Se vorbeste prin tirg cum ca englezilor li s-ar fi anulat un gol perfect valabil. Nu e adevarat, iata dovada!
luni, 28 iunie 2010
vineri, 18 iunie 2010
IQ
Motto “Cind vorbesti cu tine ar fi bine sa ai un partener intelligent”.
De mic copil am fost considerat f. inteligent. Nu stiu in ce masura aceasta impresie nu a fost cumva formata prin faptu ca m-am nascut la 1,8 kg si aveam un cap extrem de mare. Blestemu de a fi considerat intelligent m-a urmarit toata viata. In scoala mi se spunea “brinza buna in burduf de ciine”, de multe ori am auzit “nu ma asteptam la tine, un baiat asa de intelligent, sa faci asa prostii”, nefasta spune “unde-i multa inteligenta e si multa prostie”. Incet, incet m-am obisnuit sa-mi port crucea de baiat inteligent si dastapt.
Se spune ca un om inteligent are dubii, deci ma-ntreb oare sunt inteligent? Am argumente f. puternice impotriva ipotezei ca as fi inteligent. De ex., daca sunt atit de inteligent de ce nu am devenit multimilionar? Nu ca as fi sarac, da nici bogat nu sunt. De ce nu am luat nici un premiu Nobel sau Pulitzer? Pt. a clarifica problema m-am gindit sa fac teste de inteligenta. Se zice ca Einstein ar fi avut un IQ de 160!?
Am cercetat in literatura si nu am gasit care au fost testele prin care s-a determinat cu asa precizie IQu lu Einstein! De altfel am o experienta proasta cu teste. Pa vremuri se dadeau niste teste la inscrierea la scoala de soferi. Am avut mari probleme, o psiholoaga cae mi-a verificat testu a zis ca as avea mania vitezei si ca ar fi bine daca as renunta la dorinta de a avea carnet de sofer. Am mai dat un test in Ro, pe vremuri, cind am vrut sa schimb locu de munca. L-am picat cu brio desi psiholoaga era o fata tare frumusica.
Am cumparat o carte cu teste IQ. Am fost deprimat, la primele teste am avut un IQ sub 50. Alta zi am avut un IQ mult peste Einstein. Se pare ca inteligenta mea e oscilanta, o zi asa alalta invers.
Iata un test IQ:
Mama e cu 21 de ani mai batrina decit copilu. In 6 ani copilu va fi de 5 ori mai tinar decit mama. Intrebarea e, unde este tatal?
Atentie nu e poanta, se poate rezolva mathematic.
miercuri, 9 iunie 2010
Incepe, acusica incepe!
In sfirsit, mai sunt doar citeva zile si incepe. Deja multe masini au stegulete. Circiumile sunt decorate festiv cu nelipsitele steaguri. Mii de butoaie de bere stau pregatite, sunt bagate la rece, tone de carbuni pt. gratare, tone de cirnati. Toata natiunea va fi imbracate in tricouri cu insemnele nationalei. Peste tot se vorbeste numai despre asta, Campionatul Mondial de fotbal. Zakumi, mascota campionatului e peste tot, e un leopard verde, isi trage numele de la "ZA", simbolu Africii de Sud, si "kumi" care-nseamna zece. Nemtii au o legatura speciala cu fotbalul. Sa-ncepem cu inceputu, Minunea de la Berna. La 4 Iulie 1954, Germania invinge Ungaria cu 3-2 si asta dupa ce mincase bataie, in calificari, cu 8-3. Era la 9 ani dupa sfirsitu WW2, era o Germanie despresiva, umilita, saraca. Cistigarea titlului mondial e considerata renasterea Germaniei, inceputu minunei economice.
Fanii nemti sunt rasfatati, englejii spun ca fotbalu e un joc care dureaza 90 de minute si la sfrsit cistiga Germania. Desigur, dupa cum spune Jean-Paul Sartre, lucrurile sunt uneori complicate prin existenta adversarilor.
Fanii nemti sunt rasfatati, englejii spun ca fotbalu e un joc care dureaza 90 de minute si la sfrsit cistiga Germania. Desigur, dupa cum spune Jean-Paul Sartre, lucrurile sunt uneori complicate prin existenta adversarilor.
Anu asta Turcia nu s-a calificat, chiar am vazut prin oras masini cu turci care aveau steaguri germane, iata cum se produce intergrarea strainilor.
In ciuda crizei datele privind cota de somaj sunt extrem de pozitive, cel mai scazut nivel din ultimii 18 ani. Airbus a obtinut contracte de curind pt. 32 de A 380 in valoare de 11 miliarde $.
Toata lumea spera ca Germania va deveni campioana mondiala, guvernu e direct interesat, mai ales ca la 9 luni de la terminarea campionatului european a crescut in mod dramatic demografia tarii.
Hai Romania, pardon Germania!
Am gasit o poza cu echipa blonda a Germaniei!?
update: duminica 13.06 ora 14. Mi-am pavoazat si eu masina. Am cumparat stegulete, am vazut un steag rosu, galben si albastru, am intrebat de la ce tara e, cica trebe sa fie Columbia, am intrebat daca n-are cu Romania, cica Ro nu s-a calificat, asa ca totusi am luat steagu, nu sunt sigur daca-i bun!?
luni, 31 mai 2010
Dupa douazeci de ani!
Motto „doi cocosi, preteni buni, fugaresc o closca, ca s-o duca pa maidan si s-o faca posta.”
Stateam amindoi cu picioarele in piscina si beam bere, beam bere si fumam. Deja incepuse sa se insereze, soarele Californian se pitise si sufla briza rece a marii. Dan o striga pa nefasta-sa, Mario adu-ne niste tricouri. Ne imbracaram si bauram mai departe. Femeile spalasera vasele deja si povesteau, pe terasa, cu inflacarare de nepoti.
Noi taceam. Socu revederii nu trecuse de tot. Ma uitam cu coada ochiului la el. Incepuse sa cheleasca, instinctiv imi pun mina-n cap. Stateam relativ bine. Incepuse chiar sa faca ceva burtica, indrept spatele si ma asez mai tantos. Batrinelu asta sa fie pretenu meu? Ioi Doamne si ce flacai am fost! Berea nu prea mai avea gust, oricum era pisoarca Budweiser. Bleahh!
