Jurnal de Corona XXXII

Unde-i Greta sa-i rup izoleta!
La Roma 2

De la Köln la Roma

Am ajuns la Roma, temperatura e minunata, vremuri grele.
Zborul a fost linistit, mai ales ca n-am avut bilete pe scaun si sotia a stat in spate, mai multe rinduri, iar eu in fata. Am avut loc la gang, nu-mi place la gang, la low cost. Cu cit mai ieftin e biletu, cu atit e mai mare curu stewardesei si ma-mbrinceste de cite ori trece. La fereastra era un pusti de cinci-sase ani, era vizibil emotionat, parea ca nu a mai zburat, genul avion cu motor, ia-ma si pe mine-n zbor, la virsta deceurilor. In mijloc era un batran, cam ca mine, atat de simplu, dupa vorba, dupa port, cu miinile batatorite,... un taran, probabil bunicu.
Incepe sa ruleze avionul, batrinul ii explica cum e cu acceleratia, viteza STALL, cu trenul de aterizare, cu flapsurile, eleroane, profundor. Ii spune ca cele mai bune locuri sunt in centrul de greutate unde se reduc toate fortele si momentele, desi fortele aerodinamice sunt in focar. Focarul se poate afla in spatele sau in fata CG, fapt ce duce la stabilitate artificiala si la Fly by wire. Pustiu asculta fascinat, se vedea cum i se invirt rotitele in ochisorii mari, albastri. Spune, aha asta inseamna ca derivata curbei de momente fata de incidenta e negativa. Batrinul il lauda.
Ii mai povesteste bunicu cum ca sistemul de climatizare al avioanelor moderne nu este prea bun daca ar fi virusi la bord. Pe vremuri aerul era expulzat si se baga altul proaspat, acum se-nvirte de 5-6 ori prin cabina, pina-l zapaceste pe virus de cap, ca sa nu consume prea multa energie de la compresor si sa fie Greta fericita.
Copilasul, obosit de mieii pe care-i tot numara privind pe fereastra, adoarme. Deodata incep turbulente. Treceam Alpii, incerc sa ma uit sa vad cositele de care ne povestea prof de aero, Carafoli. De fiecare data cind treci Alpii te zdruncina, ca incep sa-l inteleg pe Hannibal, care a trecut cu elefantii.
Batrinu incepe sa-mi explice de ce sunt aceste turbulente la trecerea Alpilor, cum vintul se prelinge pe munte si pe partea cealalta coboara si ia si avionul cu el. Il intreb daca e de meserie cu avioanele, imi zice nu, el are 6 vaci si multe mioare, multe, si albe si negre. Imi mai spune ca e prima data cind zboara cu avionul, da ca tare-i plac, cum le vedea el cind statea intins pe pajiste, cum brazdau cerul si formau unde de condens, i s-a implinit un vis. Asa a privit in ochii lor ca a inceput sa le inteleaga, cum intelege si pasarile si fluturii. Si-ncepe batrinul sa filozofeze, ca atunci cind esti pe pajiste si vezi avionul, ti-ai dori sa fi in el, si cind esti in avion si vezi o casuta, acolo, acolo, micuta, parca ai vrea sa fii acolo. CE MAI FACi TATA ? parca imi rasuna mereu in ureche -ce sa fac fiule – gindurile ma omoara.

Am aterizat f lin. Nu s-a aplaudat. Imi caut sotia, o vad adincita intr-o discutie cu un tip cu ochelari negrii. Sunt sigur ca e sicilian, ma priveste din spatele negrilor ochelari, ma cintareste, cred ca vrea sa stie cam cite parale fac. Roma e f periculoasa, mai ales atunci cind treci pe verde. Sa fiu atent. Vremuri grele!
**************
De la Bucuresti la Roma

