La multi ani, mie!

 Anul trecut, cam pe vremea asta, spuneam ca nu-mi imaginam sa ajung la 73 de ani si nu stiu cum va fi, deoarece nu mai avusesem niciodata o asemenea virsta. Anul asta sunt mindru ca tin minte ce am spus anul trecut, jur ca nu m-am uitat in arhiva, dar mi se pare si mai gogonata sa ajung chiar la 74, ca ma aproprii chiar de speranta medie de viata si maninc, deja de 8 ani, pensie nesimtita minima pe economia germana si romana.

Pt cine nu stie, la 74 e cam ca la 73, doar ceva mai greu, inca mai ma misc, de parca as fi viu, mai mult ma prefac, desi, ici, colo, scirtiie cite ceva.

Un pic mai trist e cu viata sociala, nu, nu vorbesc de amante, ci de prieteni, cunoscuti, chiar si vecini. Multi dintre ei si-au pierdut simtul de animal social, s-au ingropat in fotoliul TV, au si ei tot felul de belele, nu conduc noaptea, nu conduc pe ploaie, nu maninca aia, sau ailalta. Si ce e deosebit de tragic e ca nu prea mai bea nimeni. De revelion am fost vreo 14 si s-au baut doua sticle de vin si vreo doua sute mililitri (4 cinzezi), din care eu trei, de tuica. Unii si-au luat ciine, sau chiar pisici!

Cind te gindesti ca acum vreo patru ani faceam planuri sa cutreieram Italia, chiar am si facut-o, acum nici nu mai poate fi vorba de asa ceva, orice drum care depaseste 30 de km devine o mare aventura!

Mi-am zis sa bag treaba cu darul, multumirile, inainte de a le primi, sunt sigur ca voi primi si multumesc din suflet celor care nu m-au uitat, si-mi vor trimite felicitari, mi-ar place chiar cadouri, cu dop, de tara, de altfel prin acest articol le aduc aminte sa nu ma uite, ca daca ma uita nu-i vad bine!

Nemtii sunt superstitiosi si spun ca felicitarile inainte de soroc aduc ghinion, da eu sunt doar un pic neamt, si la virsta mea nu mai conteaza!

Asa ca La multi ani mie si voua si sanatate tuturor!