- Si cum iti mai merge?, incerc eu o conversatie
- Bine, zice el sec, da tie ?
- Merge, spun eu cu avint.
- Cu munca ?
- Binisor ! Da tu ?
- Munca-i munca, combat io.
- Hai sa te fac un ping pong, zice Dan, aratind spre masa gata-ntinsa.
- Mai bine nu, vrei sa te apuce vrun atac de inima ?
- Ba pa tine te bat si-ntrun picior.
- Mai bine stam de vorba!
Si tacem mai departe.
- Stii ce, hai mai bine sa tragem un whisky, zic io, ca tuica precis n-ai.
- Mario adu sticla aia de whisky, striga la nefasta-sa.
Maria vine cu doua pahare pline cu gheata si cu sticla alaturi. Aruncam simultan gheata in piscina si ne turnam voiniceste in pahare. Ciocnim si dam pa git o dusca barbateasca. Oi, e bun, simt cum se duce arsura in rarunchi.
- Sper ca nu aveti de gind sa terminati sticla asta-seara, striga nefasta-ma dupa terasa, ginditi-va la ficatu vostru.
Ne gindim la ficat si mai turnam o portie. Il simt pa Dan ca-ncepe sa se-ncalzeasca. Parca ar vrea sa spuna ceva. Astept, nu vreau sa-l abat.
- De mult vroiam sa te-ntreb, incepe el, da parca, mai apoi se razgindeste.
- Hi,
- Ba, zi pa bune, te-ai sucarit atunci cu Maria ?
- Care Maria ?, intreb.
- Cum care, nefasta-mea, zice.
- Ce am io cu nefasta-ta ?
Ma uit la nefeste, Maria luase proportii, intotdeauna fusese carnoasa, da acum, dadea pe dinafara. Fusesem toti trei preteni f. buni. Maria a fost o muiere tare haioasa, faceam tot felu de prostii impreuna, eram si colegi de munca. Intr-o bruna zi veni Dan si-mi zise ca se-nsoara cu Maria. Ooops. Nici prin cap nu-mi trecuse asa ceva. De altfel Dan era frumosu, muierile stateau cird la el. Norocu era ca muierile care-l placeau pe el nu le placeam eu. Acum ca am rezolvat si problema asta incepem sa tacem cu si mai mult aplomb.
- Stii ceva?, incepe el, ca deobicei fara sa stii daca va termina vrodata fraza. Spre surpriza mea continua.
- M-am plictisit de America asta, astia nu au nici anotimpuri, vara e ca iarna.
- Ai de gind sa te-ntorci in Ro?, il intreb.
Sticla era pe terminate. Vine nefasta-mea.
- Acum ca ati terminat sticla hai mai bine sa facem o plimbare la mare, zice ea.
Plecam toti patru, unii dintre noi impleticindu-se, ne apucam de mijloc si-ncercam pasu marinarilor, ridem ca niste apucati, de departe suntem cumva ca atunci, in urma cu doua zeci de ani.
Aceasta poveste e o fantezie. Asemanarea cu persoane reale e pur intimplatoare.
Stateam amindoi cu picioarele in piscina si beam bere, beam bere si fumam. Deja incepuse sa se insereze, soarele Californian se pitise si sufla briza rece a marii. Dan o striga pa nefasta-sa, Mario adu-ne niste tricouri. Ne imbracaram si bauram mai departe. Femeile spalasera vasele deja si povesteau, pe terasa, cu inflacarare de nepoti.
Noi taceam. Socu revederii nu trecuse de tot. Ma uitam cu coada ochiului la el. Incepuse sa cheleasca, instinctiv imi pun mina-n cap. Stateam relativ bine. Incepuse chiar sa faca ceva burtica, indrept spatele si ma asez mai tantos. Batrinelu asta sa fie pretenu meu? Ioi Doamne si ce flacai am fost! Berea nu prea mai avea gust, oricum era pisoarca Budweiser. Bleahh!
- Si cum iti mai merge?, incerc eu o conversatie
- Bine, zice el sec, da tie ?
- Merge, spun eu cu avint.
- Cu munca ?
- Binisor ! Da tu ?
- Munca-i munca, combat io.
- Hai sa te fac un ping pong, zice Dan, aratind spre masa gata-ntinsa.
- Mai bine nu, vrei sa te apuce vrun atac de inima ?
- Ba pa tine te bat si-ntrun picior.
- Mai bine stam de vorba!
Si tacem mai departe.
- Stii ce, hai mai bine sa tragem un whisky, zic io, ca tuica precis n-ai.
- Mario adu sticla aia de whisky, striga la nefasta-sa.
Maria vine cu doua pahare pline cu gheata si cu sticla alaturi. Aruncam simultan gheata in piscina si ne turnam voiniceste in pahare. Ciocnim si dam pa git o dusca barbateasca. Oi, e bun, simt cum se duce arsura in rarunchi.
- Sper ca nu aveti de gind sa terminati sticla asta-seara, striga nefasta-ma dupa terasa, ginditi-va la ficatu vostru.
Ne gindim la ficat si mai turnam o portie. Il simt pa Dan ca-ncepe sa se-ncalzeasca. Parca ar vrea sa spuna ceva. Astept, nu vreau sa-l abat.
- De mult vroiam sa te-ntreb, incepe el, da parca, mai apoi se razgindeste.
- Hi,
- Ba, zi pa bune, te-ai sucarit atunci cu Maria ?
- Care Maria ?, intreb.
- Cum care, nefasta-mea, zice.
- Ce am io cu nefasta-ta ?
Ma uit la nefeste, Maria luase proportii, intotdeauna fusese carnoasa, da acum, dadea pe dinafara. Fusesem toti trei preteni f. buni. Maria a fost o muiere tare haioasa, faceam tot felu de prostii impreuna, eram si colegi de munca. Intr-o bruna zi veni Dan si-mi zise ca se-nsoara cu Maria. Ooops. Nici prin cap nu-mi trecuse asa ceva. De altfel Dan era frumosu, muierile stateau cird la el. Norocu era ca muierile care-l placeau pe el nu le placeam eu. Acum ca am rezolvat si problema asta incepem sa tacem cu si mai mult aplomb.
