sa-mi fie frica, zilele trecute scriam ceva despre IQ si azi am cumparat mai toate ziarele sa citesc comentariile la meciu de fotbal. Nu este nici o indoiala ca blogurile, forumurile sunt monitorizate.
Ma rog, sa revenim la fotbal. Echipa Germaniei e o echipa frumoasa, poate ca frumusetea ei consta pe de o parte in tinerete si pe de alta parte in multiculti. Spuneam ca citeam azi ziaru "BILD" Test de inteligenta pt. emigranti , vad pe prima pagina ca niste politicieni propun ca emigrantii sa dea test IQ. Sunt sigur ca s-au inspirat din postarea mea. Mai mult, se spune ca in Canada emigrantii sunt acceptati daca au un IQ mai mare decit bastinasii!!?? Stau si ma-ntreb cum draqu? Pe de o parte emigrantii sunt chemati/adusi sa practice munci pe care nu le vor bastinasii, iar pe de alta parte trebe sa fie mai inteligenti!?
Mi se pare un pic ciudat, adica femeia de serviciu, din emigratie, sa fie mai inteligenta decit "doamna"? E adevarat ca am mai trait timpuri din astea.. da ce se va-ntimpla in citiva ani? Emigrantii, sortati dintre cei inteligenti, mai inteligenti decit bastinasii, vor lua in timp friiele puterii, deci se va pierde identitatea traditiei loco.
Zau, mie incepe sa mi se faca frica sa mai scriu ceva, ma-ntreb daca nu cumva astia care ma monitorizeaza nu m-au luat cumva drept prototipu emigrantului inteligent si vor cit mai multi ca mine? nu pot decit ca sa le zic, io sunt unic!
Raport
Am inceput acest blog cu mai bine de 9 luni in urma, ca sa zic asa, acum s-a nascut copilu. Sunt multumit, e sanatos, grasut, gingureste, uneori ride, alteori plinge. S-a clickuit de 24000 de ori. O fi mult o fi putin? In ultimu timp am observat ca am multi vizitatori din Germania! Ma-ntreb ce cauta astia pe un blog romanesc, ca sa fim bine intelesi, eu sunt si ramin de origine romana, chiar daca ma simt deosebit de bine in Germania. De altfel nemtii sunt destul de drastici cu cei care-si reneaga radacinile si ar fi mai mult decit penibil daca m-as da neamt pur.
Da a inceput sa-mi fie frica, zilele trecute scriam ceva despre IQ si azi am cumparat mai toate ziarele sa citesc comentariile la meciu de fotbal. Nu este nici o indoiala ca blogurile, forumurile sunt monitorizate.
Ma rog, sa revenim la fotbal. Echipa Germaniei e o echipa frumoasa, poate ca frumusetea ei consta pe de o parte in tinerete si pe de alta parte in multiculti. Spuneam ca citeam azi ziaru "BILD" Test de inteligenta pt. emigranti , vad pe prima pagina ca niste politicieni propun ca emigrantii sa dea test IQ. Sunt sigur ca s-au inspirat din postarea mea. Mai mult, se spune ca in Canada emigrantii sunt acceptati daca au un IQ mai mare decit bastinasii!!?? Stau si ma-ntreb cum draqu? Pe de o parte emigrantii sunt chemati/adusi sa practice munci pe care nu le vor bastinasii, iar pe de alta parte trebe sa fie mai inteligenti!?
Mi se pare un pic ciudat, adica femeia de serviciu, din emigratie, sa fie mai inteligenta decit "doamna"? E adevarat ca am mai trait timpuri din astea.. da ce se va-ntimpla in citiva ani? Emigrantii, sortati dintre cei inteligenti, mai inteligenti decit bastinasii, vor lua in timp friiele puterii, deci se va pierde identitatea traditiei loco.
