Streitkultur

Motto "Ma cert, deci exist!"

Pa la noi prin firma, odata pe an, are loc asa numitu EFA Gespräch, EFA vine de la Entwicklung – Förderung – Anerkennung, adica Dezvoltare- Stimulare-Recunoastere. Bineinteles ca exista un program in Intranet si de fapt are loc o discutie cu sefu, in cazu meu cu Helga. Discutia e relevanta si pt. salariu, deoarece o parte e fixa si una variabila, respectiv daca ai facut treaba buna iei pin-la 20% lunar in plus, sau la nasoale iei 0%.

Printre multele lucruri care se discuta e si programu de scolarizare, deoarece fiecare e obligat sa faca doua cursuri pe an, de regula unu tehnic si altu de dezv. personalitatii. Acum vro doi ani am discutat cu Helga, totu a mers struna, plusu la salar mi-a ramas la max. si am inceput sa povestesc la ce m-am gindit eu sa ma scolarizez. Trec peste cursu tehnic si i-am zis Helgei ca as vrea sa fac un curs intercultural de comunicare. Gasisem ceva la fix, durata doua saptamini, vara, o saptamina in Barcelona si una in Toscana.

Helga s-a cam strimbat si zise ca ea s-a gindit sa fac un curs de "Streitkultur", adica "cultura certii". M-a cam mirat, stiind ca eu ma cert cu mare placere si deci nu vad de ce ar trebui sa fiu scolarizat. Helga zise, pai tocma d-aia.

Asa ca m-am dus la un curs de trei zile, undeva in curu pamintului prin niste sate. Prima zi ne-a prezentat unu niste folii f. frumoase, cu cele 38 reguli ale lui Schopenhauer, nu le voi prezenta aici, presupun ca-s cunoscute, mai apoi vorbi de nu stiu ce chestii de la Oxfort. Imi suna apa-n cap de plictiseala, lucru care i l-am comunicat docentului.
- Domnu docent, aiureala asta ma plictiseste.
- Imi pare rau, zice el, da nu sunt sigur daca ati fost atent.
- Domne, am ascultat cu atentie, da eu am venit aici la un seminar nu la un curs de filozofie.
- Eu gasesc cursu extrem de interesant, zise o voce pitigaita a unei grase din prima banca.
- Daca vi se pare atit de interesant, puteti explica cum e cu regula 14-a a lu Schoepenhauer, per fas et nefas, ? spusei eu.
- Dupa parerea mea, as zice.. incepu unu slabanog...
- Domne, parerea matale nu ma intereseaza, am replicat, eu am venit aici sa-nvat ceva nu sa-ti ascult matale parerile, si daca ai pareri i-a spune ce-nseamna petitio principii, ce-nseamna Argumentum ad hominem si Retorsio argumenti si mai ales argumentum ad verecundiam?
- Regula a 14 a lu Schopenhauer, incepu grasa sa povesteasca, dupa ce-si consulta notitele.
- Doamna, zisei eu, regula 14 se ocupa cu fallacia non causae ut causae, ma uimeste ca totusi ati priceput ceva, mai ales ca v-am vazut ca ati adormit, probabil din cauza parfumului imposibil pe care-l folositi si care a imputit toata clasa.

La un moment dat au inceput sa vorbeasca si sa strige toti odata. Docentu incerca disperat sa faca un pic de ordine.
I-am lasat si m-am dus pe hol la o tigare. A venit si o bruneta rizind. Am discutat despre legile astea timpite impotriva fumatorilor. Am cazut ambii de acord ca sunt o idiotenie.
I-am spus ca eu sunt un om care iubeste armonia, intelegerea intre oameni si nu accept si nici nu inteleg, in nici un caz, dorinta oamenilor de scandal. Mai ales modu in care unu sau altu se comporta, jignind. Sunt un bunic blajin, doritor de pace! Bruneta era si ea blajina si doritoare de pace, mai ales ca era supla, avea pometii proeminenti si niste ochi verzi sa te bage-n pacat!