- Stii ceva?, incepe el, ca deobicei fara sa stii daca va termina vrodata fraza. Spre surpriza mea continua.
- M-am plictisit de America asta, astia nu au nici anotimpuri, vara e ca iarna.
- Ai de gind sa te-ntorci in Ro?, il intreb.
Sticla era pe terminate. Vine nefasta-mea.
- Acum ca ati terminat sticla hai mai bine sa facem o plimbare la mare, zice ea.
Plecam toti patru, unii dintre noi impleticindu-se, ne apucam de mijloc si-ncercam pasu marinarilor, ridem ca niste apucati, de departe suntem cumva ca atunci, in urma cu doua zeci de ani.
Aceasta poveste e o fantezie. Asemanarea cu persoane reale e pur intimplatoare.
joi, 20 mai 2010
Streitkultur
Motto "Ma cert, deci exist!"
Pa la noi prin firma, odata pe an, are loc asa numitu EFA Gespräch, EFA vine de la Entwicklung – Förderung – Anerkennung, adica Dezvoltare- Stimulare-Recunoastere. Bineinteles ca exista un program in Intranet si de fapt are loc o discutie cu sefu, in cazu meu cu Helga. Discutia e relevanta si pt. salariu, deoarece o parte e fixa si una variabila, respectiv daca ai facut treaba buna iei pin-la 20% lunar in plus, sau la nasoale iei 0%.
Printre multele lucruri care se discuta e si programu de scolarizare, deoarece fiecare e obligat sa faca doua cursuri pe an, de regula unu tehnic si altu de dezv. personalitatii. Acum vro doi ani am discutat cu Helga, totu a mers struna, plusu la salar mi-a ramas la max. si am inceput sa povestesc la ce m-am gindit eu sa ma scolarizez. Trec peste cursu tehnic si i-am zis Helgei ca as vrea sa fac un curs intercultural de comunicare. Gasisem ceva la fix, durata doua saptamini, vara, o saptamina in Barcelona si una in Toscana.
Helga s-a cam strimbat si zise ca ea s-a gindit sa fac un curs de "Streitkultur", adica "cultura certii". M-a cam mirat, stiind ca eu ma cert cu mare placere si deci nu vad de ce ar trebui sa fiu scolarizat. Helga zise, pai tocma d-aia.
Asa ca m-am dus la un curs de trei zile, undeva in curu pamintului prin niste sate. Prima zi ne-a prezentat unu niste folii f. frumoase, cu cele 38 reguli ale lui Schopenhauer, nu le voi prezenta aici, presupun ca-s cunoscute, mai apoi vorbi de nu stiu ce chestii de la Oxfort. Imi suna apa-n cap de plictiseala, lucru care i l-am comunicat docentului.
- Domnu docent, aiureala asta ma plictiseste.
- Imi pare rau, zice el, da nu sunt sigur daca ati fost atent.
- Domne, am ascultat cu atentie, da eu am venit aici la un seminar nu la un curs de filozofie.
- Eu gasesc cursu extrem de interesant, zise o voce pitigaita a unei grase din prima banca.
- Daca vi se pare atit de interesant, puteti explica cum e cu regula 14-a a lu Schoepenhauer, per fas et nefas, ? spusei eu.
- Dupa parerea mea, as zice.. incepu unu slabanog...
- Domne, parerea matale nu ma intereseaza, am replicat, eu am venit aici sa-nvat ceva nu sa-ti ascult matale parerile, si daca ai pareri i-a spune ce-nseamna petitio principii, ce-nseamna Argumentum ad hominem si Retorsio argumenti si mai ales argumentum ad verecundiam?
- Regula a 14 a lu Schopenhauer, incepu grasa sa povesteasca, dupa ce-si consulta notitele.
- Doamna, zisei eu, regula 14 se ocupa cu fallacia non causae ut causae, ma uimeste ca totusi ati priceput ceva, mai ales ca v-am vazut ca ati adormit, probabil din cauza parfumului imposibil pe care-l folositi si care a imputit toata clasa.
La un moment dat au inceput sa vorbeasca si sa strige toti odata. Docentu incerca disperat sa faca un pic de ordine.
I-am lasat si m-am dus pe hol la o tigare. A venit si o bruneta rizind. Am discutat despre legile astea timpite impotriva fumatorilor. Am cazut ambii de acord ca sunt o idiotenie.
I-am spus ca eu sunt un om care iubeste armonia, intelegerea intre oameni si nu accept si nici nu inteleg, in nici un caz, dorinta oamenilor de scandal. Mai ales modu in care unu sau altu se comporta, jignind. Sunt un bunic blajin, doritor de pace! Bruneta era si ea blajina si doritoare de pace, mai ales ca era supla, avea pometii proeminenti si niste ochi verzi sa te bage-n pacat!
Pa la noi prin firma, odata pe an, are loc asa numitu EFA Gespräch, EFA vine de la Entwicklung – Förderung – Anerkennung, adica Dezvoltare- Stimulare-Recunoastere. Bineinteles ca exista un program in Intranet si de fapt are loc o discutie cu sefu, in cazu meu cu Helga. Discutia e relevanta si pt. salariu, deoarece o parte e fixa si una variabila, respectiv daca ai facut treaba buna iei pin-la 20% lunar in plus, sau la nasoale iei 0%.
Printre multele lucruri care se discuta e si programu de scolarizare, deoarece fiecare e obligat sa faca doua cursuri pe an, de regula unu tehnic si altu de dezv. personalitatii. Acum vro doi ani am discutat cu Helga, totu a mers struna, plusu la salar mi-a ramas la max. si am inceput sa povestesc la ce m-am gindit eu sa ma scolarizez. Trec peste cursu tehnic si i-am zis Helgei ca as vrea sa fac un curs intercultural de comunicare. Gasisem ceva la fix, durata doua saptamini, vara, o saptamina in Barcelona si una in Toscana.
Helga s-a cam strimbat si zise ca ea s-a gindit sa fac un curs de "Streitkultur", adica "cultura certii". M-a cam mirat, stiind ca eu ma cert cu mare placere si deci nu vad de ce ar trebui sa fiu scolarizat. Helga zise, pai tocma d-aia.
