Vorba poetului:
Dati-mi, dati-mi strada-ngusta
Unde gusta
Omul viata mai din plin
Cu trasuri, femei cochete
si cu fete
Incaltate cel putin!
E desigur un mare soc sa treci de la caruta la masina, cu multi cai, mai ales cind "Strada e intr-adevar ingusta". In aceste conditii fiecare doreste sa fie primul, lupta e napraznica, depasirile in orice conditii sunt o dovada de barbatie, daca ai intentia sa traiesti, trebuie sa fi pregatit sa frinezi la maxim, sau eventual sa intri in sant, pt a-i oferi celuilat intiietatea. Clasa superioara a acestui popor e desigur diaspora, cea care a invatat democratia la ea acasa si cunoaste regulile economiei de piata. Drept urmare sa te feresti de masini inmatriculate in Germania, Anglia, Italia, conduse de barbati falnici bronzati, in Londra, Paris, Duisburg si Roma. Ca psiholog amator cred ca acestia se grabesc f tare, ca vorba aia, mai lung imi pare drumul acum la intors acasa.. Sunt nerabdatori sa arate vecinilor, rudelor ce masina si-au tras. Acest fenomen il observ si-n avioane. In cursa spre Romania e intotdeauna mirlania la ea acasa, se vorbese tare, se-njura fara jena, multi sunt torpilati. Bucuria de a ajunge acasa, sentimentul de eliberare din sistemul capitalist in care au fost exploatati ii face exaltati. Si invers, la intoarcere, spre occident, isi iau fata de oameni civilizati, europeni.
Dar poporul de care vorbim e indragostit de natura. Acest popor nu reuseste sa se abtina cind vede o frumusete, asa ca opreste oriunde, in curba periculoasa, pe poduri, pe stavilare si face poze memorabile cu frumoasa lui familie.
Mincarea preferata nu e micii, ci ceafa de porc, fapt care are o influenta puternica a fizionomiei falnicilor barbati, ceafa devine partea cea mai proeminenta a adonisului local.
Sunt sigur ca aceasta parte mi-a atras multe injuraturi, pe drept, as zice, de aceea, sa ma spal un pic, voi evidentia si lucruri frumoase.
Sa vorbim si despre arta! Despre arta culinara. Un popor e definit prin ce maninca. Din start va recomand cel mai bun restaurant in care am mincat cea mai buna ciorba de burta, restaurantul Con-Tiki, in Sibiu.
Tot in Sibiu, oras care poate ar cistiga premiul de cel mai frumos oras romanesc, am nimerit si cel mai mare protap din Romania.
Mi-a placut enorm Transalpina, poate una din cele mai frumoase strazi din Europa, chiar daca ici-colo, unu, mai prudent, si-ar dori cite un parapet la marginea prapastiei. Excelent ar fi si daca cele ca. 10 km la iesirea spre Transilvania, ar fi reparate.
Dar de fapt am ajuns in regiune excitat de un reportaj al TV germana pe tema nemtilor din Ro. Cu multi ani in urma, cind eram in cimpia muncii, la vizita unei firme si obligatoriul small talk la prinz, un olandez mi-a povestit de bisericile fortificate din Ro. Spre rusinea mea nu stiam nimic despre subiect, asa ca am hotarit sa recuperez. Am vazut Slimnic pazit de o castelana cam plictisita, fantastic a fost Valea_Viilor, chiar daca de la plecarea nemtilor au disparut viile, in schimb biserica fortificata e f. bine intretinuta. Aceste biserici fortificate au avut un rol hotaritor in protejarea comunitatilor. Cindva au existat peste 300 de asemenea biserici.
Poate cel mai interesant obiectiv este Viscri locul in care se spune ca si Charles ar avea o casa. Impresionat e felul in care s-au organizat nemtii cu multi ani in urma, cu asociatii de vecini, echipe obstesti etc. In cele mai glorioase timpuri au existat in Ro pina la un milion de nemti, unii veniti din 1200, asezati in zona Siebenbürgen, majoritatea deveniti evanghelici, si altii in zona Banat, mai ales catolici. La biserica din Viscri era o doamna f draguta care povestea frumos despre istorie, fiind insa intrerupta de o batrina acra, care i-a spus, pe nemteste, sa nu mai povesteasca atita pt ca nu vom mai cumpara prospecte. I-am raspuns, pe nemteste, ca remarca ei nu e prea gastfreundlich.
Am mai vizitat si alte locuri, Bran, Dimbovicioara, salina, sau turnulo strimb din satul Rusi, dar acestea sunt arhicunoscute si deci nu am ce spune despre ele.
PS Cred ca e absolut necesar ca in cel mai scurt timp cu putinta sa se introduca o garantie pe sticlele PET. Cred ca ar exista multi care ar aduna aceste sticle pt un banut. Mentionez ca-n Ge garantia unei sticle ajunge la 25 de centi, vezi peste tot nevoiasi care le aduna.
As introduce chiar si o bonificatie pt cei care aduna plastice, in general, cred ca ar stimula reciclarea acestora, si cred ca bugetul statului ar avea de cistigat deoarece nu ar mai cheltui sume enorme pt curatenie.
Cu alte cuvinte decit sa platesti taxa pt luarea gunoiului, o parte ai putea sa-l vinzi.
genial : ”Zglobiile râuri de munte transporta, cu bucurie, plastice de toate culorile, fapt care-i conferă un farmec aparte.”
RăspundețiȘtergerecum postare Unknown ?
RăspundețiȘtergereeu am pus andu YY si emailul :-)