Academicianul Radu Voinea a decedat la varsta de 87 de ani, a anuntat, marti, Biroul de presa al Academiei Romane.
Frumuseta adevarului stiintific
Lucian Blaga - Daţi-mi Un Trup, Voi Munţilor
Numai pe tine te am, trecatorul meu trup,
si totusi
flori albe si rosii eu nu-ti pun pe frunte si-n plete,
caci lutul tau slab
mi-e prea strâmt pentru strasnicul suflet
ce-l port.
Dati-mi un trup,
voi muntilor,
marilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia
în plin!
Pamântule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te-n lacasul furtunilor cari ma strivesc,
fii amfora eului meu îndaratnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea maretii mei pasi
si-as apare navalnic si liber
cum sunt,
pamântule sfânt.
Când as iubi,
mi-as întinde spre cer toate marile
ca niste vânjoase, salbatice brate fierbinti,
spre cer,
sa-l cuprind,
mijlocul sa-i frâng,
sa-i sarut sclipitoarele stele.
Când as urî,
as zdrobi sub picioarele mele de stânca
bieti sori
calatori
si poate-as zâmbi.
Dar numai pe tine te am, trecatorul meu trup.
miercuri, 12 mai 2010
luni, 10 mai 2010
A dracu criza!
Domne tare ma enerveaza criza asta si nu de azi de ieri, da tine domne parca de o vesnicie.
Nu stiu cum draq au aflat aia care-mi dau mie chifle, da chiar inainte sa vina criza pa bune, s-au hotarit sa dea afara 10% din personal. Au incercat intii cu despagubiri. Citiva mai norocosi au luat banii, si n-au fost putini si si-au gasit a doua zi alt job. Trebe sa spun ca nu merge sa iei banii si sa te dai somer, ca-ti taie din somaj banii pe care i-ai luat. Mai apoi au incercat sa scape de babalici, adica de aia peste 57 de ani. Oops, intram in categoria asta. Sistemu se numea “Altersteilzeit” adica sa zicem ca unu are 57 de ani, urmeaza sa lucreze inca sase ani pin-la 63, cu juma de norma sau numa trei ani cu norma-ntreaga. In toti acesti sase ani primeste 70%. La 63 iese la pensie, da pt. ca-I prea devreme I se taie din pensie 0.3% pe luna iesita mai devreme, adica pe doi ani 7.2%. I se mai ofera inca 35000 Euroi despagubire.
Calculu pensie e extreme de complicat. Se socotesc anii de munca si venitu in fiecare an de munca in functie de salariu mediu in anii respectivi. Mai e o schmeckerie, daca cistigi peste o anumita suma de ex. In 2010 peste 66000 Euroi nu se socotesc toti banii la calculul pensiei. Adica daca cistigi 100000 se considera ca si cum ai cistiga 66000. Asta face ca pensia de stat sa aiba o limita, data de metoda de calcul, in jur de 2500 Euroi. Mai exista insa, pensii private da si pensii de firma.
Ma duc acasa, imi fac socotelile, vorbesc cu nefasta, nefasta intra-n panica, Ai inebunit, sa stai acasa, ce fac eu cu tine acasa? Astept sa ma cheme sa-mi dea papucii, aflu de la colegii d-un leat cu mine ca ua fost chemati. Majoritatea au acceptat. Astept, astept, nimic. Trece termenu, nimic. Ma gindesc ca m-or fi uitat, ma duc la sefa, Helga ce draq faceti cu mine? Nu ma dati afara?, zice NU.
Asa ca trebe sa muncesc mai departe, da nu-mi pare rau mai ales acum cind vad ca toata Europa are nevoie de bani. Azi chiar am muncit mai mult, m-am gindit s-o fac pt. Greci, ca tare-mi place brinza Feta si maslinele, da si souflaki si tzatziki si sirtaki, si daca dau astia faliment de unde brinza?
Acum vazui ca nici romanasii nu se simt mai bine, miine voi sta si mai tirziu ca imi place si tuica si mamaliga si brinza burduf. Macar de s-ar indura si romanasii astia sa trimita asa ceva prin Germania ca nu gasesc aproape nimic romanesc, cu exceptia vinului de fata mare, care nu-mi place ca-i dulce.
Off, tare greu e sa fi neamt, mai bine ramineam tigan!
Nu stiu cum draq au aflat aia care-mi dau mie chifle, da chiar inainte sa vina criza pa bune, s-au hotarit sa dea afara 10% din personal. Au incercat intii cu despagubiri. Citiva mai norocosi au luat banii, si n-au fost putini si si-au gasit a doua zi alt job. Trebe sa spun ca nu merge sa iei banii si sa te dai somer, ca-ti taie din somaj banii pe care i-ai luat. Mai apoi au incercat sa scape de babalici, adica de aia peste 57 de ani. Oops, intram in categoria asta. Sistemu se numea “Altersteilzeit” adica sa zicem ca unu are 57 de ani, urmeaza sa lucreze inca sase ani pin-la 63, cu juma de norma sau numa trei ani cu norma-ntreaga. In toti acesti sase ani primeste 70%. La 63 iese la pensie, da pt. ca-I prea devreme I se taie din pensie 0.3% pe luna iesita mai devreme, adica pe doi ani 7.2%. I se mai ofera inca 35000 Euroi despagubire.
Calculu pensie e extreme de complicat. Se socotesc anii de munca si venitu in fiecare an de munca in functie de salariu mediu in anii respectivi. Mai e o schmeckerie, daca cistigi peste o anumita suma de ex. In 2010 peste 66000 Euroi nu se socotesc toti banii la calculul pensiei. Adica daca cistigi 100000 se considera ca si cum ai cistiga 66000. Asta face ca pensia de stat sa aiba o limita, data de metoda de calcul, in jur de 2500 Euroi. Mai exista insa, pensii private da si pensii de firma.
Ma duc acasa, imi fac socotelile, vorbesc cu nefasta, nefasta intra-n panica, Ai inebunit, sa stai acasa, ce fac eu cu tine acasa? Astept sa ma cheme sa-mi dea papucii, aflu de la colegii d-un leat cu mine ca ua fost chemati. Majoritatea au acceptat. Astept, astept, nimic. Trece termenu, nimic. Ma gindesc ca m-or fi uitat, ma duc la sefa, Helga ce draq faceti cu mine? Nu ma dati afara?, zice NU.
Asa ca trebe sa muncesc mai departe, da nu-mi pare rau mai ales acum cind vad ca toata Europa are nevoie de bani. Azi chiar am muncit mai mult, m-am gindit s-o fac pt. Greci, ca tare-mi place brinza Feta si maslinele, da si souflaki si tzatziki si sirtaki, si daca dau astia faliment de unde brinza?