Asa ca m-am dus la un curs de trei zile, undeva in curu pamintului prin niste sate. Prima zi ne-a prezentat unu niste folii f. frumoase, cu cele 38 reguli ale lui Schopenhauer, nu le voi prezenta aici, presupun ca-s cunoscute, mai apoi vorbi de nu stiu ce chestii de la Oxfort. Imi suna apa-n cap de plictiseala, lucru care i l-am comunicat docentului.
- Domnu docent, aiureala asta ma plictiseste.
- Imi pare rau, zice el, da nu sunt sigur daca ati fost atent.
- Domne, am ascultat cu atentie, da eu am venit aici la un seminar nu la un curs de filozofie.
- Eu gasesc cursu extrem de interesant, zise o voce pitigaita a unei grase din prima banca.
- Daca vi se pare atit de interesant, puteti explica cum e cu regula 14-a a lu Schoepenhauer, per fas et nefas, ? spusei eu.
- Dupa parerea mea, as zice.. incepu unu slabanog...
- Domne, parerea matale nu ma intereseaza, am replicat, eu am venit aici sa-nvat ceva nu sa-ti ascult matale parerile, si daca ai pareri i-a spune ce-nseamna petitio principii, ce-nseamna Argumentum ad hominem si Retorsio argumenti si mai ales argumentum ad verecundiam?
- Regula a 14 a lu Schopenhauer, incepu grasa sa povesteasca, dupa ce-si consulta notitele.
- Doamna, zisei eu, regula 14 se ocupa cu fallacia non causae ut causae, ma uimeste ca totusi ati priceput ceva, mai ales ca v-am vazut ca ati adormit, probabil din cauza parfumului imposibil pe care-l folositi si care a imputit toata clasa.
La un moment dat au inceput sa vorbeasca si sa strige toti odata. Docentu incerca disperat sa faca un pic de ordine.
I-am lasat si m-am dus pe hol la o tigare. A venit si o bruneta rizind. Am discutat despre legile astea timpite impotriva fumatorilor. Am cazut ambii de acord ca sunt o idiotenie.
I-am spus ca eu sunt un om care iubeste armonia, intelegerea intre oameni si nu accept si nici nu inteleg, in nici un caz, dorinta oamenilor de scandal. Mai ales modu in care unu sau altu se comporta, jignind. Sunt un bunic blajin, doritor de pace! Bruneta era si ea blajina si doritoare de pace, mai ales ca era supla, avea pometii proeminenti si niste ochi verzi sa te bage-n pacat!
miercuri, 12 mai 2010
Recunostinta vesnica domn profesor,
Academicianul Radu Voinea a decedat la varsta de 87 de ani, a anuntat, marti, Biroul de presa al Academiei Romane.
Frumuseta adevarului stiintific
Lucian Blaga - Daţi-mi Un Trup, Voi Munţilor
Numai pe tine te am, trecatorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
caci lutul tau slab
mi-e prea strâmt pentru strasnicul suflet
ce-l port.
Dati-mi un trup,
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
în plin!
Pamântule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor cari ma strivesc,
fii amfora eului meu îndaratnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea maretii mei pasi
si-as apare navalnic si liber
cum sunt,
pamântule sfânt.
Când as iubi,
mi-as întinde spre cer toate marile
ca niste vânjoase, salbatice brate fierbinti,
spre cer,
sa-l cuprind,
mijlocul sa-i frâng,
sa-i sarut sclipitoarele stele.
Când as urî,
as zdrobi sub picioarele mele de stânca
bieti sori
calatori
si poate-as zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecatorul meu trup.
Frumuseta adevarului stiintific
Lucian Blaga - Daţi-mi Un Trup, Voi Munţilor
Numai pe tine te am, trecatorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
caci lutul tau slab
mi-e prea strâmt pentru strasnicul suflet
ce-l port.
Dati-mi un trup,
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
în plin!
Pamântule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor cari ma strivesc,
fii amfora eului meu îndaratnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea maretii mei pasi
si-as apare navalnic si liber
cum sunt,
pamântule sfânt.
Când as iubi,
mi-as întinde spre cer toate marile
ca niste vânjoase, salbatice brate fierbinti,
spre cer,
sa-l cuprind,
mijlocul sa-i frâng,
sa-i sarut sclipitoarele stele.
Când as urî,
as zdrobi sub picioarele mele de stânca
bieti sori
calatori
si poate-as zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecatorul meu trup.
luni, 10 mai 2010
A dracu criza!
Domne tare ma enerveaza criza asta si nu de azi de ieri, da tine domne parca de o vesnicie.
Nu stiu cum draq au aflat aia care-mi dau mie chifle, da chiar inainte sa vina criza pa bune, s-au hotarit sa dea afara 10% din personal. Au incercat intii cu despagubiri. Citiva mai norocosi au luat banii, si n-au fost putini si si-au gasit a doua zi alt job. Trebe sa spun ca nu merge sa iei banii si sa te dai somer, ca-ti taie din somaj banii pe care i-ai luat. Mai apoi au incercat sa scape de babalici, adica de aia peste 57 de ani. Oops, intram in categoria asta. Sistemu se numea “Altersteilzeit” adica sa zicem ca unu are 57 de ani, urmeaza sa lucreze inca sase ani pin-la 63, cu juma de norma sau numa trei ani cu norma-ntreaga. In toti acesti sase ani primeste 70%. La 63 iese la pensie, da pt. ca-I prea devreme I se taie din pensie 0.3% pe luna iesita mai devreme, adica pe doi ani 7.2%. I se mai ofera inca 35000 Euroi despagubire.
Calculu pensie e extreme de complicat. Se socotesc anii de munca si venitu in fiecare an de munca in functie de salariu mediu in anii respectivi. Mai e o schmeckerie, daca cistigi peste o anumita suma de ex. In 2010 peste 66000 Euroi nu se socotesc toti banii la calculul pensiei. Adica daca cistigi 100000 se considera ca si cum ai cistiga 66000. Asta face ca pensia de stat sa aiba o limita, data de metoda de calcul, in jur de 2500 Euroi. Mai exista insa, pensii private da si pensii de firma.