Ziua plecării cu nevasta, arme si bagaje mai puține. Ne prezentăm la CONTROL PAȘAPOARTE cu buletinele, că pașapoartele sunt expirate. E cam umilitor cu buletinul. Se uită lung la noi. Cred că gândesc: ăștia nici la cules roșii nu sunt buni că-i dor spatele si când nu stau aplecați. Decolarea e cu întârziere ca de obicei. În avion nu iau nimic, numai de-al dracu, că sunt supărat pa Ryanair.
Îmi vine în minte prima plecare la Roma. Ce vremuri! Aveam 44 ani. Turiștii ruși plecaseră din țara, lăsând însă interfețele să lucreze. Atunci am plecat cu trenul clasa a doua. La Viena am schimbat gara si trenul. Frumos oraș Viena. N-am văzut nimic, era noapte si în tramvai eram speriat să nu cobor unde nu trebuia. De la Viena ai “impresia” că trenul coboară, Roma fiind la sud. Dar romanii gândesc altfel. Ei te întreabă:
- Quando vai giu? - dacă ai intenția să pleci în România sau în oricare altă parte. Deci Roma eternă e undeva sus. În avion nu mă simt niciodată în apele mele. Nu că-mi-ar fi frică. De exemplu, cel mai liniștit sunt în tren, deși la noi uneori, se pierd 2 ore pe câmp (dacă e vara, fără aer condiționat), până se schimba locomotiva stricata.
- Uite, aici ar fi ceva de inventat Mihai: înlocuirea unui avion defectat în zbor, cu unul bun.
Abia aștept să ajung la Ciampino să bem o cafea. Oricum acolo cafeaua e mai ieftină și mai buna decât la Otopeni. La noi e un alt mod de gândire: cine își permite sa meargă cu avionul nu se uită la prețul unei cafele în aeroport.
*****
Am ajuns cu bine. Apar și prietenii noștri
“Ce mai freamăt, ce mai zbucium
Locul clocoti de zgomot si de arme si de bucium.”
******
Ne intilnim cu prietenii, ne pupam si ne imbratisam de la distanta, ne-a ramas obiceiu din vremea virusului, nu stiti voi.
Giorgio se simte ca acasa, in lanul de secară. Pare a cunoaste toata Roma, saluti Lucio, que mai fai Antonelo, ciao Ornela, come stai Celulita..

Jurnal de Corona XXXI

Excursie la Roma 1
Miine-poimiine zburam la Roma. Desi se spune ca toate drumurile duc la Roma, al meu nu a dus niciodata acolo, cum spunea Dan Spataru:
Drumurile noastre poate
Se vor întâlnii vreodată
Drumurile și iubirea
Gândurile, fericirea
„Vedi Napoli e poi muori“, che pronunciò il rinomato scrittore tedesco Goethe si n-am murit. Fusei in Amalfi, in Rimini, in San Remo, in Montepulciano d'Abruzzo, in Brunello di Montalcino, da unde nu fusei, da nu am fost la Roma. Sincer sa fiu nici nu mi-as fi dorit. Nu-mi place pizza si nici macaroane.
Dar am cedat presiunii femeilor. De fapt lupta a fost crincena, nici prizonieri nu s-au luat. Bietul G. a fost luat cu asalt de d-na T (nume schimbat de redactie), inca in urma cu doi ani. Dar si cea mai semeata fortareata pica lovita de picatura chinezeasca. Dumneai fuse deja de jde ori la Roma, chiar si ultima data. Pai ce vine dupa ultima? Nefasta mea, care uneori, f rar, devine sotie si prietena ei d-na T, vor sa-si ia pantofi italienesti, din China, cum am luat si de la San Marino. Acolo ne-a prins o ploaia torentiala si un prieten era mindru incaltat cu pantofi de lux, noi, de la San Marino. A doua zi, pe plaje, desi era descult, parea incaltat, deoarece iesise vopseaua in piele. Unii ziceau ca sunt pantofi de unica folosinta pt. domni, care ajung la loc de liniste si verdeata.
Prietena e de fapt sotia (nefasta) unui bun prieten. In patru, si chiar insotiti de baietii nostri ca brazii, cind inca aveau mucii pe piept, am facut, de multe ori, cararile si padurile seculare nesigure, fie Carpati, fie chiar Ceahlau. E absolut neobisnuit ca sotiile prietenilor sa se inteleaga. Nu-mi explic. Pe bunul meu prieten admiratorii cartii mele il cunosc, e Giorgica (Giorgio, pe italieneste), care vine de la Gheorghe, dar lui i se spune Titi, ca vine de la Constantin. Cei care nu au citit cartea nu au decit sa se rusineze, sa va fie rusine, incultilor.
Constantine, Constantine,
Ma mir si ma uit la tine!
Ziua, noaptea prin padure,
Plin de roua, vai de tine!
Si daca ma uit mai bine,
Constantine, Constantine,
Neagra-i camasa pe tine!
Asa ca Giorgica, in loc sa-si spele rufele la riu, suflecate pin-la briu, la fel ca orice moldovean de la Stefan babanu, cind a zis el, unde sunteti moldovenii mei, a plecat la Roma, cu badea Cartan si a tot stat acolo, zi de vara pina-n seara, pin-s-a desavirsit revolutia romaneasca, de tip nou. Le-a facut alora si drumuri, si biserici, si avioane si da tate, da ase mai ghinisor, si la ce le-a folosit.
Si au zis, haide ba sa vezi si tu, mi-au zis, ca Roma e pe sapte dealuri pe care au facut case si castele, si gradini, si stadioane, si teatre si opere de arta, si biserici, multe biserici, gradini minuni ale lumii, aia cu lupoaica, Romulus si Remus.
Zburam de la Köln cu Ryanair, la 12:05, ne intilnim la Ciampino, pe la prinz, ei vin de la Bucuresti. Si ei tot Ryanair zboara, da de la Bucuresti e mai scump, desi e la vale. Pregatirile bagajelor a fost f grea, dimensiunea maxima a acestora este de 40x20x25 cm. G a propus sa ne luam si noi niste posete. Vom renunta la chiloti si ciorapi de schimb. Sa le vad unde pun pantofiorii.
Se anunta o temperatura ideala, cer senin, vremuri grele.
Va vom tine la curent! Tineti computerele deschise!
Forta Italia!
P.S G e extrem de suparat, nu-i place sa piarda, a trecut la represalii, vor fi distribuite chestionare cu istoria Rome antice. Vremuri grele!