Acum vazui ca nici romanasii nu se simt mai bine, miine voi sta si mai tirziu ca imi place si tuica si mamaliga si brinza burduf. Macar de s-ar indura si romanasii astia sa trimita asa ceva prin Germania ca nu gasesc aproape nimic romanesc, cu exceptia vinului de fata mare, care nu-mi place ca-i dulce.
Off, tare greu e sa fi neamt, mai bine ramineam tigan!
P.S Poza furata din http://www.big-manitu.com/fun/Fun-Archiv/Fun%20Stuff%20(Powerpoint,%20Video)/Bilder/Modell-Wirtschaftskrise.jpg
vineri, 7 mai 2010
Ziua cea mai lunga
La inceputu fiecarui an simt asa o neliniste. Ma apuca in ianuarie si tot creste, creste, nu stiu de unde vine. Cindva prin martie stiu, trebe s-o fac si anu asta, totusi parca inca nu ma simt pregatit, in definitiv nu-i asa de urgent, mai poate sa astepte. Asa mi se intimpla intotdeauna, cind am de facut ceva care nu-mi place, o tot amin, in speranta ca se va rezolva de la sine. Vorbesc cu nefasta, ce zici o facem simbata asta? Stii ca nu dureaza mult, eu sunt tare iute. Zice lasa ca te stiu eu pa tine esti un moscait, toata viata ai fost un moscait. Inainte o faceam cu o muiere de aici din vecinatate, da parca n-o facea asa de bine si ma chema de atitea ori.
Acum doua simbete ne-am hotarit, tot e vreme urita, stam in casa si o facem. M-am sculat de dimineata, am instalat programu, de data asta a mers la fix. Nefasta a desfacut masa mare de 12 persoane sa avem loc de-ntins. Am zis ca-ntro ora suntem gata.
Am deschis programu “Einkommensteuererklärung 2009“. Cind vad worba asta lunga ma apuca dracii. Ooops, Houston we have a problem, unde sunt datele de anu trecut? Caut in calculatoru alalalt, nu-s, in Laptop, le gasesc f. repede, dupa vro ora. Trebe intii sa citesc Einkommensteuergesetz din 2009, ca s-a cam schimbat, de fapt iese un video din program si-ncepe sa-mi explice ce si cum. Ai draq, camera de lucru nu se mai scoate din venit.
Incep sa bag date, 2009 n-a fost rau, in ciuda crizei, daca ma iau dupa brutto cistigat, mai bag si ce am cistigat pe linga salar, mici ciubucuri. Nefasta zice nu le mai baga si p-astea, ba le bag, daca ma prind o belesc.
Incepe dansu cu datele nefestii, ea e de capu ei, n-are sef, cit a cistigat, de la cine, cind, unde sunt chitantele, cit a cheltuit, asigurari, masina, partituri, pantofiori, pardon, astia nu prea se pun decit daca sunt de concert.
In coltu dreapta sus se da bilantu, e pe rosu, Scheisse trebe sa platesc vro 2000.
Cheltuieli: am cumparat computer nou, cerneala, hirtie, scanner, ecran, se scade din venit, am fost la expo de meserie, se scade, ziare de specialitate, reviste, transportu la munca nr. de km inmultiti cu 0.3 Euroi, inmultit cu 200 zile lucratoare pe an. Deja bilantu e pe verde, nu mult, da oricit mai bine sa primesc decit sa dau.
Cheltuieli doctori, medicamente, … se face de prinz, mi s-a facut foame, hai sa facem pauza.
Bag fiecare chitanta, bai frate am dat peste 1500 Euroi numa pa antinevralgice si pe Viagra. Bag si donatiile, Schwester Maria, aia care picteaza cu picioarele si cu gura, Copii orfani, pt. alea din Ro n-am chitanta deci nu merge.
Incepe sa se-ntunece, hai ca mai am putin, mai trebe sa bag dobinzile de la banci, dividentele de la bursa, cit am luat si cit am pierdut.
Of, sunt gata, incepe telejurnalu de noapte, doar sa imprim pa hirtie paginile ce trebuiesc semnate, sa trimit chitantele prin posta si datele prin Internet la oficiu financiar cu programu Elster.
Verific totu, am de primit vro 2000 nu-i rau, impozitu pa 2009, 20%, ti-ai draq cu progresivu vostru, ma gindesc ca poate sunt prea lacom, mai ales ca fiecare neamt are o datorie de 20000 Euroi la nastere, e destul de aproape de greci, astia au 23000 pa cap.
Nefasta doarme de mult, ma bag si eu in pat cu simtu datorie implinite, am reusit si anu asta, sper sa nu apara nelamuriri de la Finanzamt, sa trebuiasca s-o iau de la inceput!
Auzeam ca romanasii nu trebe sa treaca prin aceste chinuri, da nu sunt sigur.
Acum doua simbete ne-am hotarit, tot e vreme urita, stam in casa si o facem. M-am sculat de dimineata, am instalat programu, de data asta a mers la fix. Nefasta a desfacut masa mare de 12 persoane sa avem loc de-ntins. Am zis ca-ntro ora suntem gata.
Am deschis programu “Einkommensteuererklärung 2009“. Cind vad worba asta lunga ma apuca dracii. Ooops, Houston we have a problem, unde sunt datele de anu trecut? Caut in calculatoru alalalt, nu-s, in Laptop, le gasesc f. repede, dupa vro ora. Trebe intii sa citesc Einkommensteuergesetz din 2009, ca s-a cam schimbat, de fapt iese un video din program si-ncepe sa-mi explice ce si cum. Ai draq, camera de lucru nu se mai scoate din venit.
Incep sa bag date, 2009 n-a fost rau, in ciuda crizei, daca ma iau dupa brutto cistigat, mai bag si ce am cistigat pe linga salar, mici ciubucuri. Nefasta zice nu le mai baga si p-astea, ba le bag, daca ma prind o belesc.
Incepe dansu cu datele nefestii, ea e de capu ei, n-are sef, cit a cistigat, de la cine, cind, unde sunt chitantele, cit a cheltuit, asigurari, masina, partituri, pantofiori, pardon, astia nu prea se pun decit daca sunt de concert.
In coltu dreapta sus se da bilantu, e pe rosu, Scheisse trebe sa platesc vro 2000.
Cheltuieli: am cumparat computer nou, cerneala, hirtie, scanner, ecran, se scade din venit, am fost la expo de meserie, se scade, ziare de specialitate, reviste, transportu la munca nr. de km inmultiti cu 0.3 Euroi, inmultit cu 200 zile lucratoare pe an. Deja bilantu e pe verde, nu mult, da oricit mai bine sa primesc decit sa dau.
Cheltuieli doctori, medicamente, … se face de prinz, mi s-a facut foame, hai sa facem pauza.
Bag fiecare chitanta, bai frate am dat peste 1500 Euroi numa pa antinevralgice si pe Viagra. Bag si donatiile, Schwester Maria, aia care picteaza cu picioarele si cu gura, Copii orfani, pt. alea din Ro n-am chitanta deci nu merge.