Ma duc acasa, imi fac socotelile, vorbesc cu nefasta, nefasta intra-n panica, Ai inebunit, sa stai acasa, ce fac eu cu tine acasa? Astept sa ma cheme sa-mi dea papucii, aflu de la colegii d-un leat cu mine ca ua fost chemati. Majoritatea au acceptat. Astept, astept, nimic. Trece termenu, nimic. Ma gindesc ca m-or fi uitat, ma duc la sefa, Helga ce draq faceti cu mine? Nu ma dati afara?, zice NU.
Asa ca trebe sa muncesc mai departe, da nu-mi pare rau mai ales acum cind vad ca toata Europa are nevoie de bani. Azi chiar am muncit mai mult, m-am gindit s-o fac pt. Greci, ca tare-mi place brinza Feta si maslinele, da si souflaki si tzatziki si sirtaki, si daca dau astia faliment de unde brinza?
Acum vazui ca nici romanasii nu se simt mai bine, miine voi sta si mai tirziu ca imi place si tuica si mamaliga si brinza burduf. Macar de s-ar indura si romanasii astia sa trimita asa ceva prin Germania ca nu gasesc aproape nimic romanesc, cu exceptia vinului de fata mare, care nu-mi place ca-i dulce.
Off, tare greu e sa fi neamt, mai bine ramineam tigan!
Nu stiu cum draq au aflat aia care-mi dau mie chifle, da chiar inainte sa vina criza pa bune, s-au hotarit sa dea afara 10% din personal. Au incercat intii cu despagubiri. Citiva mai norocosi au luat banii, si n-au fost putini si si-au gasit a doua zi alt job. Trebe sa spun ca nu merge sa iei banii si sa te dai somer, ca-ti taie din somaj banii pe care i-ai luat. Mai apoi au incercat sa scape de babalici, adica de aia peste 57 de ani. Oops, intram in categoria asta. Sistemu se numea “Altersteilzeit” adica sa zicem ca unu are 57 de ani, urmeaza sa lucreze inca sase ani pin-la 63, cu juma de norma sau numa trei ani cu norma-ntreaga. In toti acesti sase ani primeste 70%. La 63 iese la pensie, da pt. ca-I prea devreme I se taie din pensie 0.3% pe luna iesita mai devreme, adica pe doi ani 7.2%. I se mai ofera inca 35000 Euroi despagubire.
Calculu pensie e extreme de complicat. Se socotesc anii de munca si venitu in fiecare an de munca in functie de salariu mediu in anii respectivi. Mai e o schmeckerie, daca cistigi peste o anumita suma de ex. In 2010 peste 66000 Euroi nu se socotesc toti banii la calculul pensiei. Adica daca cistigi 100000 se considera ca si cum ai cistiga 66000. Asta face ca pensia de stat sa aiba o limita, data de metoda de calcul, in jur de 2500 Euroi. Mai exista insa, pensii private da si pensii de firma.
Ma duc acasa, imi fac socotelile, vorbesc cu nefasta, nefasta intra-n panica, Ai inebunit, sa stai acasa, ce fac eu cu tine acasa? Astept sa ma cheme sa-mi dea papucii, aflu de la colegii d-un leat cu mine ca ua fost chemati. Majoritatea au acceptat. Astept, astept, nimic. Trece termenu, nimic. Ma gindesc ca m-or fi uitat, ma duc la sefa, Helga ce draq faceti cu mine? Nu ma dati afara?, zice NU.
Asa ca trebe sa muncesc mai departe, da nu-mi pare rau mai ales acum cind vad ca toata Europa are nevoie de bani. Azi chiar am muncit mai mult, m-am gindit s-o fac pt. Greci, ca tare-mi place brinza Feta si maslinele, da si souflaki si tzatziki si sirtaki, si daca dau astia faliment de unde brinza?
Acum vazui ca nici romanasii nu se simt mai bine, miine voi sta si mai tirziu ca imi place si tuica si mamaliga si brinza burduf. Macar de s-ar indura si romanasii astia sa trimita asa ceva prin Germania ca nu gasesc aproape nimic romanesc, cu exceptia vinului de fata mare, care nu-mi place ca-i dulce.
Off, tare greu e sa fi neamt, mai bine ramineam tigan!
P.S Poza furata din http://www.big-manitu.com/fun/Fun-Archiv/Fun%20Stuff%20(Powerpoint,%20Video)/Bilder/Modell-Wirtschaftskrise.jpg
vineri, 7 mai 2010
Ziua cea mai lunga
La inceputu fiecarui an simt asa o neliniste. Ma apuca in ianuarie si tot creste, creste, nu stiu de unde vine. Cindva prin martie stiu, trebe s-o fac si anu asta, totusi parca inca nu ma simt pregatit, in definitiv nu-i asa de urgent, mai poate sa astepte. Asa mi se intimpla intotdeauna, cind am de facut ceva care nu-mi place, o tot amin, in speranta ca se va rezolva de la sine. Vorbesc cu nefasta, ce zici o facem simbata asta? Stii ca nu dureaza mult, eu sunt tare iute. Zice lasa ca te stiu eu pa tine esti un moscait, toata viata ai fost un moscait. Inainte o faceam cu o muiere de aici din vecinatate, da parca n-o facea asa de bine si ma chema de atitea ori.
Acum doua simbete ne-am hotarit, tot e vreme urita, stam in casa si o facem. M-am sculat de dimineata, am instalat programu, de data asta a mers la fix. Nefasta a desfacut masa mare de 12 persoane sa avem loc de-ntins. Am zis ca-ntro ora suntem gata.
Am deschis programu “Einkommensteuererklärung 2009“. Cind vad worba asta lunga ma apuca dracii. Ooops, Houston we have a problem, unde sunt datele de anu trecut? Caut in calculatoru alalalt, nu-s, in Laptop, le gasesc f. repede, dupa vro ora. Trebe intii sa citesc Einkommensteuergesetz din 2009, ca s-a cam schimbat, de fapt iese un video din program si-ncepe sa-mi explice ce si cum. Ai draq, camera de lucru nu se mai scoate din venit.
Incep sa bag date, 2009 n-a fost rau, in ciuda crizei, daca ma iau dupa brutto cistigat, mai bag si ce am cistigat pe linga salar, mici ciubucuri. Nefasta zice nu le mai baga si p-astea, ba le bag, daca ma prind o belesc.