Jurnal de Corona XXX

Adevarat a inviat!

A mai trecut un Paste, partea buna e ca e prima data cind nu m-a durut capul, ca nu ai domne cu cine sa bei! Ca-mi spunea un prieten in ce hal a ajuns, bea tuica cu nevasta. Si de mincat, am mincat, dar nu chiar asa, ci destul de linistit. Cel mai tare maninci in gasca, mai o maslina, mai o tarta, mai ceva...
Partea rea, partile rele nu vrem sa le amintim, ce rost are sa ne necajim? Nu putem schimba nimic. Dar a fost totusi o mica schimbare, un mic eveniment, lucruri de care avem mare nevoie in zilele actuale.

Acum ma intorc la cotidian, la reparat acoperisul, ca ar fi fost pacat sa lucrez in zilele sfinte. Am facut deja un plan in Microsoft Project, in cap, cu milestones, cu raspunderi, control calitate etc. Am trasat si drumul critic si diagrama PERT. A fost executat si FMEA (Failure Mode and Effects Analysis). Proiectul se va numi “Acoperisul lucrului bine facut, vrem un acoperis ca afara, Respect”, (ALBF-VAA-R). Mai sunt de redactat, Caietul de Sarcini, declaratia de materiale conform REACH, impactul cu mediu, incl. reciclarea, declaratia de incendiu in caz de foc, echipamentul de protectie pt munca la inaltime. Mai complicat ar putea deveni certificarea suprafetei, deoarece WHO a avertizat ca au aparut multe ciori schioape care aluneca la aterizare pe acoperisuri necorespunzatoare. Sa nu uitam adeverinta, pe propria raspundere, ca nu vom emite codoi.
Conform planului, receptia va avea loc pe data de 1 Iulie, sau August, dimineata pe racoare, in functie de situatia termica, a razelor si a disponibilitatii personalului de lucru. Mi se pare un termen rezonabil, daca ne gindim ca acoperisul are 35 de metri patrati, o jumate de m² pe zi e corect. Desigur primul WP (work packages) e organizarea de santier. M-am hotarit, si am cerut aprobare, pt instalarea unui sezlong si al unui mic frigider de santier, astfel incit sa nu trebuiasca sa cobor de fiecare data pt cite o bere. Nici un WC de santier nu ar strica. Sa nu uitam ca Ford asa a revolutionat fabricatia, a adus apa linga muncitori, eu voi aduce bere rece. Si sculele sunt pregatite, am patru Bohrmaschine, ca sa nu trebuiasca sa schimb tot timpul capetele, de diferite marimi, cu percutor si fara. Alea cu acumulator nu-mi plac, am doua, dar uit sa le incarc. Voi construi si o instalatie antifulger cum a zis Faraday, sau Franklin, pt a putea lucra si pe timp de furtuna. Poate nu ar fi rau daca as instala si un cort peste acoperis pt lucru in timpul ploilor, ca acum e seceta.
Un vecin, turc de meserie, a zis ca ar fi bine sa maresc inclinarea, lucru posibil daca inalt acoperisul intr-o parte, sau il las in ailalta. M-am gindit s-o fac in etapa doua, intii il izolez, (nu stiu de ce, dar expresia “izolezi” ma intristeaza) si mai apoi il darim si fac altu cu inclinatie mai mare. Poate ar fi bine sa-l acoper cu ceva rosu, sau verde, sau sa plantez plante pe acoperis, am vazut la japonezi. Sa pun, de ex, un nuc, acesta ar fi f bun pt ca tine umbra, cum e cintecul, la umbra nucului baaaatrin, Pe baaaanca învechită, / Tu mă rugai să mai rămân / Să te mângâi o clipă. Meri nu mai pun, anul asta nu a facut nici o floare, niciuna, nici una, poate face mere de aur, dar prunu arata bine.