Zau, mie incepe sa mi se faca frica sa mai scriu ceva, ma-ntreb daca nu cumva astia care ma monitorizeaza nu m-au luat cumva drept prototipu emigrantului inteligent si vor cit mai multi ca mine? nu pot decit ca sa le zic, io sunt unic!
Germania Anglia 4-1
Se vorbeste prin tirg cum ca englezilor li s-ar fi anulat un gol perfect valabil. Nu e adevarat, iata dovada!
vineri, 18 iunie 2010
IQ
Motto “Cind vorbesti cu tine ar fi bine sa ai un partener intelligent”.
De mic copil am fost considerat f. inteligent. Nu stiu in ce masura aceasta impresie nu a fost cumva formata prin faptu ca m-am nascut la 1,8 kg si aveam un cap extrem de mare. Blestemu de a fi considerat intelligent m-a urmarit toata viata. In scoala mi se spunea “brinza buna in burduf de ciine”, de multe ori am auzit “nu ma asteptam la tine, un baiat asa de intelligent, sa faci asa prostii”, nefasta spune “unde-i multa inteligenta e si multa prostie”. Incet, incet m-am obisnuit sa-mi port crucea de baiat inteligent si dastapt.
Se spune ca un om inteligent are dubii, deci ma-ntreb oare sunt inteligent? Am argumente f. puternice impotriva ipotezei ca as fi inteligent. De ex., daca sunt atit de inteligent de ce nu am devenit multimilionar? Nu ca as fi sarac, da nici bogat nu sunt. De ce nu am luat nici un premiu Nobel sau Pulitzer? Pt. a clarifica problema m-am gindit sa fac teste de inteligenta. Se zice ca Einstein ar fi avut un IQ de 160!?
Am cercetat in literatura si nu am gasit care au fost testele prin care s-a determinat cu asa precizie IQu lu Einstein! De altfel am o experienta proasta cu teste. Pa vremuri se dadeau niste teste la inscrierea la scoala de soferi. Am avut mari probleme, o psiholoaga cae mi-a verificat testu a zis ca as avea mania vitezei si ca ar fi bine daca as renunta la dorinta de a avea carnet de sofer. Am mai dat un test in Ro, pe vremuri, cind am vrut sa schimb locu de munca. L-am picat cu brio desi psiholoaga era o fata tare frumusica.
Am cumparat o carte cu teste IQ. Am fost deprimat, la primele teste am avut un IQ sub 50. Alta zi am avut un IQ mult peste Einstein. Se pare ca inteligenta mea e oscilanta, o zi asa alalta invers.
Iata un test IQ:
Mama e cu 21 de ani mai batrina decit copilu. In 6 ani copilu va fi de 5 ori mai tinar decit mama. Intrebarea e, unde este tatal?
Atentie nu e poanta, se poate rezolva mathematic.
miercuri, 9 iunie 2010
Incepe, acusica incepe!
In sfirsit, mai sunt doar citeva zile si incepe. Deja multe masini au stegulete. Circiumile sunt decorate festiv cu nelipsitele steaguri. Mii de butoaie de bere stau pregatite, sunt bagate la rece, tone de carbuni pt. gratare, tone de cirnati. Toata natiunea va fi imbracate in tricouri cu insemnele nationalei. Peste tot se vorbeste numai despre asta, Campionatul Mondial de fotbal. Zakumi, mascota campionatului e peste tot, e un leopard verde, isi trage numele de la "ZA", simbolu Africii de Sud, si "kumi" care-nseamna zece. Nemtii au o legatura speciala cu fotbalul. Sa-ncepem cu inceputu, Minunea de la Berna. La 4 Iulie 1954, Germania invinge Ungaria cu 3-2 si asta dupa ce mincase bataie, in calificari, cu 8-3. Era la 9 ani dupa sfirsitu WW2, era o Germanie despresiva, umilita, saraca. Cistigarea titlului mondial e considerata renasterea Germaniei, inceputu minunei economice.