Incepe dansu cu datele nefestii, ea e de capu ei, n-are sef, cit a cistigat, de la cine, cind, unde sunt chitantele, cit a cheltuit, asigurari, masina, partituri, pantofiori, pardon, astia nu prea se pun decit daca sunt de concert.
In coltu dreapta sus se da bilantu, e pe rosu, Scheisse trebe sa platesc vro 2000.
Cheltuieli: am cumparat computer nou, cerneala, hirtie, scanner, ecran, se scade din venit, am fost la expo de meserie, se scade, ziare de specialitate, reviste, transportu la munca nr. de km inmultiti cu 0.3 Euroi, inmultit cu 200 zile lucratoare pe an. Deja bilantu e pe verde, nu mult, da oricit mai bine sa primesc decit sa dau.
Cheltuieli doctori, medicamente, … se face de prinz, mi s-a facut foame, hai sa facem pauza.
Bag fiecare chitanta, bai frate am dat peste 1500 Euroi numa pa antinevralgice si pe Viagra. Bag si donatiile, Schwester Maria, aia care picteaza cu picioarele si cu gura, Copii orfani, pt. alea din Ro n-am chitanta deci nu merge.
Incepe sa se-ntunece, hai ca mai am putin, mai trebe sa bag dobinzile de la banci, dividentele de la bursa, cit am luat si cit am pierdut.
Of, sunt gata, incepe telejurnalu de noapte, doar sa imprim pa hirtie paginile ce trebuiesc semnate, sa trimit chitantele prin posta si datele prin Internet la oficiu financiar cu programu Elster.
Verific totu, am de primit vro 2000 nu-i rau, impozitu pa 2009, 20%, ti-ai draq cu progresivu vostru, ma gindesc ca poate sunt prea lacom, mai ales ca fiecare neamt are o datorie de 20000 Euroi la nastere, e destul de aproape de greci, astia au 23000 pa cap.
Nefasta doarme de mult, ma bag si eu in pat cu simtu datorie implinite, am reusit si anu asta, sper sa nu apara nelamuriri de la Finanzamt, sa trebuiasca s-o iau de la inceput!
Auzeam ca romanasii nu trebe sa treaca prin aceste chinuri, da nu sunt sigur.
Acum doua simbete ne-am hotarit, tot e vreme urita, stam in casa si o facem. M-am sculat de dimineata, am instalat programu, de data asta a mers la fix. Nefasta a desfacut masa mare de 12 persoane sa avem loc de-ntins. Am zis ca-ntro ora suntem gata.
Am deschis programu “Einkommensteuererklärung 2009“. Cind vad worba asta lunga ma apuca dracii. Ooops, Houston we have a problem, unde sunt datele de anu trecut? Caut in calculatoru alalalt, nu-s, in Laptop, le gasesc f. repede, dupa vro ora. Trebe intii sa citesc Einkommensteuergesetz din 2009, ca s-a cam schimbat, de fapt iese un video din program si-ncepe sa-mi explice ce si cum. Ai draq, camera de lucru nu se mai scoate din venit.
Incep sa bag date, 2009 n-a fost rau, in ciuda crizei, daca ma iau dupa brutto cistigat, mai bag si ce am cistigat pe linga salar, mici ciubucuri. Nefasta zice nu le mai baga si p-astea, ba le bag, daca ma prind o belesc.
Incepe dansu cu datele nefestii, ea e de capu ei, n-are sef, cit a cistigat, de la cine, cind, unde sunt chitantele, cit a cheltuit, asigurari, masina, partituri, pantofiori, pardon, astia nu prea se pun decit daca sunt de concert.
In coltu dreapta sus se da bilantu, e pe rosu, Scheisse trebe sa platesc vro 2000.
Cheltuieli: am cumparat computer nou, cerneala, hirtie, scanner, ecran, se scade din venit, am fost la expo de meserie, se scade, ziare de specialitate, reviste, transportu la munca nr. de km inmultiti cu 0.3 Euroi, inmultit cu 200 zile lucratoare pe an. Deja bilantu e pe verde, nu mult, da oricit mai bine sa primesc decit sa dau.
Cheltuieli doctori, medicamente, … se face de prinz, mi s-a facut foame, hai sa facem pauza.
Bag fiecare chitanta, bai frate am dat peste 1500 Euroi numa pa antinevralgice si pe Viagra. Bag si donatiile, Schwester Maria, aia care picteaza cu picioarele si cu gura, Copii orfani, pt. alea din Ro n-am chitanta deci nu merge.
Incepe sa se-ntunece, hai ca mai am putin, mai trebe sa bag dobinzile de la banci, dividentele de la bursa, cit am luat si cit am pierdut.
Of, sunt gata, incepe telejurnalu de noapte, doar sa imprim pa hirtie paginile ce trebuiesc semnate, sa trimit chitantele prin posta si datele prin Internet la oficiu financiar cu programu Elster.
Verific totu, am de primit vro 2000 nu-i rau, impozitu pa 2009, 20%, ti-ai draq cu progresivu vostru, ma gindesc ca poate sunt prea lacom, mai ales ca fiecare neamt are o datorie de 20000 Euroi la nastere, e destul de aproape de greci, astia au 23000 pa cap.
Nefasta doarme de mult, ma bag si eu in pat cu simtu datorie implinite, am reusit si anu asta, sper sa nu apara nelamuriri de la Finanzamt, sa trebuiasca s-o iau de la inceput!
Auzeam ca romanasii nu trebe sa treaca prin aceste chinuri, da nu sunt sigur.
luni, 3 mai 2010
Scrisoare deschisa pt. Domn prim Boc.
Stimate domnule prim ministru,
Iti scriu pt. ca am constiinta incarcata. Am fugit din Ro in loc sa pun mina la reconstructia tarii. Mai mult, am sprijinit economia germana creind produse care mai apoi s-au exportat in Ro. Imi cer scuze, da pe de o parte am avut impresia ca nu are nevoie nimeni in Ro de mine si pe de alta parte nu credeam ca voi ajunge sa pot sprijini economia germane, fiind f. modest, credeam ca voi ramine la spalat WCuri.