Incepe sa se-ntunece, hai ca mai am putin, mai trebe sa bag dobinzile de la banci, dividentele de la bursa, cit am luat si cit am pierdut.
Of, sunt gata, incepe telejurnalu de noapte, doar sa imprim pa hirtie paginile ce trebuiesc semnate, sa trimit chitantele prin posta si datele prin Internet la oficiu financiar cu programu Elster.
Verific totu, am de primit vro 2000 nu-i rau, impozitu pa 2009, 20%, ti-ai draq cu progresivu vostru, ma gindesc ca poate sunt prea lacom, mai ales ca fiecare neamt are o datorie de 20000 Euroi la nastere, e destul de aproape de greci, astia au 23000 pa cap.
Nefasta doarme de mult, ma bag si eu in pat cu simtu datorie implinite, am reusit si anu asta, sper sa nu apara nelamuriri de la Finanzamt, sa trebuiasca s-o iau de la inceput!
Auzeam ca romanasii nu trebe sa treaca prin aceste chinuri, da nu sunt sigur.
luni, 3 mai 2010
Scrisoare deschisa pt. Domn prim Boc.
Stimate domnule prim ministru,
Iti scriu pt. ca am constiinta incarcata. Am fugit din Ro in loc sa pun mina la reconstructia tarii. Mai mult, am sprijinit economia germana creind produse care mai apoi s-au exportat in Ro. Imi cer scuze, da pe de o parte am avut impresia ca nu are nevoie nimeni in Ro de mine si pe de alta parte nu credeam ca voi ajunge sa pot sprijini economia germane, fiind f. modest, credeam ca voi ramine la spalat WCuri.
Incerc sa ma revansez prin consultanta tehnica. Prin aceasta sper sa nu mai ajungeti in situatia de fecale in care ati ajuns cu cenusa din avioane, daca ma-ntrebati atunci v-as fi spus cu placere.
Am auzit ca intentionati sa stimulati financiar automobilul electric. Va voi prezenta citeva date pt. a lua o decizie corespunzatoare.
Introducere
Fabricarea unui auto electric e cel mai simplu lucru din lume. De altfel exista o multime de vehicule cu tractiune electrica, tramvaie, electrostivuitoare, troleibuze, trenuri, carucioare.
Knackpunkt Acumulatoru.
Spre deosebire de tramvaie un elektroauto ar trebui sa-si care singur energia, respectiv, bagata in acumulatori si asta e o mare problema. Iti spun din start, un kg. de benzina detine de 60 de ori mai multa energie decit un kg. din cel mai bun acumulator, deci teoretic, considerind un rezervor de benzina de 50kg, pt. a avea aceeasi autonomie ar trebui ca o masina sa aiba 3000kg, acumulatori. Sa ne uitam la niste cifre! Un elektroauto are nevoie de o energie intre 12 si 22Kwh, la suta de km, depinde de regimu de mers si marimea masinii. VW a scos de curind un Golf electric experimental, cu 115 CP adica 86 Kw, putere maxima, dar noi aici vorbim de energie pt. ca un auto nu merge tot timpu in regim de putere maxim. Mentionez aici marele avantaj al masinii electrice, mai ales in regim de oras "stop and go", o parte din energia de frinare se poate recupera si la stop nu se consuma, in ralenti, nici un pic de energie, cu exceptia incalzirii, pe timp de iarna, sau radio si climatizare. Deci in acest regim “oras” se consuma mai putina energie comparind c-un auto pa benzina. Acest avantaj nu mai exista pe autostrada, da-n Ro oricum nu exista asa ceva.
Sa vorbim de acumulatori. Cei mai tari akku la ora actual sunt cei pe baza de Lithium. Litihum e un metal alcalic cu o densitate f. mica ca. 0,54. Se afla imprastiat cam peste tot in lume da intr-o concentratie cit de cit economica e mai ales in minele din Chile (Salar de Atacama), Argentinien (Salar de Hombre Muerto), USA (Silver Peak, NV) si China (Zhabuye Lake, Tibet; Taijinaier Lake, Qinghai).
Extragerea acestuia e inca f. complicata si deci f. scumpa.
Un kg. de akku, la tehnica actuala poate acumula ca. 0.140 Kwh, deci daca socotim cifrele de mai sus, energia necesara pt. a merge o 100km cu masina, am avea nevoie de 22/0,14=ca. 160kg. accumulator.
Acumulatoarele au prostu obicei sa-mbatrineasca, ajung cam la 1500 de incarcari, deci dupa 1500 de curse trebuiesc inlocuite. La preturile de azi asta ar costa ca. 6000 de Euroi.
Aspecte impozitare.
Statu cistiga o avere cu impozitu pe benzina, in Germania ca. 65 de centi pe litru vindut, in cazu in care s-ar introduce elektroauto s-ar pierde sume importante. Masinile trebuiesc incarcate, deci ar creste considerabil necesaru de energie electrica. Daca in Ge fiecare al patrulea auto ar fi electric ar fi necesare ca. trei centrale atomice suplimentare.
Aspecte ecologice
Un electroauto nu e de loc mai ecologic decit unu pe benzina, asta daca se considera intregul ciclu de producere, transformare si acumulare a energiei. In cazu in care energia electrica se obtine din carbune sau petrol, auto electric e chiar mai rau datorita faptului ca randamentu e mai mic, respectiv pierderile de transformare a energiei din una-n alta, transport si acumulare a energiei sunt mai mari decit ar fi la benzina. Daimler a calculat ca emisiunea de codoi e 90 grame pe km, in timp ce un diesel produce numa 88. In plus o parte din energie se risipeste pt. ca daca masina nu merge acu se descarca singur.
Perspective
Evident ca tehnica nu sta pe loc. Un institut, IBM Almaden Research Center, pretinde ca a dezvoltat un accumulator pe baza de Lithium si aer cu o densitate de energie de 1Kwh/kg. Desigur acesta va revolutiona electroauto, daca va iesi.
Recomandari
Stimate domnule prim ministru,
Nu am intentionat sa va sperii ci doar sa va ofer niste date. Pe baza acestora v-as recomanda urmatoarele:
1. Cel mai simplu lucru pt. a imbunatati ecologia oraselor e ca tot transportu in comun sa fie electric, tramvaie, troleibuze. Taxiurile ar fi predestinate ca electroauto. Exista sau ar trebui sa fie dezvoltate si troleibuze hibride care, cea mai mare parte din timp sunt alimentate de la fir si pt. curse scurte sunt autoalimentate cu acu.
2. Este evident ca tot transportu de marfa trebe facut cu trenu electric si-n interioru orasului cu troleibuzu, vezi mai sus, autoalimentat.
