Blutholz

 

Nu sunt, nici pe departe, ceeea ce se cheama cinefil. Pe vremuri nu puteam sa vad un film pina la sfirsit. Au fost chiar cazuri cind am iesit din sala la beraria din colt si am lasat nefasta sa vada sfirsitul.

Odata cu batrinetea mi-am schimbat acest bun obicei si am inceput sa ma uit la TV si nu numai la documentare, ci chiar si la filme. Din start pot spune ca peste 96,2% din filme sunt timpenii de gradul patru. Exista desigur mai multe trepte de timpenii, dupa parerea mea pe treapta de sus sunt filmele nemtesti. Mai ales cele serioase, sunt atit de penibile incit devin haioase.

Dar zilele trecute am vazut totusi, un film nemtesc, Blutholz, pe Arte. M-a tentat faptul ca istoria se petrecea in Romania, mai exact in, pe linga, Brasov. Subiectul e, cum spune si titlul, Holz inseamna lemn si Blut, singe, afacerile cu lemn in Romania. Filmul ramine nemtesc, dar interesant e cum sunt privite aceste afaceri. Desigur defrisarea nemiloasa e pusa la cale de fostii securisti care s-au revopsit si domina nu numai economia, dar si politica. Nu se dau inapoi de la nimic, ajung si la crime, pt a-si indeplini planurile cincinale. Pe ici pe colo apare si problema tiganilor, vazuti ca vesnic vinovati, pe nedrept, de toate faradelegile.

Ma rog, pina aici sunt niste clisee mai mult sau mai putin folosite, dar simpatic a fost cum ii privesc nemtii pe nemtii care sunt si ei implicati in afaceri. In definitiv firmele de exploatare sunt nemtesti, in film. Desigur firmele nemtesti sunt puse pe cistigat bani si fac orice pt asta. Dar, aici exista si un mic dar, se trezeste constiinta intrunul sau altul si e gata sa se sacrifice pe altarul omeniei si chiar e sacrificat.

Alte aspecte: politistul roman e cinic, dar totusi cinstit, institutele de cercetari se lasa platite, personajul pozitiv e un roman-neamt batut de securitate, care reuseste sa plece in RFG si acum se intoarce sa faca dreptate. Politicienii, cum spuneam, sunt la mina afaceristilor.

Sfirsitul nu e happy end, ci mai degraba disperat, personajul pozitiv reuseste sa se scoata, dar restul ramine ca inainte, munti intregi sunt, in continuare, despaduriti.

Concluzia mea, afara de personajul principal restul actorilor joaca sirba pe furate, sunt slabi, una Désirée Nosbusch, e amuzanta cind vorbeste romaneste, dar totusi filmul merita vazut, mai ales, cum spuneam, pt felul in care vad nemtii problema padurilor din Ro.