Incerc sa ma revansez prin consultanta tehnica. Prin aceasta sper sa nu mai ajungeti in situatia de fecale in care ati ajuns cu cenusa din avioane, daca ma-ntrebati atunci v-as fi spus cu placere.
Am auzit ca intentionati sa stimulati financiar automobilul electric. Va voi prezenta citeva date pt. a lua o decizie corespunzatoare.
Introducere
Fabricarea unui auto electric e cel mai simplu lucru din lume. De altfel exista o multime de vehicule cu tractiune electrica, tramvaie, electrostivuitoare, troleibuze, trenuri, carucioare.
Knackpunkt Acumulatoru.
Spre deosebire de tramvaie un elektroauto ar trebui sa-si care singur energia, respectiv, bagata in acumulatori si asta e o mare problema. Iti spun din start, un kg. de benzina detine de 60 de ori mai multa energie decit un kg. din cel mai bun acumulator, deci teoretic, considerind un rezervor de benzina de 50kg, pt. a avea aceeasi autonomie ar trebui ca o masina sa aiba 3000kg, acumulatori. Sa ne uitam la niste cifre! Un elektroauto are nevoie de o energie intre 12 si 22Kwh, la suta de km, depinde de regimu de mers si marimea masinii. VW a scos de curind un Golf electric experimental, cu 115 CP adica 86 Kw, putere maxima, dar noi aici vorbim de energie pt. ca un auto nu merge tot timpu in regim de putere maxim. Mentionez aici marele avantaj al masinii electrice, mai ales in regim de oras "stop and go", o parte din energia de frinare se poate recupera si la stop nu se consuma, in ralenti, nici un pic de energie, cu exceptia incalzirii, pe timp de iarna, sau radio si climatizare. Deci in acest regim “oras” se consuma mai putina energie comparind c-un auto pa benzina. Acest avantaj nu mai exista pe autostrada, da-n Ro oricum nu exista asa ceva.
Sa vorbim de acumulatori. Cei mai tari akku la ora actual sunt cei pe baza de Lithium. Litihum e un metal alcalic cu o densitate f. mica ca. 0,54. Se afla imprastiat cam peste tot in lume da intr-o concentratie cit de cit economica e mai ales in minele din Chile (Salar de Atacama), Argentinien (Salar de Hombre Muerto), USA (Silver Peak, NV) si China (Zhabuye Lake, Tibet; Taijinaier Lake, Qinghai).
Extragerea acestuia e inca f. complicata si deci f. scumpa.
Un kg. de akku, la tehnica actuala poate acumula ca. 0.140 Kwh, deci daca socotim cifrele de mai sus, energia necesara pt. a merge o 100km cu masina, am avea nevoie de 22/0,14=ca. 160kg. accumulator.
Acumulatoarele au prostu obicei sa-mbatrineasca, ajung cam la 1500 de incarcari, deci dupa 1500 de curse trebuiesc inlocuite. La preturile de azi asta ar costa ca. 6000 de Euroi.
Aspecte impozitare.
Statu cistiga o avere cu impozitu pe benzina, in Germania ca. 65 de centi pe litru vindut, in cazu in care s-ar introduce elektroauto s-ar pierde sume importante. Masinile trebuiesc incarcate, deci ar creste considerabil necesaru de energie electrica. Daca in Ge fiecare al patrulea auto ar fi electric ar fi necesare ca. trei centrale atomice suplimentare.
Aspecte ecologice
Un electroauto nu e de loc mai ecologic decit unu pe benzina, asta daca se considera intregul ciclu de producere, transformare si acumulare a energiei. In cazu in care energia electrica se obtine din carbune sau petrol, auto electric e chiar mai rau datorita faptului ca randamentu e mai mic, respectiv pierderile de transformare a energiei din una-n alta, transport si acumulare a energiei sunt mai mari decit ar fi la benzina. Daimler a calculat ca emisiunea de codoi e 90 grame pe km, in timp ce un diesel produce numa 88. In plus o parte din energie se risipeste pt. ca daca masina nu merge acu se descarca singur.
Perspective
Evident ca tehnica nu sta pe loc. Un institut, IBM Almaden Research Center, pretinde ca a dezvoltat un accumulator pe baza de Lithium si aer cu o densitate de energie de 1Kwh/kg. Desigur acesta va revolutiona electroauto, daca va iesi.
Recomandari
Stimate domnule prim ministru,
Nu am intentionat sa va sperii ci doar sa va ofer niste date. Pe baza acestora v-as recomanda urmatoarele:
1. Cel mai simplu lucru pt. a imbunatati ecologia oraselor e ca tot transportu in comun sa fie electric, tramvaie, troleibuze. Taxiurile ar fi predestinate ca electroauto. Exista sau ar trebui sa fie dezvoltate si troleibuze hibride care, cea mai mare parte din timp sunt alimentate de la fir si pt. curse scurte sunt autoalimentate cu acu.
2. Este evident ca tot transportu de marfa trebe facut cu trenu electric si-n interioru orasului cu troleibuzu, vezi mai sus, autoalimentat.
3. Asta nu inseamna ca trebe renuntat la auto electric, din contra, se estimeaza ca ca. 10% din parc ar putea fi electric, daca se doreste pai atunci trebe investiti bani in dezvoltarea acumulatoarelor, in tehnologii de extragere a Lithiumului, cica ar exista si-n apa Marii Negre, pt. ca astia vor cistiga banii adevarati la implementarea auto, nu producatorii, si nu in ultimu rind in producerea energie electrice, daca e posibil “curata” da asta e alta tema pe care poate, daca doriti, o voi trata alta data.
Ar mai fi multe aspecte ca statii de alimentare cu energie, timpu de alimentare, intre 20 minute si doua ore, regimu de transport pe timp de iarna cind acu se prostesc da tat, recyclarea acumulatorilor si, si, si.
Daca aveti intrebari, va stau cu placere la dispozitie.
Cu stima!