Fanii nemti sunt rasfatati, englejii spun ca fotbalu e un joc care dureaza 90 de minute si la sfrsit cistiga Germania. Desigur, dupa cum spune Jean-Paul Sartre, lucrurile sunt uneori complicate prin existenta adversarilor.
Fanii nemti sunt rasfatati, englejii spun ca fotbalu e un joc care dureaza 90 de minute si la sfrsit cistiga Germania. Desigur, dupa cum spune Jean-Paul Sartre, lucrurile sunt uneori complicate prin existenta adversarilor.
Anu asta Turcia nu s-a calificat, chiar am vazut prin oras masini cu turci care aveau steaguri germane, iata cum se produce intergrarea strainilor.
In ciuda crizei datele privind cota de somaj sunt extrem de pozitive, cel mai scazut nivel din ultimii 18 ani. Airbus a obtinut contracte de curind pt. 32 de A 380 in valoare de 11 miliarde $.
Toata lumea spera ca Germania va deveni campioana mondiala, guvernu e direct interesat, mai ales ca la 9 luni de la terminarea campionatului european a crescut in mod dramatic demografia tarii.
Hai Romania, pardon Germania!
Am gasit o poza cu echipa blonda a Germaniei!?
update: duminica 13.06 ora 14. Mi-am pavoazat si eu masina. Am cumparat stegulete, am vazut un steag rosu, galben si albastru, am intrebat de la ce tara e, cica trebe sa fie Columbia, am intrebat daca n-are cu Romania, cica Ro nu s-a calificat, asa ca totusi am luat steagu, nu sunt sigur daca-i bun!?
luni, 31 mai 2010
Dupa douazeci de ani!
Motto „doi cocosi, preteni buni, fugaresc o closca, ca s-o duca pa maidan si s-o faca posta.”
Stateam amindoi cu picioarele in piscina si beam bere, beam bere si fumam. Deja incepuse sa se insereze, soarele Californian se pitise si sufla briza rece a marii. Dan o striga pa nefasta-sa, Mario adu-ne niste tricouri. Ne imbracaram si bauram mai departe. Femeile spalasera vasele deja si povesteau, pe terasa, cu inflacarare de nepoti.
Noi taceam. Socu revederii nu trecuse de tot. Ma uitam cu coada ochiului la el. Incepuse sa cheleasca, instinctiv imi pun mina-n cap. Stateam relativ bine. Incepuse chiar sa faca ceva burtica, indrept spatele si ma asez mai tantos. Batrinelu asta sa fie pretenu meu? Ioi Doamne si ce flacai am fost! Berea nu prea mai avea gust, oricum era pisoarca Budweiser. Bleahh!
- Si cum iti mai merge?, incerc eu o conversatie
- Bine, zice el sec, da tie ?
- Merge, spun eu cu avint.
- Cu munca ?
- Binisor ! Da tu ?
- Munca-i munca, combat io.
- Hai sa te fac un ping pong, zice Dan, aratind spre masa gata-ntinsa.
- Mai bine nu, vrei sa te apuce vrun atac de inima ?
- Ba pa tine te bat si-ntrun picior.
- Mai bine stam de vorba!
Si tacem mai departe.
- Stii ce, hai mai bine sa tragem un whisky, zic io, ca tuica precis n-ai.
- Mario adu sticla aia de whisky, striga la nefasta-sa.
Maria vine cu doua pahare pline cu gheata si cu sticla alaturi. Aruncam simultan gheata in piscina si ne turnam voiniceste in pahare. Ciocnim si dam pa git o dusca barbateasca. Oi, e bun, simt cum se duce arsura in rarunchi.
- Sper ca nu aveti de gind sa terminati sticla asta-seara, striga nefasta-ma dupa terasa, ginditi-va la ficatu vostru.
Ne gindim la ficat si mai turnam o portie. Il simt pa Dan ca-ncepe sa se-ncalzeasca. Parca ar vrea sa spuna ceva. Astept, nu vreau sa-l abat.