3. Asta nu inseamna ca trebe renuntat la auto electric, din contra, se estimeaza ca ca. 10% din parc ar putea fi electric, daca se doreste pai atunci trebe investiti bani in dezvoltarea acumulatoarelor, in tehnologii de extragere a Lithiumului, cica ar exista si-n apa Marii Negre, pt. ca astia vor cistiga banii adevarati la implementarea auto, nu producatorii, si nu in ultimu rind in producerea energie electrice, daca e posibil “curata” da asta e alta tema pe care poate, daca doriti, o voi trata alta data.
Ar mai fi multe aspecte ca statii de alimentare cu energie, timpu de alimentare, intre 20 minute si doua ore, regimu de transport pe timp de iarna cind acu se prostesc da tat, recyclarea acumulatorilor si, si, si.
Daca aveti intrebari, va stau cu placere la dispozitie.
Cu stima!
Neamtu Tiganu
Iti scriu pt. ca am constiinta incarcata. Am fugit din Ro in loc sa pun mina la reconstructia tarii. Mai mult, am sprijinit economia germana creind produse care mai apoi s-au exportat in Ro. Imi cer scuze, da pe de o parte am avut impresia ca nu are nevoie nimeni in Ro de mine si pe de alta parte nu credeam ca voi ajunge sa pot sprijini economia germane, fiind f. modest, credeam ca voi ramine la spalat WCuri.
Incerc sa ma revansez prin consultanta tehnica. Prin aceasta sper sa nu mai ajungeti in situatia de fecale in care ati ajuns cu cenusa din avioane, daca ma-ntrebati atunci v-as fi spus cu placere.
Am auzit ca intentionati sa stimulati financiar automobilul electric. Va voi prezenta citeva date pt. a lua o decizie corespunzatoare.
Introducere
Fabricarea unui auto electric e cel mai simplu lucru din lume. De altfel exista o multime de vehicule cu tractiune electrica, tramvaie, electrostivuitoare, troleibuze, trenuri, carucioare.
Knackpunkt Acumulatoru.
Spre deosebire de tramvaie un elektroauto ar trebui sa-si care singur energia, respectiv, bagata in acumulatori si asta e o mare problema. Iti spun din start, un kg. de benzina detine de 60 de ori mai multa energie decit un kg. din cel mai bun acumulator, deci teoretic, considerind un rezervor de benzina de 50kg, pt. a avea aceeasi autonomie ar trebui ca o masina sa aiba 3000kg, acumulatori. Sa ne uitam la niste cifre! Un elektroauto are nevoie de o energie intre 12 si 22Kwh, la suta de km, depinde de regimu de mers si marimea masinii. VW a scos de curind un Golf electric experimental, cu 115 CP adica 86 Kw, putere maxima, dar noi aici vorbim de energie pt. ca un auto nu merge tot timpu in regim de putere maxim. Mentionez aici marele avantaj al masinii electrice, mai ales in regim de oras "stop and go", o parte din energia de frinare se poate recupera si la stop nu se consuma, in ralenti, nici un pic de energie, cu exceptia incalzirii, pe timp de iarna, sau radio si climatizare. Deci in acest regim “oras” se consuma mai putina energie comparind c-un auto pa benzina. Acest avantaj nu mai exista pe autostrada, da-n Ro oricum nu exista asa ceva.
Sa vorbim de acumulatori. Cei mai tari akku la ora actual sunt cei pe baza de Lithium. Litihum e un metal alcalic cu o densitate f. mica ca. 0,54. Se afla imprastiat cam peste tot in lume da intr-o concentratie cit de cit economica e mai ales in minele din Chile (Salar de Atacama), Argentinien (Salar de Hombre Muerto), USA (Silver Peak, NV) si China (Zhabuye Lake, Tibet; Taijinaier Lake, Qinghai).
Extragerea acestuia e inca f. complicata si deci f. scumpa.
Un kg. de akku, la tehnica actuala poate acumula ca. 0.140 Kwh, deci daca socotim cifrele de mai sus, energia necesara pt. a merge o 100km cu masina, am avea nevoie de 22/0,14=ca. 160kg. accumulator.
Acumulatoarele au prostu obicei sa-mbatrineasca, ajung cam la 1500 de incarcari, deci dupa 1500 de curse trebuiesc inlocuite. La preturile de azi asta ar costa ca. 6000 de Euroi.
Aspecte impozitare.
Statu cistiga o avere cu impozitu pe benzina, in Germania ca. 65 de centi pe litru vindut, in cazu in care s-ar introduce elektroauto s-ar pierde sume importante. Masinile trebuiesc incarcate, deci ar creste considerabil necesaru de energie electrica. Daca in Ge fiecare al patrulea auto ar fi electric ar fi necesare ca. trei centrale atomice suplimentare.
Aspecte ecologice
Un electroauto nu e de loc mai ecologic decit unu pe benzina, asta daca se considera intregul ciclu de producere, transformare si acumulare a energiei. In cazu in care energia electrica se obtine din carbune sau petrol, auto electric e chiar mai rau datorita faptului ca randamentu e mai mic, respectiv pierderile de transformare a energiei din una-n alta, transport si acumulare a energiei sunt mai mari decit ar fi la benzina. Daimler a calculat ca emisiunea de codoi e 90 grame pe km, in timp ce un diesel produce numa 88. In plus o parte din energie se risipeste pt. ca daca masina nu merge acu se descarca singur.
Perspective
Evident ca tehnica nu sta pe loc. Un institut, IBM Almaden Research Center, pretinde ca a dezvoltat un accumulator pe baza de Lithium si aer cu o densitate de energie de 1Kwh/kg. Desigur acesta va revolutiona electroauto, daca va iesi.
Recomandari
Stimate domnule prim ministru,
Nu am intentionat sa va sperii ci doar sa va ofer niste date. Pe baza acestora v-as recomanda urmatoarele:
1. Cel mai simplu lucru pt. a imbunatati ecologia oraselor e ca tot transportu in comun sa fie electric, tramvaie, troleibuze. Taxiurile ar fi predestinate ca electroauto. Exista sau ar trebui sa fie dezvoltate si troleibuze hibride care, cea mai mare parte din timp sunt alimentate de la fir si pt. curse scurte sunt autoalimentate cu acu.
2. Este evident ca tot transportu de marfa trebe facut cu trenu electric si-n interioru orasului cu troleibuzu, vezi mai sus, autoalimentat.
3. Asta nu inseamna ca trebe renuntat la auto electric, din contra, se estimeaza ca ca. 10% din parc ar putea fi electric, daca se doreste pai atunci trebe investiti bani in dezvoltarea acumulatoarelor, in tehnologii de extragere a Lithiumului, cica ar exista si-n apa Marii Negre, pt. ca astia vor cistiga banii adevarati la implementarea auto, nu producatorii, si nu in ultimu rind in producerea energie electrice, daca e posibil “curata” da asta e alta tema pe care poate, daca doriti, o voi trata alta data.