Gasesc ca planul e f bun, am de lucru tot anul, desi nu voi mai putea contracta alte lucrari, deja se pare ca trebuie sa schimb un bec si un intrerupator. Sa vedem daca va fi aprobat de instanta guvernamentala. Deja am simtit ceva presiuni privind termenul de livrare, asa e cind lucrezi cu statul, te f--- si nu-ti da drumul prin curte. Dar anul asta sunt alegeri, asa ca!
P.S Ce ziceti, n-ar fi rau si o macara:
Macarale
Ras in soare argintii,
Macarale, in zori de zi
Suie agale,
Pe albastrele carari
Macarale, suie in zari.
O macara, incetinel,
Mi-a adus un biletel
Il prind iute si-l citesc
"Spor la lucru
Si te iubesc"
PPS Ce ar fi sa angajez doi-trei muncitori romani, mult sub 65 de ani, neizolate, de genul feminin, si femeile trebuiesc promovate! Mi-e teama sa nu se produca probleme ca acestea iau munca nemtilor la sparanghel.
PPPS Si totusi Brigitte ma iubeste, azi mi-a facut cadou mai multe chei de 13-17, franceze, engleze si nemtesti.

Jurnal de Corona XXIX

Veta, Veta

Azi e vinerea mare. Desigur stie toata lumea ca-n aceasta zi Iisus a fost chinuit nasol de tot. De aceea si noi ar trebui in aceasta zi sa ne chinuim, sa postim, nu e voie decit apa chioara. Nici tuica, nici vinul nu ar merge pe burta goala. Si in nici un caz otet. Ar fi un semn de solidaritate. Mie mi se pare ca ne chinuim deja, de mai multe saptamini, si cine stie cite ne vom mai chinui!?

Da, eu sunt credincios, poate nu ma credeti, dar eu cred cu tarie ca exista ceva dincolo de ce stim noi, dincolo de ce putem noi influenta. Nu, nu as putea zice ca acel ceva, pe care eu il numesc Dumnezeu, este dator sa aiba grije de mine, sa ma ocroteasca. Nu, nu sunt convins nici ca trebuie sa ma pedepseasca, chiar daca am mai facut si rele. De data asta insa cred ca exagereaza rau de tot.


Stiu, am fost educati sa credem ca noi, oamenii, suntem cei mai tari, vorba aia,

Infruntind furtuni, spargem muntii-n pumni,

lupta noastra nu s-a sfirsit,

pina la unu or sa piara dusmanii poporului.

Si la doua faceam pauza de masa. 

Iata dragii mei, izolati si izolate, ca nu e chiar asa, vine o scirnavie din aia mica si ne arata ca suntem nimic, nimic taiat in patru, nula na nula, nada, degeaba spargem noi muntii, taiem noi padurile, ca-n codru, ca suntem frate cu codru si frate frate, dar brinza-i pe bani, dusmanu nu doarme.


Credinta mea nu e legata direct de biserica, mergem relativ rar sa aprindem o luminare. Chiar si la noi in oras avem slujba ortodoxa, dar nu mai mergem acolo, de cind un preot, care si-a gresit cu totul menirea, a avut o slujba in care ne-a amenintat pe toti, strigind, ca iadul ne maninca. La catolici, si am fost si la evanghelici, e mai omeneste. Catolicii, cu muzica lor, cu orga parca intr-adevar te fac sa te apropii de cer.