- De mult vroiam sa te-ntreb, incepe el, da parca, mai apoi se razgindeste.
- Hi,
- Ba, zi pa bune, te-ai sucarit atunci cu Maria ?
- Care Maria ?, intreb.
- Cum care, nefasta-mea, zice.
- Ce am io cu nefasta-ta ?
Ma uit la nefeste, Maria luase proportii, intotdeauna fusese carnoasa, da acum, dadea pe dinafara. Fusesem toti trei preteni f. buni. Maria a fost o muiere tare haioasa, faceam tot felu de prostii impreuna, eram si colegi de munca. Intr-o bruna zi veni Dan si-mi zise ca se-nsoara cu Maria. Ooops. Nici prin cap nu-mi trecuse asa ceva. De altfel Dan era frumosu, muierile stateau cird la el. Norocu era ca muierile care-l placeau pe el nu le placeam eu. Acum ca am rezolvat si problema asta incepem sa tacem cu si mai mult aplomb.
- Stii ceva?, incepe el, ca deobicei fara sa stii daca va termina vrodata fraza. Spre surpriza mea continua.
- M-am plictisit de America asta, astia nu au nici anotimpuri, vara e ca iarna.
- Ai de gind sa te-ntorci in Ro?, il intreb.
Sticla era pe terminate. Vine nefasta-mea.
- Acum ca ati terminat sticla hai mai bine sa facem o plimbare la mare, zice ea.
Plecam toti patru, unii dintre noi impleticindu-se, ne apucam de mijloc si-ncercam pasu marinarilor, ridem ca niste apucati, de departe suntem cumva ca atunci, in urma cu doua zeci de ani.
Aceasta poveste e o fantezie. Asemanarea cu persoane reale e pur intimplatoare.
Stateam amindoi cu picioarele in piscina si beam bere, beam bere si fumam. Deja incepuse sa se insereze, soarele Californian se pitise si sufla briza rece a marii. Dan o striga pa nefasta-sa, Mario adu-ne niste tricouri. Ne imbracaram si bauram mai departe. Femeile spalasera vasele deja si povesteau, pe terasa, cu inflacarare de nepoti.
Noi taceam. Socu revederii nu trecuse de tot. Ma uitam cu coada ochiului la el. Incepuse sa cheleasca, instinctiv imi pun mina-n cap. Stateam relativ bine. Incepuse chiar sa faca ceva burtica, indrept spatele si ma asez mai tantos. Batrinelu asta sa fie pretenu meu? Ioi Doamne si ce flacai am fost! Berea nu prea mai avea gust, oricum era pisoarca Budweiser. Bleahh!
- Si cum iti mai merge?, incerc eu o conversatie
- Bine, zice el sec, da tie ?
- Merge, spun eu cu avint.
- Cu munca ?
- Binisor ! Da tu ?
- Munca-i munca, combat io.
- Hai sa te fac un ping pong, zice Dan, aratind spre masa gata-ntinsa.
- Mai bine nu, vrei sa te apuce vrun atac de inima ?
- Ba pa tine te bat si-ntrun picior.
- Mai bine stam de vorba!
Si tacem mai departe.
- Stii ce, hai mai bine sa tragem un whisky, zic io, ca tuica precis n-ai.
- Mario adu sticla aia de whisky, striga la nefasta-sa.
Maria vine cu doua pahare pline cu gheata si cu sticla alaturi. Aruncam simultan gheata in piscina si ne turnam voiniceste in pahare. Ciocnim si dam pa git o dusca barbateasca. Oi, e bun, simt cum se duce arsura in rarunchi.
- Sper ca nu aveti de gind sa terminati sticla asta-seara, striga nefasta-ma dupa terasa, ginditi-va la ficatu vostru.
Ne gindim la ficat si mai turnam o portie. Il simt pa Dan ca-ncepe sa se-ncalzeasca. Parca ar vrea sa spuna ceva. Astept, nu vreau sa-l abat.