Ar mai fi multe aspecte ca statii de alimentare cu energie, timpu de alimentare, intre 20 minute si doua ore, regimu de transport pe timp de iarna cind acu se prostesc da tat, recyclarea acumulatorilor si, si, si.
Daca aveti intrebari, va stau cu placere la dispozitie.
Cu stima!
Neamtu Tiganu
vineri, 30 aprilie 2010
Sunt hipohondru
N-am mai scris de mult, nu ca n-as avea idei, da am fost bolnav, sau mai bine zis am impresia ca sunt bolnav.
Acum vro doi ani am avut o infectie la ovare, m-am internat, au vrut sa ma taie, da mi-a fost frica, desi operatia cica n-ar fi grea. Duminica a inceput sa ma doara asa un pic. Imediat nu am mai mincat nimic. Trei zile n-am mincat decit apa. Ati facut vrodat greva foamei? In primele doua zile ai minca si pietre, da deja intr-a treia nu mai ti-e foame. Cind eram tinar puteam sa schiez cu picioru rupt, puteam sa vorba aia cu ambele miini in ghips, puteam sa.. Acum ma duc la dr. M-a consultat si mi-a dat o saptamina conced medical. Nu-mi place sa stau acasa, mai ales ca pt. joi si vineri aveam un program f. interesant.
Joi trebuia sa tin un curs la studenti, in Aachen. Imi place tare mult sa lucrez cu studentii, in general imi place sa ma-nvirt intre tineri. De altfel cei mai multi studenti sunt extrem de interesati, harnici si f. isteti. Mai toti sunt in ultimu an si vor sa lase o impresie frumoasa poate, poate vor fi angajati.
Vineri urma sa merg la Viena, sa tin un alt curs.
Si acum stau in pat, cu laptopu pa burta si scriu prostii.
Nu stiu ce sa fac, deja ma simt mai bine, oare sunt sau nu bolnav, miine trebe sa merg la un gratar, aici incepe Tanz in den Mai, "Dans in Mai", se organizeaza peste tot chefuri, parade, party.
Off, of, ca greu e sa mai fi batrin si hipohondru!
Acum vro doi ani am avut o infectie la ovare, m-am internat, au vrut sa ma taie, da mi-a fost frica, desi operatia cica n-ar fi grea. Duminica a inceput sa ma doara asa un pic. Imediat nu am mai mincat nimic. Trei zile n-am mincat decit apa. Ati facut vrodat greva foamei? In primele doua zile ai minca si pietre, da deja intr-a treia nu mai ti-e foame. Cind eram tinar puteam sa schiez cu picioru rupt, puteam sa vorba aia cu ambele miini in ghips, puteam sa.. Acum ma duc la dr. M-a consultat si mi-a dat o saptamina conced medical. Nu-mi place sa stau acasa, mai ales ca pt. joi si vineri aveam un program f. interesant.
Joi trebuia sa tin un curs la studenti, in Aachen. Imi place tare mult sa lucrez cu studentii, in general imi place sa ma-nvirt intre tineri. De altfel cei mai multi studenti sunt extrem de interesati, harnici si f. isteti. Mai toti sunt in ultimu an si vor sa lase o impresie frumoasa poate, poate vor fi angajati.
Vineri urma sa merg la Viena, sa tin un alt curs.
Si acum stau in pat, cu laptopu pa burta si scriu prostii.
Nu stiu ce sa fac, deja ma simt mai bine, oare sunt sau nu bolnav, miine trebe sa merg la un gratar, aici incepe Tanz in den Mai, "Dans in Mai", se organizeaza peste tot chefuri, parade, party.
Off, of, ca greu e sa mai fi batrin si hipohondru!
******************
*
*
update: Liniste! Se interpreteaza!
PS: Dupa concert, dineu!
marți, 20 aprilie 2010
What an wonderful world, Maldive
In realitate sunt pericole la tot pasu.
In primu rind sunt niste muste alcoolice vesnic flaminde, mai dihai ca Vampirii, te pisca, fara rusine, ziua in amiaza mare, ma prefera mai mult pa mine, probabil datorita cantitatii de alcool in singe.
In al doilea rind, Maldive e o tara musulmana si deci daca va prinde ca intrati cu tuica in tara ati belit-o. E adevarat ca insulele pt. straini au alcool cacalau.
E bine sa aveti o muiere cu voi, acolo nu gasiti si nici nu e nici un pericol, deoarece pa insule nu prea sunt buticuri.
Cea mai nasoala e insa apa marii, se vede splendid din avion, e f. curata si f. calda, da e plina de microbi. Mie mi-a ruinat concediu, a doua zi mi s-a imflamat urechea si planurile mele de scufundare s-au dus draq. Am fost nevoit sa colind prin insulele vecine pina am dat de o doctorita austriaca, care mi-a povestit ca a divortat, ca avea un porc de barbat si s-a autoexilat.
Va recomand sa va luati ochelari de scufundare cu urechi.
Neputind sa ma scufund am jucat fotbal cu personalu, personal care il iubea pe Hagi si a remarcat imediat ca nici talentu meu de fotbalist nu e departe.
vineri, 16 aprilie 2010
Neuschwanstein
Vine vacanta, uraaa, vine vacanta! Permiteti-mi sa va fac o recomandare, Germania, da, Germania e f. frumoasa, de multe ori nici nemtii nu stiu cit de frumoasa e, alearga ca turbatii in insule exotice si nu stiu ce-i sub nasu lor. Sa luam de ex. Castelu Neuschwanstein. Se afla pe undeva prin Bayern la ca. 100 km de München. Va recomand intii o vizita in München, doamnele pot trage o raita prin strada buticurilor, Maximillianstraße, de preferat sa nu aiba cartea de credit la ele, iar domnii pot vizita Deutsches Museum, e colosal, muzeu nu buticurile.
Mai apoi se poate inchiria un cabrio si se merge pe romantische Straße, gasiti date pe net. Se poate innopta la particulari, e destul de ieftin. Cine vrea poa sa treaca muntii mai departe catre Austria.
P.S Am facut un video cu o excursie de a mea acolo. Dati cu muzica ca am pus si manele. Pozele din interioru castelului sunt furate dupa net, deoarece nu-i voie sa fotografiezi inauntru. As putea sa va povestesc depre Ludwig, depsre moartea lui ciudata si despre iubirea lui pt. lebede, da va las sa descoperiti singuri.
joi, 15 aprilie 2010
Kriminalpolizei
Intotdeauna mi-a fost frica de militie mai ales dupa ce am fost caftit, pa vremuri, doar pt. ca aveam plete. Si de Kriminalpolizei mi-e frica, numai cind aud numele Kriminalpolizei imi vin in minte filmele educative ale copilariei noastre cu Gestapo si SS. Desi ma feresc cit pot, totusi am avut de citeva ori de a face cu Kriminalpolizei.