Nu pot sa uit zilele de Paste, cind eram copil. Imbracati cu lucruri noi, pe mine ma cam jenau, ca nu aveam voie sa ma murdaresc. Nici mielul nu mi-a placut niciodata. O cunostinta avea o prietena englezoaica, parca. De Paste a mers acasa, in Ro, s-o prezinte familiei. La masa festiva, mama prietenului a facut ciorba de miel si i-a oferit englezoaicei bucata de onoare din miel, capul. Cind a vazut aia capul cu ochii holbati, nu a mai mincat citeva saptamini nimic.


De Paste era prima ocazie sa lipsim noaptea de acasa, la scoli se faceau discoteci pina noaptea tirziu, noi, inarmati cu oua rosii si cu sticlute cu vin, ne impartaseam. Asta era inainte de a se inventa iepurasul. Ce mindrii eram sa mergem Duminica dimineata si sa luam Pasca. Ce mindra era mama de mine! Mai am si acum in portofel, si port tot timpul la mine, biletele, plante sfintite de la mama.

Eram infiorat cind auzem „Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând…”

Ma treceau lacrimile cind vedeam sirurile de oameni cu luminarile aprinse, care de care mai ingenios in a le proteja pina acasa.

Dragi prieteni, sa ne rugam, sa fim din nou copii:

Inger, ingerasul meu,

ce mi te-a dat Dumnezeu

Eu sunt mic,

Tu fa-ma mare,

Eu sunt slab,

Tu fa-ma tare...



Paste cit se poate de fericit, atit din partea mea cit si a sotiei!

Jurnal de Corona XXIV

Nu vreau sa mai aud de Greta si de Isoleta, o vreau pe Veta.

Se spune ca atunci cind armele vorbesc, tac muzele. Da cind vorbeste virusu?

Azi m-am sculat f devreme, ca de obicei. Primul lucru, m-am uitat la caprele moarte ale vecinului, la goats (Greatest Of All Time), arata destul de bine, erau mai multe decit la noi. Mai ales la fratele nostru mai mare, pe care l-am asteptat 30 de ani.
Azi aici a fost Pastele, zi sfinta, am zis sa fac un tur. Vremea era fantastica, pacat ca n-am prins-o pe Greta s-o ciufulesc. Fredonam un cintec vesel „Goodbye Michelle it's hard to die

When all the birds are singing in the sky”, 

mergind pe bicicleta, 

“Les bicyclettes de Belsize

Carry us side by side
And hand in hand we will ride,
Over Belsize.”

Deodata in fata mea apare o bestie, ceva enorm, depasea si Câinele din Baskerville, si rechinu alb si chiar, Lupu sur, Moby Dick. O bestie, ce sa mai spun. Mie mi-e frica de ciini, ma musca, am mai spus, si cei de plus. Ca ma gindeam la Frumoasa si Bestia, si bestia avea un snur lung, si la capatul snurului... si la capatul snurului era, erau niste cracane lungi pe patine cu rotile. Cred ca oricine care iese din izolare si se-ntilneste cu asemenea craci, craci care aveau o miscare alternativa, ca o biela manivela, craci care se prelungeau in verticala cu un poponet, sa zic asa, desi era cur in toata regula, obraznic si arogant chiar, poate sa innebuneasca. 

Am simtit instantaneu maretia Invierii, totul s-a trezit la viata, chiar si ouale s-au inrosit, mai ales de cind mi-au furat bicicleta si am o sa nasoala.

Am pedalat ametit, parca eram lovit de Corona fara oxigen. Nu am indraznit sa depasesc Bestia. Am ajuns la gradina, Brigitte ma astepta, am facut un dus rece, desi apa era extrem de rece, am produs o fintina de aburi, mai tare decit termocentrala de la Tincabesti.
Ca tocmai ma atentionase un prieten ca cei care fac sex din an in Paste trebuie sa se pregateasca. Nu am inteles exact cum, adica trebuie sa ne spalam pe miini 20 de secunde, inainte sau dupa cele 30?
M-am linistit cu greu, gifiiam, oare a fost adevarat?
Și te-ai dus, dulce minune,
Ș-a murit iubirea noastră -
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuși este trist în lume!
Am incercat sa-mi revin m-am uitat la Narcis, imi sta bine frizura de Corona, intre flori (Eu sunt cel de mai jos)
Frohe Ostern!