- De mult vroiam sa te-ntreb, incepe el, da parca, mai apoi se razgindeste.
- Hi,
- Ba, zi pa bune, te-ai sucarit atunci cu Maria ?
- Care Maria ?, intreb.
- Cum care, nefasta-mea, zice.
- Ce am io cu nefasta-ta ?
Ma uit la nefeste, Maria luase proportii, intotdeauna fusese carnoasa, da acum, dadea pe dinafara. Fusesem toti trei preteni f. buni. Maria a fost o muiere tare haioasa, faceam tot felu de prostii impreuna, eram si colegi de munca. Intr-o bruna zi veni Dan si-mi zise ca se-nsoara cu Maria. Ooops. Nici prin cap nu-mi trecuse asa ceva. De altfel Dan era frumosu, muierile stateau cird la el. Norocu era ca muierile care-l placeau pe el nu le placeam eu. Acum ca am rezolvat si problema asta incepem sa tacem cu si mai mult aplomb.
- Stii ceva?, incepe el, ca deobicei fara sa stii daca va termina vrodata fraza. Spre surpriza mea continua.
- M-am plictisit de America asta, astia nu au nici anotimpuri, vara e ca iarna.
- Ai de gind sa te-ntorci in Ro?, il intreb.
Sticla era pe terminate. Vine nefasta-mea.
- Acum ca ati terminat sticla hai mai bine sa facem o plimbare la mare, zice ea.
Plecam toti patru, unii dintre noi impleticindu-se, ne apucam de mijloc si-ncercam pasu marinarilor, ridem ca niste apucati, de departe suntem cumva ca atunci, in urma cu doua zeci de ani.
Aceasta poveste e o fantezie. Asemanarea cu persoane reale e pur intimplatoare.
joi, 20 mai 2010
Streitkultur
Motto "Ma cert, deci exist!"
Pa la noi prin firma, odata pe an, are loc asa numitu EFA Gespräch, EFA vine de la Entwicklung – Förderung – Anerkennung, adica Dezvoltare- Stimulare-Recunoastere. Bineinteles ca exista un program in Intranet si de fapt are loc o discutie cu sefu, in cazu meu cu Helga. Discutia e relevanta si pt. salariu, deoarece o parte e fixa si una variabila, respectiv daca ai facut treaba buna iei pin-la 20% lunar in plus, sau la nasoale iei 0%.
Printre multele lucruri care se discuta e si programu de scolarizare, deoarece fiecare e obligat sa faca doua cursuri pe an, de regula unu tehnic si altu de dezv. personalitatii. Acum vro doi ani am discutat cu Helga, totu a mers struna, plusu la salar mi-a ramas la max. si am inceput sa povestesc la ce m-am gindit eu sa ma scolarizez. Trec peste cursu tehnic si i-am zis Helgei ca as vrea sa fac un curs intercultural de comunicare. Gasisem ceva la fix, durata doua saptamini, vara, o saptamina in Barcelona si una in Toscana.
Helga s-a cam strimbat si zise ca ea s-a gindit sa fac un curs de "Streitkultur", adica "cultura certii". M-a cam mirat, stiind ca eu ma cert cu mare placere si deci nu vad de ce ar trebui sa fiu scolarizat. Helga zise, pai tocma d-aia.
Asa ca m-am dus la un curs de trei zile, undeva in curu pamintului prin niste sate. Prima zi ne-a prezentat unu niste folii f. frumoase, cu cele 38 reguli ale lui Schopenhauer, nu le voi prezenta aici, presupun ca-s cunoscute, mai apoi vorbi de nu stiu ce chestii de la Oxfort. Imi suna apa-n cap de plictiseala, lucru care i l-am comunicat docentului.
- Domnu docent, aiureala asta ma plictiseste.
- Imi pare rau, zice el, da nu sunt sigur daca ati fost atent.
