Urla FB de faptul ca azi ar fi ziua sotilor. O asemenea zi ma face ginditor si-mi piere cheful de glume.
*********************Despre sine fiecare își face cele mai bune și frumoase păreri, uitând că „părere” e un fals sinonim pentru „opinie” sau „idee”. Înțelesul său profund și indiscutabil fiind, de fapt, acela de aparență, iluzie. Ceva care „ți se pare” e fantasmă optică, înțelegere pripită, comentar factice, judecată stopată prematur, logică strâmbă, decizie proastă, act damnat. Așadar: autoînșelare. [...]
Uneori ajunge să vezi cât de ușor îți sare țandăra, cât de rapid te superi pentr-un fleac, cât de agresiv poți deveni când ți se calcă (ori așa ți se pare) pe-o bătăturică… chiar de nu știai niciodată că vei fi avut așa ceva, căci te-a luat prin surprindere gluma sau gafa cuiva, tu exagerând-o ipohondric. Sau cât de barbară îți poate fi reactivitatea, impulsul, dorul, gândul și planul vindicativ. E banal, știe oricine, că răutatea omului n-are granițe. Dar o recunoaștem țintind numai spre alții, privind doar înspre altcineva.
Am lovit, lovim și vom lovi (sau cel puțin am fi lovit, am lovi și sperăm să ne apară ocazia) oricând ne-am simțit ofensați, oricând am crezut că legea sau dreptatea ar fi trebuit să fie de partea noastră, oricând avem impresia sau credem că suntem îndeptățiți să facem treaba vreunei poliții pe moment absentă. Răzbunarea e cea mai cumplită și parșivă agresiune, deoarece nu alungă depresia unei pierderi nedrepte pe cât de mult adâncește violența, cruzimea și moartea care urmează după propria replică.
Extrase din https://www.lapunkt.ro/2022/12/despre-incomensurabilitatea-erorii-si-decandentei-umane/