Jurnal de Corona XXX-XXX

De data asta un comentariu serios pe tema Corona.
******
Vorläufiges Ergebnis und Schlussfolgerungen der COVID-19 Case-ClusterStudy (Gemeinde Gangelt)
Prof. Dr. Hendrik Streeck (Institut für Virologie)
Prof. Dr. Gunther Hartmann (Institut für Klinische Chemie und Klinische Pharmakologie, Sprecher Exzellenzcluster ImmunoSensation2)
Prof. Dr. Martin Exner (Institut für Hygiene und öffentliche Gesundheit)
Prof. Dr. Matthias Schmid (Institut für Medizinische Biometrie, Informatik und Epidemiologie)
Universitätsklinikum Bonn,      Bonn, den 9. April 2020
****************

Context: Municipalitatea Gangelt este una dintre cele mai afectate de COVID19 locuri din Germania. Se consideră că infecția e cauzata de o sesiune de carnaval din 15 februarie 2020, deoarece mai multe persoane au testat pozitiv SARSCoV2 după această sesiune. În prezent, sesiunea de carnaval și focarul sesiunii sunt examinate mai detaliat. Un eșantion reprezentativ a fost extras din comunitatea Gangelt (12.529 locuitori) din districtul Heinsberg. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un protocol în care sunt prelevate 100 până la 300 de gospodării în funcție de prevalența preconizată. Acest eșantion a fost coordonat cu reprezentativitatea sa cu prof. Manfred Güllner (Forsa).

Scopul: Scopul studiului este de a determina nivelul infecțiilor SARS-CoV2 (procentul dintre toate infectate) care au fost supuse și încă apar în comunitatea Gangelt. În plus, starea actuală a imunității SARS-CoV2 este de stabilit.

Procedură: O scrisoare formular a fost trimisă la aproximativ 600 de gospodării. La studiu au participat un număr de aproximativ 1000 de rezidenți din aproximativ 400 de gospodării. Au fost colectate chestionare, s-au luat tampoane de gât și s-a testat sânge pentru prezența anticorpilor (IgG, IgA). Rezultatele intermediare și concluziile a aproximativ 500 de persoane sunt incluse în această primă evaluare.

Rezultat preliminar: S-a determinat o imunitate existentă de aproximativ 14% (pozitiv antiSARS-CoV2 IgG, specificitatea metodei>, 99%). Aproximativ 2% dintre oameni au avut o infecție SARS-CoV-2 curentă determinată folosind metoda PCR. Rata totală de infecție (infecția curentă sau deja trecută) a fost de aproximativ 15%. Rata mortalității (rata mortalității cazului) bazată pe numărul total de persoane infectate din comunitatea Gangelt este de aproximativ 0,37%, cu datele preliminare din acest studiu. Letalitatea calculată în prezent de Universitatea Johns-Hopkins din Germania este de 1,98% și este de 5 ori mai mare. Rata mortalității bazată pe populația totală din Gangelt este în prezent de 0,06%.

Hamburg: Professor Klaus Püschel este prominent in domeniul medicina legala. El s-a hotarit sa faca autopsie la toti mortii din Hamburg, desi Institutul Robert Koch a recomandat sa se abtina la asa ceva, deoarece exista riscul de imprastiere. In statistica de la RKI se spune ca in Hamburg ar fi fost 44 de morti cauzate de Corona. In urma autopsiilor Prof Püschel considera ca numai 35 au fost cauzate de Corona si absolut nimeni nu a murit doar din motive de Corona ci aceasta a dat ultima lovitura unora care deja erau cu un picior in groapa. A fost autopsiat si un mort de 55 de ani, de care nu se stia sa fi avut boli, s-a gasit insa ca acesta nu stia, dar era f bolnav de inima. Prof Püschel este absolut sigur ca actuala pandemie nu va influenta, la sf anului, deloc mortalitatea totala si va fi la fel ca in anii precedenti.
*********
Si daca suna prea optimist, mai e si o veste rea. Nu vom scapa prea curind de acest visur, s-at putea sa dureze ani buni. Persoanele sensibile, printre care ma numar trebuie sa se pazeasca in continuare.

Jurnal de Corona XXII

Ce as mai tavali-o pe Veta!