- Domne, am ascultat cu atentie, da eu am venit aici la un seminar nu la un curs de filozofie.
- Eu gasesc cursu extrem de interesant, zise o voce pitigaita a unei grase din prima banca.
- Daca vi se pare atit de interesant, puteti explica cum e cu regula 14-a a lu Schoepenhauer, per fas et nefas, ? spusei eu.
- Dupa parerea mea, as zice.. incepu unu slabanog...
- Domne, parerea matale nu ma intereseaza, am replicat, eu am venit aici sa-nvat ceva nu sa-ti ascult matale parerile, si daca ai pareri i-a spune ce-nseamna petitio principii, ce-nseamna Argumentum ad hominem si Retorsio argumenti si mai ales argumentum ad verecundiam?
- Regula a 14 a lu Schopenhauer, incepu grasa sa povesteasca, dupa ce-si consulta notitele.
- Doamna, zisei eu, regula 14 se ocupa cu fallacia non causae ut causae, ma uimeste ca totusi ati priceput ceva, mai ales ca v-am vazut ca ati adormit, probabil din cauza parfumului imposibil pe care-l folositi si care a imputit toata clasa.
La un moment dat au inceput sa vorbeasca si sa strige toti odata. Docentu incerca disperat sa faca un pic de ordine.
I-am lasat si m-am dus pe hol la o tigare. A venit si o bruneta rizind. Am discutat despre legile astea timpite impotriva fumatorilor. Am cazut ambii de acord ca sunt o idiotenie.
I-am spus ca eu sunt un om care iubeste armonia, intelegerea intre oameni si nu accept si nici nu inteleg, in nici un caz, dorinta oamenilor de scandal. Mai ales modu in care unu sau altu se comporta, jignind. Sunt un bunic blajin, doritor de pace! Bruneta era si ea blajina si doritoare de pace, mai ales ca era supla, avea pometii proeminenti si niste ochi verzi sa te bage-n pacat!
Pa la noi prin firma, odata pe an, are loc asa numitu EFA Gespräch, EFA vine de la Entwicklung – Förderung – Anerkennung, adica Dezvoltare- Stimulare-Recunoastere. Bineinteles ca exista un program in Intranet si de fapt are loc o discutie cu sefu, in cazu meu cu Helga. Discutia e relevanta si pt. salariu, deoarece o parte e fixa si una variabila, respectiv daca ai facut treaba buna iei pin-la 20% lunar in plus, sau la nasoale iei 0%.
Printre multele lucruri care se discuta e si programu de scolarizare, deoarece fiecare e obligat sa faca doua cursuri pe an, de regula unu tehnic si altu de dezv. personalitatii. Acum vro doi ani am discutat cu Helga, totu a mers struna, plusu la salar mi-a ramas la max. si am inceput sa povestesc la ce m-am gindit eu sa ma scolarizez. Trec peste cursu tehnic si i-am zis Helgei ca as vrea sa fac un curs intercultural de comunicare. Gasisem ceva la fix, durata doua saptamini, vara, o saptamina in Barcelona si una in Toscana.
Helga s-a cam strimbat si zise ca ea s-a gindit sa fac un curs de "Streitkultur", adica "cultura certii". M-a cam mirat, stiind ca eu ma cert cu mare placere si deci nu vad de ce ar trebui sa fiu scolarizat. Helga zise, pai tocma d-aia.
Asa ca m-am dus la un curs de trei zile, undeva in curu pamintului prin niste sate. Prima zi ne-a prezentat unu niste folii f. frumoase, cu cele 38 reguli ale lui Schopenhauer, nu le voi prezenta aici, presupun ca-s cunoscute, mai apoi vorbi de nu stiu ce chestii de la Oxfort. Imi suna apa-n cap de plictiseala, lucru care i l-am comunicat docentului.
- Domnu docent, aiureala asta ma plictiseste.
- Imi pare rau, zice el, da nu sunt sigur daca ati fost atent.