Case study one.
D-abia venisem in Ge si am vrut sa le arata nemtilor ce harnic sunt io, muncind la negru, pa santier. A cazut o usa mare de banca, de otel, peste mine. M-au luat cu spaclu, m-au umflat cu paiu, mi-au executat niste suruburi si niste placi si gata. Nu m-am trezit bine din anestezie ca pac, Kriminalpolizei. M-au intrebat ceva latrind, cred ca chiar daca as fi stiut germana nu as fi inteles nimic, am raspuns hi, hi, aveam niste dureri, mama, mama.
Case study two
M-am facut cindva sanatos si am cumparat prima mea masina, un VW Polo cu 900 DM. Am reparat si sudat la ea reusind chiar s-o inscriu in circulatie. Mergea f. bine, e adevarat ca mai mult mergea nefasta cu ea. A fost chiar lovita in parcare, masina nu nefasta, am luat 1200DM de la asigurare si am reparat-o. Nefasta insa era cam nemultumita, mai ales cind mergea la concertele ei de pian si era nevoita sa astepte sa plece toata lumea pt. a intra, prin portbagaj, in masina, intrucit inchizatoarele de la usi nu prea mergeau. Am vindut-o unor neaosi de ai mei din Sarajevo, cu 300DM. Nu mult dupa asta ma suna Kriminalpolizei, masina care nu a fost inscrisa de noii cumparatori in circulatie fusese vazuta la niste spargeri.
Case study three
Eram deja ing., munceam de-mi ieseau ochii. Intr-o noapte am muncit pin-la trei noaptea. Masina de mai sus era la nefasta asa ca patronu mi-a dat masina lui, un Mercedes automatic, sa ma duc acasa. Ametit de munca si oboseala, cu ochii rosii, de peste proaspat, am incercat sa pornesc masina, nu mai mersesem cu automatic. In doi timpi si trei miscari m-a blocat o masina cu farurile aprinse, am fost tras din masina, miinile pe acoperis si pistolu in spate. Kriminalpolizei.
Case study for
Zilele trecute vine nefasta livida la mine. "Trebe sa mergi la Kriminalpolizei". Citesc "invitatia" in diagonala. La data de.. ora... trebe sa ma prezint la Kommissariat. Nefasta "Ce draq ai facut, iar?", se observa relativitatea timpului in conceptia nefestei, ultima data avusesem de-a face cu Polizia in urma cu 17 ani, vezi case study three, deci nu se prea potriveste apelativu "IAR", zic io. Ma pregatesc, imi imaginez cum va decurge interogatoriu, ma astept in orice moment sa vina mascatii, ma gindesc sa-mi iau ochelarii de soare, in caz ca-mi baga reflectoare in ochi.
Fac o paranteza, de regula nu port ochelari de soare. Am o singura pereche, cumparata cu citiva ani in urma in Ro, de la Centru Civic. Era o opticiana superba, am intrebat-o care ochelari mi-ar sta bine? Mi-a oferit mai multi, pe care mi i-a pus pe nas. Apropiindu-se de mine, avea un miros proaspat si o piele de caprioara, respira cu sinii, nu am observat ca mi-a recomadat niste ochelari de orbi, scumpi, pe care nu-i pot folosi nici la eclipsa.
Kriminalpolizistu era cam de o virsta cu mine, purta blugi si camasa. N-avea pistol, nici catuse.
"Herr Tiganu, am un dosar de 400 de pagini", zice, cu o voce plina de suferinta si "inca p-atit in engleza", "Pot sa-mi aprind o tigare?", zic. "As fuma si io", zice, "da colegu de birou e impotriva". Imi arata niste desene, "Ati facut d-voastra aceste desene?", ma uit la ele, "Nu pot spune precis, au trecut 17 ani de atunci, am facut mii de desene, de altfel nu mai muncesc la firma asta de peste 16 ani", "pai e semnatura d-voastra", "nu chiar, sunt numai initialele scrise in calculator". Povesteste ceva de niste instalatii facute de niste americani in Cipru cu documentatie germana. Incep sa-i explic cum e treaba cu proiectarea in calculator, p-atunci aveam Autocad in DOS, unele semne germane nu puteau fi scrise Ä;Ö;Ü,ß deci desenu e facut sau refacut mai tirziu. Scrie tot ce-i spun in calculator, ii spun pe litere. "Il cunoasteti pe Joe si pe Jim ?", intreaba, "niste americani", zice, "Nein". "E patentu d-voastra?", intreaba, "Ja, da nu am nici un drept, drepturile apartin firmei", incep sa-i explic cum functioneaza, e teribil de impresionat, "Da la ce foloseste asta?", "La imbutelierea sticlelor de bere", se invioreaza, e vizibil amuzat. "Totusi care-i problema?", indraznesc sa-ntreb, "Sincer sa spun nu stiu ce sa va mai intreb", zice, "hai sa semnati protocolu", il tipareste, il citesc, schimb ceva in pagina intii, a doua si a treia, zice "m-ati ajutat f. mult, multe multumiri", "sper sa nu va mai deranjem, stiti io sunt numai Kriminalbeamte".
Plec fericit la munca, ma bucur ca nu m-au retinut, sunt insa tare curios sa stiu de ce m-au chemat si la ce se refera toata chestia. Precis mai ma cheama peste 15 ani. Va tin la curent.
****************
Nu stiu ce s-ar face nemtii fara inventatorii romani: Inventatoru anului 2009 la Siemens, Dr. Stefan Popescu
Inca unu Inventatoru anului 2004 la Siemens, Dorin Comaniciu
Case study one.
D-abia venisem in Ge si am vrut sa le arata nemtilor ce harnic sunt io, muncind la negru, pa santier. A cazut o usa mare de banca, de otel, peste mine. M-au luat cu spaclu, m-au umflat cu paiu, mi-au executat niste suruburi si niste placi si gata. Nu m-am trezit bine din anestezie ca pac, Kriminalpolizei. M-au intrebat ceva latrind, cred ca chiar daca as fi stiut germana nu as fi inteles nimic, am raspuns hi, hi, aveam niste dureri, mama, mama.
Case study two
M-am facut cindva sanatos si am cumparat prima mea masina, un VW Polo cu 900 DM. Am reparat si sudat la ea reusind chiar s-o inscriu in circulatie. Mergea f. bine, e adevarat ca mai mult mergea nefasta cu ea. A fost chiar lovita in parcare, masina nu nefasta, am luat 1200DM de la asigurare si am reparat-o. Nefasta insa era cam nemultumita, mai ales cind mergea la concertele ei de pian si era nevoita sa astepte sa plece toata lumea pt. a intra, prin portbagaj, in masina, intrucit inchizatoarele de la usi nu prea mergeau. Am vindut-o unor neaosi de ai mei din Sarajevo, cu 300DM. Nu mult dupa asta ma suna Kriminalpolizei, masina care nu a fost inscrisa de noii cumparatori in circulatie fusese vazuta la niste spargeri.