Zilele trecute, ca omu care n-are ce face, am mesterit ceva. Nu mai stiu ce. Oricum era ceva cu suruburi. Foloseam cheia de 13-17, una din cele mai importante chei. 13 e pt M8 si 17 pt M10. Aceasta cheie poate fi folosita si la deschiderea sticlelor de bere. Ca d-aia spun, pt orice barbat, cheie de 13-17, bratara de aur. Dar cum mesteream eu, nu stiu cum ma rasucesc si cheia dispare, dar dispare, de parca a intrat in pamint. Si nici nu ma miscasem de la locul faptei. Asa a patit si nepoata cind a disparut cheia de la dulapul cu dulciuri, ea o vazuse cum a luat-o la goana, dar nu a putut s-o prinda, ca era f repede.

Si cum citesc, in perioada asta, toate prostiile, chiar si reviste de femei, cum faceti si voi cu jurnalul meu, mi-au cazut ochii pe un studiu stiintific despre Herr Alzheimer, un preten de al meu.

Cica acesta vine in sapte faze:

Faza 1

Aceasta faza e extrem de periculoasa, mai ales ca nu exista nici un simtom, nimic care sa te avertizeze.

Faza 2

Si aceasta faza e periculoasa, deoarece apar primele simtome pe care nu le observi si nu le observa nimeni.

Faza 3

In aceasta faza deja boala e inaintata si nu mai gasesti cheia de 13-17

Faza 4

Incepi sa uiti fraze simple: du-te si ia lapte, il gasesti la raionul de mezeluri, pe dreapta cum intri, linga legume, dar vezi sa fie din ala cu cel putin 3,5% grasime, sa nu fie cu 1,8, sau Doamne fereste degresat. E simplu sa-l gasesti, are eticheta albastra cu alb si scrie cu rosu. Tu, lovit si de manipularea comertului, te zapacesti si iei vodca degresata aflata intr-adevar, la raionul de mezeluri, pe dreapta, linga legume si are eticheta albastra cu alb si scris cu rosu.

Faza 5

Si simturile incep sa-ti joace feste, nu mai auzi, de ex., pune mina si da cu aspiratorul, du gunoiul...

Faza 6

Nu mai auzi si mai si rizi ca prostul, doar asa sa-i enervezi pe toti cei din jur, mai ales acum in izolare, cind esti singur.

Faza 7

Te apuci sa scrii tot felul de timpenii pe Facebook.


Stau si ma gindesc, cit mai pot si eu, da parca boala asta nu e cea mai rea, nici nu doare!

P.S Unde ma-sa e cheia aia de 13-17? Nu ca as avea nevoie de ea, dar doar asa!

Jurnal de Corona ics ics

Deutscher Bundestag Drucksache 17/12051 17. Wahlperiode 03. 01. 2013

Zugeleitet mit Schreiben des Bundesministeriums des Innern vom 21. Dezember 2012 gemäß § 18 Absatz 1 und 2 des Gesetzes über den Zivilschutz und die Katastrophenhilfe des Bundes.

Unterrichtung durch die Bundesregierung

Bericht zur Risikoanalyse im Bevölkerungsschutz 2012

In 2012, Guvernul german a comandat un studiu legat de Protectia cetatenilor in caz de catastrofe. Studiul a fost publicat in 2013, si a avut, si are, oricine vrea acces la acesta.

Sunt analizate doua scenarii, unul legat de inundatii catastrofale si altul legat de cea a unei pandemii.

Voi incerca sa traduc f liber, doar o parte din cea legata de pandemie.

La pct 2.3 se spune, Studiul imagineaza un scenariu legat de imprastierea unui virus nou. Alegerea acesteui scenariu se bazeaza pe epidemia de SARS din 2003. Virusul va veni din Asia si se va intinde si-n Germania, inainte ca WHO sa reuseasca sa dea alarma. Dupa 300 de zile vor fi in Germania 6 milioane de infectati.

In Anexa 4 se spune:

-Probabilitate de aparitie, odata in 100 pina la 1000 de ani

-timpul de incubatie trei pina la cinci zile.

-mortalitatea totala 10%, din cei infectati,.

-la peste 65 de ani, mortalitatea ajunge la 50% din cei infectati.