- Domne, am ascultat cu atentie, da eu am venit aici la un seminar nu la un curs de filozofie.
- Eu gasesc cursu extrem de interesant, zise o voce pitigaita a unei grase din prima banca.
- Daca vi se pare atit de interesant, puteti explica cum e cu regula 14-a a lu Schoepenhauer, per fas et nefas, ? spusei eu.
- Dupa parerea mea, as zice.. incepu unu slabanog...
- Domne, parerea matale nu ma intereseaza, am replicat, eu am venit aici sa-nvat ceva nu sa-ti ascult matale parerile, si daca ai pareri i-a spune ce-nseamna petitio principii, ce-nseamna Argumentum ad hominem si Retorsio argumenti si mai ales argumentum ad verecundiam?
- Regula a 14 a lu Schopenhauer, incepu grasa sa povesteasca, dupa ce-si consulta notitele.
- Doamna, zisei eu, regula 14 se ocupa cu fallacia non causae ut causae, ma uimeste ca totusi ati priceput ceva, mai ales ca v-am vazut ca ati adormit, probabil din cauza parfumului imposibil pe care-l folositi si care a imputit toata clasa.
La un moment dat au inceput sa vorbeasca si sa strige toti odata. Docentu incerca disperat sa faca un pic de ordine.
I-am lasat si m-am dus pe hol la o tigare. A venit si o bruneta rizind. Am discutat despre legile astea timpite impotriva fumatorilor. Am cazut ambii de acord ca sunt o idiotenie.
I-am spus ca eu sunt un om care iubeste armonia, intelegerea intre oameni si nu accept si nici nu inteleg, in nici un caz, dorinta oamenilor de scandal. Mai ales modu in care unu sau altu se comporta, jignind. Sunt un bunic blajin, doritor de pace! Bruneta era si ea blajina si doritoare de pace, mai ales ca era supla, avea pometii proeminenti si niste ochi verzi sa te bage-n pacat!
miercuri, 12 mai 2010
Recunostinta vesnica domn profesor,
Academicianul Radu Voinea a decedat la varsta de 87 de ani, a anuntat, marti, Biroul de presa al Academiei Romane.
Frumuseta adevarului stiintific
Lucian Blaga - Daţi-mi Un Trup, Voi Munţilor
Numai pe tine te am, trecatorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
caci lutul tau slab
mi-e prea strâmt pentru strasnicul suflet
ce-l port.
Dati-mi un trup,
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
în plin!
Pamântule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor cari ma strivesc,
fii amfora eului meu îndaratnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea maretii mei pasi
si-as apare navalnic si liber
cum sunt,
pamântule sfânt.
Când as iubi,
mi-as întinde spre cer toate marile
ca niste vânjoase, salbatice brate fierbinti,
spre cer,
sa-l cuprind,
mijlocul sa-i frâng,
sa-i sarut sclipitoarele stele.
Când as urî,
as zdrobi sub picioarele mele de stânca
bieti sori
calatori
si poate-as zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecatorul meu trup.
Frumuseta adevarului stiintific
Lucian Blaga - Daţi-mi Un Trup, Voi Munţilor
Numai pe tine te am, trecatorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
caci lutul tau slab
mi-e prea strâmt pentru strasnicul suflet
ce-l port.
Dati-mi un trup,
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
în plin!
Pamântule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor cari ma strivesc,
fii amfora eului meu îndaratnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea maretii mei pasi
si-as apare navalnic si liber
cum sunt,
pamântule sfânt.
Când as iubi,
mi-as întinde spre cer toate marile
ca niste vânjoase, salbatice brate fierbinti,
spre cer,
sa-l cuprind,
mijlocul sa-i frâng,
sa-i sarut sclipitoarele stele.
Când as urî,
as zdrobi sub picioarele mele de stânca
bieti sori
calatori
si poate-as zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecatorul meu trup.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)