Case study three
Eram deja ing., munceam de-mi ieseau ochii. Intr-o noapte am muncit pin-la trei noaptea. Masina de mai sus era la nefasta asa ca patronu mi-a dat masina lui, un Mercedes automatic, sa ma duc acasa. Ametit de munca si oboseala, cu ochii rosii, de peste proaspat, am incercat sa pornesc masina, nu mai mersesem cu automatic. In doi timpi si trei miscari m-a blocat o masina cu farurile aprinse, am fost tras din masina, miinile pe acoperis si pistolu in spate. Kriminalpolizei.
Case study for
Zilele trecute vine nefasta livida la mine. "Trebe sa mergi la Kriminalpolizei". Citesc "invitatia" in diagonala. La data de.. ora... trebe sa ma prezint la Kommissariat. Nefasta "Ce draq ai facut, iar?", se observa relativitatea timpului in conceptia nefestei, ultima data avusesem de-a face cu Polizia in urma cu 17 ani, vezi case study three, deci nu se prea potriveste apelativu "IAR", zic io. Ma pregatesc, imi imaginez cum va decurge interogatoriu, ma astept in orice moment sa vina mascatii, ma gindesc sa-mi iau ochelarii de soare, in caz ca-mi baga reflectoare in ochi.
Fac o paranteza, de regula nu port ochelari de soare. Am o singura pereche, cumparata cu citiva ani in urma in Ro, de la Centru Civic. Era o opticiana superba, am intrebat-o care ochelari mi-ar sta bine? Mi-a oferit mai multi, pe care mi i-a pus pe nas. Apropiindu-se de mine, avea un miros proaspat si o piele de caprioara, respira cu sinii, nu am observat ca mi-a recomadat niste ochelari de orbi, scumpi, pe care nu-i pot folosi nici la eclipsa.
Kriminalpolizistu era cam de o virsta cu mine, purta blugi si camasa. N-avea pistol, nici catuse.
"Herr Tiganu, am un dosar de 400 de pagini", zice, cu o voce plina de suferinta si "inca p-atit in engleza", "Pot sa-mi aprind o tigare?", zic. "As fuma si io", zice, "da colegu de birou e impotriva". Imi arata niste desene, "Ati facut d-voastra aceste desene?", ma uit la ele, "Nu pot spune precis, au trecut 17 ani de atunci, am facut mii de desene, de altfel nu mai muncesc la firma asta de peste 16 ani", "pai e semnatura d-voastra", "nu chiar, sunt numai initialele scrise in calculator". Povesteste ceva de niste instalatii facute de niste americani in Cipru cu documentatie germana. Incep sa-i explic cum e treaba cu proiectarea in calculator, p-atunci aveam Autocad in DOS, unele semne germane nu puteau fi scrise Ä;Ö;Ü,ß deci desenu e facut sau refacut mai tirziu. Scrie tot ce-i spun in calculator, ii spun pe litere. "Il cunoasteti pe Joe si pe Jim ?", intreaba, "niste americani", zice, "Nein". "E patentu d-voastra?", intreaba, "Ja, da nu am nici un drept, drepturile apartin firmei", incep sa-i explic cum functioneaza, e teribil de impresionat, "Da la ce foloseste asta?", "La imbutelierea sticlelor de bere", se invioreaza, e vizibil amuzat. "Totusi care-i problema?", indraznesc sa-ntreb, "Sincer sa spun nu stiu ce sa va mai intreb", zice, "hai sa semnati protocolu", il tipareste, il citesc, schimb ceva in pagina intii, a doua si a treia, zice "m-ati ajutat f. mult, multe multumiri", "sper sa nu va mai deranjem, stiti io sunt numai Kriminalbeamte".
Plec fericit la munca, ma bucur ca nu m-au retinut, sunt insa tare curios sa stiu de ce m-au chemat si la ce se refera toata chestia. Precis mai ma cheama peste 15 ani. Va tin la curent.
****************
Nu stiu ce s-ar face nemtii fara inventatorii romani: Inventatoru anului 2009 la Siemens, Dr. Stefan Popescu
Inca unu Inventatoru anului 2004 la Siemens, Dorin Comaniciu
vineri, 9 aprilie 2010
De ce nu-mi place sa conduc? cu sos de Schopenhauer
Pe an conduc ca. 40000 km. La o viteza medie de ca. 80 la ora asta inseamna ca-mi petrec „in trafic“, cum spun romanii, ca. 500 de ore, asta inseamna ca. 20 de zile pe an. In mare parte merg pe Autobahn, adica tin volanu drept si picioru pe acceleratie, sau cind am chef, pun tempomatu si masina merge singura. Repet, 20 de zile pe an stau intr-un scaun cu covrigu-n mina si ce fac? Daca as merge cu metrou sau cu trenu as putea citi ceva. Desi Schopenhauer hat gesagt Lesen heißt, mit einem fremden Kopf statt dem eigenen zu denken. Cititu inseamna sa gindesti cu capu altuia.
Mai ascult radio, mai ma cert cu nefasta, in rarele momente cind mergem impreuna. Nu stiu daca ati observ
at da masina e un loc ideal sa te certi cu nefasta, gradu de nervi e direct proportional cu viteza atinsa. In momentele de extaz ating 200 la ora. Desigur te poti certa si cu amanta sau soacra sau mai stiu eu cu cine. Uneori insa, sunt fara muiere ca cum zicea Schopenhauer: "Der einzige Mann, der wirklich nicht ohne Frauen leben kann, ist der Frauenarzt." Singuru barbat care nu se poate lipsi de muiere e medicu ginecolog, pizdaru adica.
Inevitabil insa, sunt multe ore cind mergi singur, singur, singur. Si atunci vrei, nu vrei trebe sa te gindesti la ceva. Ca orice barbat adevarat ma gindesc o perioada de timp la sex, mai ales vineri, ca nu mai sunt chiar atit de tinar sa ma gindesc in fiecare zi, sau ma rog ma gindesc, da un pic nostalgic. Mai ma gindesc si la munca mea, dimineata in drum spre, ce mai am de facut, planuri etc. da mai ramine o groaza de timp. La ce draq sa te gindesti? Se spune ca numai timpitii se plictisesc, io nu ma plictisesc niciodata cind sunt singur, ce sunt timpit?, asta n-a spus-o Schopenhauer. Wir denken selten an das, was wir haben, aber immer an das, was uns fehlt, zice tot Schopenhauer. Ne gindim des la ce ne lipseste, da f. rar la ce avem.
Nasoala e ca la volan nu ai voie sa bei, daca ai putea ar trece timpu mult mai placut. Nu as vrea sa fiu sofer profesionist, am vazut in niste reportaje ca baietii astia fac la volan tot felu de chestii, mi-e rusine sa spun care.
