Meteora

 

Ce ne place sa ne dam mari, ca, vezi Doamne, ce tari am fost noi, ce mari ingineri si ce chestii am facut. Mai ales eu ma laud ca am construit avioane, instalatii de imbuteliere bere, vin, sau chiar componente pt trenuri de mare viteza. F mindru sunt de instalatiile de imbuteliat bere cu o cadenta de 70000 de sticle pe ora. Asta chiar ca e un lucru extrem de folositor societatii, mai ales vara pe caldura.

Dar, fusei la Meteora, v-am spus, si am devenit extrem de umil. Cum, era sa spun dracu, au reusit aia, in secolul 11-12, sa sape in stinca si sa cocoate manastirile in virf? Nu pun poze, ca ar fi plictisitor, cum spuneam, mai toata lumea buna a fost pe acolo, dar mie mi-a atras atentia altceva. Un butoi, da, un butoi de 12000 de litri, construit in sec 12. In definitiv ce mare lucru un butoi. Se iau niste sipci, se potrivesc si se string cu niste cercuri. Mai sunt niste mici tricuri, se mai arde inauntru, se mai uda sa se umfle. Numai ca in sec 12 se pare ca nu prea existau cercuri de metal si au facut unele din lemn. Genial mi s-a parut felul in care au strins aceste “cercuri”, in care le-au pus sub tensiune. Au folosit principiul penei.

Nu am aflat daca butoiul era folosit pt apa, sau pt vin. Nu cred ca cineva ar fi muncit atit de mult sa depoziteze apa!? In definitv apa o puteau pune si-n ulcioare. As baga mina-n foc ca era pt vin, mai ales ca-n vale erau si niste vii cu niste struguri excelenti, ca ti-e si mila sa-i maninci. Mai bine-i faci vin.