-vor apare trei valuri, primul intre ziua 1 si ziua 411, cu 29 de milioane de infectati. Al doilea val, ziua 412 pina la 692, 23 de milioane, si al treilea val, ziua 693 pina la 1052, 29 de milioane.

-in total vor muri 7,5 milioane.

Un vaccin va putea fi dezvoltat dupa trei ani.

Nu se asteapta greutati mari cu aprovizionare, energie etc. Ici colo se va miscora diversificarea produselor.

Nota mea: mortalitate actuala, in Germania, e de 850.000 anual, deci in trei ani am avea, in conditii normale, 2.550.000, de trei ori mai putini decit am avea in conditii de Corona, cind ar fi 7,5 mio. Nu se spune nimic in ce masura cei bolnavi de alte boli, vor muri pt ca nu au loc sa fie tratati, totul fiind blocat de Corona sau se vor suprapune peste cei 7,5. De asemenea nu se spune cu cit se va micsora mortalitatea obisnuita, daca se circula mai putin, se munceste mai putin, etc.

Daca guvernul german si nu numai, ci si ceilalti stiau, de ce nu au facut nimic, nici macar niste amarite de masti?

In document se mai spune ca EU va face o comisie in acest scop. Nu stiu daca s-a concretizat si mi-e lene sa caut.

In document nu se spune nimic despre soarta alcooliciilor, daca acestia sunt, sau nu, amenintati in mod special de corona! Ar fi de a dreptul pacat sa fi incercat ani de zile sa nu bei ca sa-ti protejezi ficatul si sa vina corona la plamini.

Jurnal de Corona XX

O bag in ma-sa, cu cratima, si pe Greta si pe izoleta. Imi place de Veta.
Sunt varsator, se pare ca tipic, am variatii bruste de simtiri, trec repede de la cel mai mare entuziasm, la cea mai adinca despresie. Azi am un „tief“, cum zic nemtii, ii rog pe cei predispusi la depresii, tristeti, sa nu citeasca, e periculos, poate miine.
De altfel nu am nimic de comunicat, pe cine intereseaza ca azi a fost o vreme mortala, desi nu mai trebuie sa folosim acest termen, soare, cald? Perfect. Am cumparat materiale sa-mi repar acoperisul de la casuta, este pt a treia oara, am spus ca am doua miini stingi, dar Aller guten Dinge sind drei, trebuie sa incerci de trei ori. Am comandat online, am fost doar sa le ridic, se intra direct cu masina. Era sfirsitul lumii, am stat o ora la coada, in masina, parca toata lumea care sta acum acasa s-a apucat sa-si renoveze, construiasca. Dar nu-mi vine sa ma apuc, mi-e o lene.
++++++++
Estragon: Destul! Sunt obosit!
Vladimir: Îți place mai mult să stai fără să faci nimic?
Estragon: Da.
Vladimir: Cum vrei tu.
De fapt nu am chef de nimic, decit sa-l astept pe Godot:
Toţi ne naştem nebuni. Iar câte unii rămân.
Samuel Beckett în Aşteptându-l pe Godot
Nu am idei despre teatru. Nu mă pricep deloc. Nu mă duc la teatru. Este un lucru admisibil.
Dar ceea ce este fără îndoială mai puțin admisibil, în aceste condiții, este să scrii o piesă și apoi, după ce ai făcut-o, să nu ai nicio idee despre aceasta.
++++++++
ESTRAGON Să mergem!
VLADIMIR Nu putem.
ESTRAGON De ce nu?
VLADIMIR Ne așteptăm pe Godot.
ESTRAGON Ah!
ESTRAGON nu se întâmplă nimic, nimeni nu vine, nimeni nu merge, e groaznic!
Cine o mai fi si Godot asta?
M-am saturat de asteptare, unul din marile mele defecte pozitive e nerabdare, parca n-ar strica sa vina Corona, as stii o treaba, ori e laie, ori balaie... In definitiv s-a vindecat peste un sfert, e drept eu fac parte din categoria de risc, dar si din astia scapa 60%! Se pare ca si printul Charles scapa, ca nepoata vroia sa se marite cu un print, pina i-am aratat poza lui Charles.

- Oiță bârsană,
De ești năzdrăvană
Și de-a fi să mor
În câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Și lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aici pe-aproape
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să mi-aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraș de fag,
Mult zice cu drag!

Drace, mai am putin si ajung la Kafca. Trebuie sa beau ceva!