Deci la ce sa te gindesti? Gindurile sinucigase nu sunt cele mai potrivite in aceste momente. Ma gindesc la un subiect f. drag mie si anume la persoana mea. Mai ales la tinerete, ca cum spune Schopenhauer "Die ersten vierzig Jahre unseres Lebens liefern den Text, die folgenden dreißig den Kommentar dazu." In primii patruzeci de ani se scrie textul, in urmatorii treizeci se pun comentarile".
Ma gindesc ce draq de om sunt io? Sunt unu d-ala bun sau rau? Desigur am facut si multe prostii in viata da pe undeva regret prostiile pe care nu le-am facut. Din fericire Schopenhauer nu spune nimic despre asta, ooops, l-am prins. Cum sunt io d.p.d.v politic, sunt unu de dreapta sau de stinga? Sau ma gindesc daca sunt roman? Nefasta a venit in Ge cu citeva luni inaintea mea si a fost intrebata de niste nemti daca si-a cautat prin arborele ginecologic sa vada daca nu cumva e nemtoaica, desi nu e blonda, da cica nu arata a romanca. E adevarat ca mie nu mi s-a pus niciodata o asemenea intrebare, am fost intrebat daca sunt grec, intrebare nu prea magulitoare, avind in vedere criza din Grecia, da poate ca s-au gindit la Adonis, ca asta era grec, nu?
Cum arata un roman, sau mai bine, ce e un roman? Cica romanii fura, io nu fur, ca mi-e frica ca ma prind, cica romanii sunt lenesi, aici parca ma recunosc, cica romanii sunt betivi, cald, cald, iata ca ma apropii, isi bat nefestele si copii, rece, rece, nu l-am lovit niciodata pe fi-miu, nici macar cum l-a mingiiat basescu pa baiatu ala, iar nefasta, nici gind, ca-i tare voinica.
Uite domne de ce nu-mi place sa merg cu masina ajungi sa-nnebunesti de atitea ginduri.
Si Schopenhauer asta a inceput sa ma plictiseasca, uneori ai impresia ca toate vorbele dastepte s-au spus, si nu mai dau citate ca tot el spune: "Durch viele Zitate vermehrt man seinen Anspruch auf Gelehrsamkeit, vermindert den auf Originalität, und was ist Gelehrsamkeit gegen Originalität? Man soll Zitate also nur gebrauchen, wo man fremder Autorität wirklich bedarf " Multe citate dau impresia de intelectual da micsoreaza originalitatea.
Mai ascult radio, mai ma cert cu nefasta, in rarele momente cind mergem impreuna. Nu stiu daca ati observ
at da masina e un loc ideal sa te certi cu nefasta, gradu de nervi e direct proportional cu viteza atinsa. In momentele de extaz ating 200 la ora. Desigur te poti certa si cu amanta sau soacra sau mai stiu eu cu cine. Uneori insa, sunt fara muiere ca cum zicea Schopenhauer: "Der einzige Mann, der wirklich nicht ohne Frauen leben kann, ist der Frauenarzt." Singuru barbat care nu se poate lipsi de muiere e medicu ginecolog, pizdaru adica.Inevitabil insa, sunt multe ore cind mergi singur, singur, singur. Si atunci vrei, nu vrei trebe sa te gindesti la ceva. Ca orice barbat adevarat ma gindesc o perioada de timp la sex, mai ales vineri, ca nu mai sunt chiar atit de tinar sa ma gindesc in fiecare zi, sau ma rog ma gindesc, da un pic nostalgic. Mai ma gindesc si la munca mea, dimineata in drum spre, ce mai am de facut, planuri etc. da mai ramine o groaza de timp. La ce draq sa te gindesti? Se spune ca numai timpitii se plictisesc, io nu ma plictisesc niciodata cind sunt singur, ce sunt timpit?, asta n-a spus-o Schopenhauer. Wir denken selten an das, was wir haben, aber immer an das, was uns fehlt, zice tot Schopenhauer. Ne gindim des la ce ne lipseste, da f. rar la ce avem.
Nasoala e ca la volan nu ai voie sa bei, daca ai putea ar trece timpu mult mai placut. Nu as vrea sa fiu sofer profesionist, am vazut in niste reportaje ca baietii astia fac la volan tot felu de chestii, mi-e rusine sa spun care.
Deci la ce sa te gindesti? Gindurile sinucigase nu sunt cele mai potrivite in aceste momente. Ma gindesc la un subiect f. drag mie si anume la persoana mea. Mai ales la tinerete, ca cum spune Schopenhauer "Die ersten vierzig Jahre unseres Lebens liefern den Text, die folgenden dreißig den Kommentar dazu." In primii patruzeci de ani se scrie textul, in urmatorii treizeci se pun comentarile".
Ma gindesc ce draq de om sunt io? Sunt unu d-ala bun sau rau? Desigur am facut si multe prostii in viata da pe undeva regret prostiile pe care nu le-am facut. Din fericire Schopenhauer nu spune nimic despre asta, ooops, l-am prins. Cum sunt io d.p.d.v politic, sunt unu de dreapta sau de stinga? Sau ma gindesc daca sunt roman? Nefasta a venit in Ge cu citeva luni inaintea mea si a fost intrebata de niste nemti daca si-a cautat prin arborele ginecologic sa vada daca nu cumva e nemtoaica, desi nu e blonda, da cica nu arata a romanca. E adevarat ca mie nu mi s-a pus niciodata o asemenea intrebare, am fost intrebat daca sunt grec, intrebare nu prea magulitoare, avind in vedere criza din Grecia, da poate ca s-au gindit la Adonis, ca asta era grec, nu?
Cum arata un roman, sau mai bine, ce e un roman? Cica romanii fura, io nu fur, ca mi-e frica ca ma prind, cica romanii sunt lenesi, aici parca ma recunosc, cica romanii sunt betivi, cald, cald, iata ca ma apropii, isi bat nefestele si copii, rece, rece, nu l-am lovit niciodata pe fi-miu, nici macar cum l-a mingiiat basescu pa baiatu ala, iar nefasta, nici gind, ca-i tare voinica.
Uite domne de ce nu-mi place sa merg cu masina ajungi sa-nnebunesti de atitea ginduri.
Si Schopenhauer asta a inceput sa ma plictiseasca, uneori ai impresia ca toate vorbele dastepte s-au spus, si nu mai dau citate ca tot el spune: "Durch viele Zitate vermehrt man seinen Anspruch auf Gelehrsamkeit, vermindert den auf Originalität, und was ist Gelehrsamkeit gegen Originalität? Man soll Zitate also nur gebrauchen, wo man fremder Autorität wirklich bedarf " Multe citate dau impresia de intelectual da micsoreaza originalitatea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)