Neamtu Tiganu
Iti scriu pt. ca am constiinta incarcata. Am fugit din Ro in loc sa pun mina la reconstructia tarii. Mai mult, am sprijinit economia germana creind produse care mai apoi s-au exportat in Ro. Imi cer scuze, da pe de o parte am avut impresia ca nu are nevoie nimeni in Ro de mine si pe de alta parte nu credeam ca voi ajunge sa pot sprijini economia germane, fiind f. modest, credeam ca voi ramine la spalat WCuri.
Incerc sa ma revansez prin consultanta tehnica. Prin aceasta sper sa nu mai ajungeti in situatia de fecale in care ati ajuns cu cenusa din avioane, daca ma-ntrebati atunci v-as fi spus cu placere.
Am auzit ca intentionati sa stimulati financiar automobilul electric. Va voi prezenta citeva date pt. a lua o decizie corespunzatoare.
Introducere
Fabricarea unui auto electric e cel mai simplu lucru din lume. De altfel exista o multime de vehicule cu tractiune electrica, tramvaie, electrostivuitoare, troleibuze, trenuri, carucioare.
Knackpunkt Acumulatoru.
Spre deosebire de tramvaie un elektroauto ar trebui sa-si care singur energia, respectiv, bagata in acumulatori si asta e o mare problema. Iti spun din start, un kg. de benzina detine de 60 de ori mai multa energie decit un kg. din cel mai bun acumulator, deci teoretic, considerind un rezervor de benzina de 50kg, pt. a avea aceeasi autonomie ar trebui ca o masina sa aiba 3000kg, acumulatori. Sa ne uitam la niste cifre! Un elektroauto are nevoie de o energie intre 12 si 22Kwh, la suta de km, depinde de regimu de mers si marimea masinii. VW a scos de curind un Golf electric experimental, cu 115 CP adica 86 Kw, putere maxima, dar noi aici vorbim de energie pt. ca un auto nu merge tot timpu in regim de putere maxim. Mentionez aici marele avantaj al masinii electrice, mai ales in regim de oras "stop and go", o parte din energia de frinare se poate recupera si la stop nu se consuma, in ralenti, nici un pic de energie, cu exceptia incalzirii, pe timp de iarna, sau radio si climatizare. Deci in acest regim “oras” se consuma mai putina energie comparind c-un auto pa benzina. Acest avantaj nu mai exista pe autostrada, da-n Ro oricum nu exista asa ceva.
Sa vorbim de acumulatori. Cei mai tari akku la ora actual sunt cei pe baza de Lithium. Litihum e un metal alcalic cu o densitate f. mica ca. 0,54. Se afla imprastiat cam peste tot in lume da intr-o concentratie cit de cit economica e mai ales in minele din Chile (Salar de Atacama), Argentinien (Salar de Hombre Muerto), USA (Silver Peak, NV) si China (Zhabuye Lake, Tibet; Taijinaier Lake, Qinghai).
Extragerea acestuia e inca f. complicata si deci f. scumpa.
Un kg. de akku, la tehnica actuala poate acumula ca. 0.140 Kwh, deci daca socotim cifrele de mai sus, energia necesara pt. a merge o 100km cu masina, am avea nevoie de 22/0,14=ca. 160kg. accumulator.
Acumulatoarele au prostu obicei sa-mbatrineasca, ajung cam la 1500 de incarcari, deci dupa 1500 de curse trebuiesc inlocuite. La preturile de azi asta ar costa ca. 6000 de Euroi.
Aspecte impozitare.
Statu cistiga o avere cu impozitu pe benzina, in Germania ca. 65 de centi pe litru vindut, in cazu in care s-ar introduce elektroauto s-ar pierde sume importante. Masinile trebuiesc incarcate, deci ar creste considerabil necesaru de energie electrica. Daca in Ge fiecare al patrulea auto ar fi electric ar fi necesare ca. trei centrale atomice suplimentare.
Aspecte ecologice
Un electroauto nu e de loc mai ecologic decit unu pe benzina, asta daca se considera intregul ciclu de producere, transformare si acumulare a energiei. In cazu in care energia electrica se obtine din carbune sau petrol, auto electric e chiar mai rau datorita faptului ca randamentu e mai mic, respectiv pierderile de transformare a energiei din una-n alta, transport si acumulare a energiei sunt mai mari decit ar fi la benzina. Daimler a calculat ca emisiunea de codoi e 90 grame pe km, in timp ce un diesel produce numa 88. In plus o parte din energie se risipeste pt. ca daca masina nu merge acu se descarca singur.
Perspective
Evident ca tehnica nu sta pe loc. Un institut, IBM Almaden Research Center, pretinde ca a dezvoltat un accumulator pe baza de Lithium si aer cu o densitate de energie de 1Kwh/kg. Desigur acesta va revolutiona electroauto, daca va iesi.
Recomandari
Stimate domnule prim ministru,
Nu am intentionat sa va sperii ci doar sa va ofer niste date. Pe baza acestora v-as recomanda urmatoarele:
1. Cel mai simplu lucru pt. a imbunatati ecologia oraselor e ca tot transportu in comun sa fie electric, tramvaie, troleibuze. Taxiurile ar fi predestinate ca electroauto. Exista sau ar trebui sa fie dezvoltate si troleibuze hibride care, cea mai mare parte din timp sunt alimentate de la fir si pt. curse scurte sunt autoalimentate cu acu.
2. Este evident ca tot transportu de marfa trebe facut cu trenu electric si-n interioru orasului cu troleibuzu, vezi mai sus, autoalimentat.
3. Asta nu inseamna ca trebe renuntat la auto electric, din contra, se estimeaza ca ca. 10% din parc ar putea fi electric, daca se doreste pai atunci trebe investiti bani in dezvoltarea acumulatoarelor, in tehnologii de extragere a Lithiumului, cica ar exista si-n apa Marii Negre, pt. ca astia vor cistiga banii adevarati la implementarea auto, nu producatorii, si nu in ultimu rind in producerea energie electrice, daca e posibil “curata” da asta e alta tema pe care poate, daca doriti, o voi trata alta data.
Ar mai fi multe aspecte ca statii de alimentare cu energie, timpu de alimentare, intre 20 minute si doua ore, regimu de transport pe timp de iarna cind acu se prostesc da tat, recyclarea acumulatorilor si, si, si.
Daca aveti intrebari, va stau cu placere la dispozitie.
Cu stima!
Neamtu Tiganu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)