A aparut cea mai grozava carte a anului, o aventura savuroasa in lumea aviatiei anilor 70-80. Comenzi direct la avioane@gmx.de Cartea "Si noi am construit avioane" se poata procura si de la magazinul Pilotshop din Baneasa: PilotShop Baneasa Adresa: Sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 24-28, sector 1, Bucuresti, 014052 Mobil (Vodafone): +40 770 951 700 Telefon: +4 031 425 3387 Fax: +4 031 425 3388 E-mail: office@pilotshop.ro Program de lucru: Luni-Vineri 09:00-17:00
luni, 30 octombrie 2017
Mangalia, toamna
In orgoliul meu de bărbat mă consider incă f. vioi, potent si verde, pt. vîrsta mea. Probabil că nu am fost suficient de cercetat de doctori că precis găseau ei ceva. Dar totuși m/am hotarît să fac ceva preventiv pt. sănătate, să mă bălăcesc in nămol. Am vorbit la casa de sănătate si spre surprinderea mea s/au declarat gata să participe financiar la această acțiune. Desigur trebuia completat un vraf de documente, lucru pe care l/am executat mintenaș.
Am ales Mangalia, hotelul Paradis, fost Siemens. Cu o zi inainte sa plec am primit însă un telefon de la casa de sănătate prin care mi s/a comunicat că totusi nu sunt suficient de bolnav pt. a profita de un asemenea program și că ar trebui, mai întîi, sa fac un tratament, in Germania, si mai apoi să merg la băi. Am replicat ca un tratament ambulant în Ge ar fi mult mai scump decăt un tratament in Romania. Mi s/a spus că ar trebui să fac sport. Am precizat ca merg zilnic cu bicicleta multi km și joc fotbal odată pe săptămîna, ocazional înot. E adevarat ca nu aveam nici o dovada stampilata pt. aceasta afirmatie. Vocea blondă nu a putut fi convinsă nici atunci cînd i/am spus că un asemenea tratament, de altfel recomandat de medic, are un aspect preventiv. M/aș fi gîndit să ameninț cu schimbarea casei dar mi/am amintit că nu mai sunt in situatia de acum doi ani cînd plăteam peste o mie de euroi pe lună pt. asigurarea de sănătate si eram sănătos tun. Acum, ca pensionar, cred că ar fi fost chiar fericiți sa scape de mine.
joi, 12 octombrie 2017
veverita
Mergeam zilele trecute cu bicicleta si am vazut pe strada o veverita calcata de o masina. Tare mi s-a facut mila de ea, dar nu mai putea fi salvata.
Chiar in fata casei am un alun f. batrin. In fiecare toamna adun alune si ma amuz cu nepoata-mea sa le spargem si sa le prajim cu sare. Tare sunt bune. O vecina, destul de batrina, care locuieste de o viata pe aici m-a intrebat, Domnu tiganu, dar ce culegeti acolo? I-am aratat sacosa si i-am explicat ce sunt. Mi-a spus ca minca si ea asa ceva in timpul razboiului. Toamna asta insa m-am luat cu una cu alte si nu am apucat sa culeg. M-am uitat mai deunazi si nu erau pe jos decit citeva, sa fi fost vro 50-60. Mi-am zis, lasa ca vin miine sau poimiine, mai ales ca se anunta o furtuna care precis ar mai fi scuturat citeva din virful pomului pe jos. Pe seara, asteptam sa faca nevasta mincarea ma asez pe geam si vad o veverita care se infrupta cu lacomie din alunele mele. Am urmarit-o peste o juma de ora, nu dadea nici un semn sa se sature. Dupa inca citeva zile ma uit din nou la copac. Caut, cu multa atentie, dau iarba la o parte, nici nu era prea mare si nu gasesc absolut nici o aluna. Ce ma fac eu acum cu nepoata-mea?
Parca mi-a mai trecut mila de veverita, sau poate le-o fi cules vecina?
Hallimasch
Ca tot sunt la capitolul vegetale tin sa povestesc, din ciclul chestii care nu ne intereseaza, ca un bun coleg de fotbal mi-a adus azi niste ciuperci culese de el din padure. Am fost f. precaut desi stiu ca are nevoie de mine in echipa, sunt un om de baza si nu-mi imaginam ca vrea sa scape de mine. Am aflat ca aceste ciuperci se numesc Hallimasch si sunt oarecum celebre. In America, unde altundeva, acolo unde si paduchii sunt cei mai mari, s-a descoperit ca aceasta ciuperca e cea mai mare si cea mai batrina vietuitoare a pamintului, are peste 2400 de ani vechime, se intinde pe 900 de hectare si are o greutate de 600 de tone.
M-am hotarit s-o gatesc, daca nu mai dau pe aici, stiti de ce!
Chiar in fata casei am un alun f. batrin. In fiecare toamna adun alune si ma amuz cu nepoata-mea sa le spargem si sa le prajim cu sare. Tare sunt bune. O vecina, destul de batrina, care locuieste de o viata pe aici m-a intrebat, Domnu tiganu, dar ce culegeti acolo? I-am aratat sacosa si i-am explicat ce sunt. Mi-a spus ca minca si ea asa ceva in timpul razboiului. Toamna asta insa m-am luat cu una cu alte si nu am apucat sa culeg. M-am uitat mai deunazi si nu erau pe jos decit citeva, sa fi fost vro 50-60. Mi-am zis, lasa ca vin miine sau poimiine, mai ales ca se anunta o furtuna care precis ar mai fi scuturat citeva din virful pomului pe jos. Pe seara, asteptam sa faca nevasta mincarea ma asez pe geam si vad o veverita care se infrupta cu lacomie din alunele mele. Am urmarit-o peste o juma de ora, nu dadea nici un semn sa se sature. Dupa inca citeva zile ma uit din nou la copac. Caut, cu multa atentie, dau iarba la o parte, nici nu era prea mare si nu gasesc absolut nici o aluna. Ce ma fac eu acum cu nepoata-mea?
Parca mi-a mai trecut mila de veverita, sau poate le-o fi cules vecina?
Hallimasch
Ca tot sunt la capitolul vegetale tin sa povestesc, din ciclul chestii care nu ne intereseaza, ca un bun coleg de fotbal mi-a adus azi niste ciuperci culese de el din padure. Am fost f. precaut desi stiu ca are nevoie de mine in echipa, sunt un om de baza si nu-mi imaginam ca vrea sa scape de mine. Am aflat ca aceste ciuperci se numesc Hallimasch si sunt oarecum celebre. In America, unde altundeva, acolo unde si paduchii sunt cei mai mari, s-a descoperit ca aceasta ciuperca e cea mai mare si cea mai batrina vietuitoare a pamintului, are peste 2400 de ani vechime, se intinde pe 900 de hectare si are o greutate de 600 de tone.
M-am hotarit s-o gatesc, daca nu mai dau pe aici, stiti de ce!
luni, 9 octombrie 2017
Cum se vind avioanele? Airbus
Am tot vorbit de cum se construiesc avioane. Am vazut ca nu e usor, dar si mai greu e sa le vinzi. Un om cinstit si harnic ar zice, e simplu, cele care au raportul performanta-pret cel mai bun sunt cele mai cautate. Ti-ai gasit! In primul rind se-ntimpla rar ca nea Ion sa-si cumpere avion, uneori nu-si cumpara nici caruta, de cumparat avioane cumpara politicienii, cel putin din alea militare, dar si civile. In al doilea rind avionul vine cum era pe vremuri, nu dam bere fara mici, adica in pachet cu multe alte chestii, cica compensatii economice.
Evident, ca fiind asa de complicat, exista specialisti care stiu cum sa miste afacerile. Acestia dispun de argumente solide, care se numesc pe romaneste, bacsis, mita sau pe nemteste "Schmiergeld", "bribe". Nemtii, fiind f. preocupati de tehnica, au format acest cuvint din "schmieren", care inseamna a unge si Geld, care-nseamna bani, deci bani de ungere, care in principiu nici nu poate fi rau, reduce frecarea.
Evident, ca fiind asa de complicat, exista specialisti care stiu cum sa miste afacerile. Acestia dispun de argumente solide, care se numesc pe romaneste, bacsis, mita sau pe nemteste "Schmiergeld", "bribe". Nemtii, fiind f. preocupati de tehnica, au format acest cuvint din "schmieren", care inseamna a unge si Geld, care-nseamna bani, deci bani de ungere, care in principiu nici nu poate fi rau, reduce frecarea.
luni, 2 octombrie 2017
Octombrie
Tare nu-mi place toamna, tot imi aminteste de Bacovia cu sicriele lui de plumb, desi plumbul a ajuns extrem de scump. Sau imi aminteste de Cri, cri cri, toamna gri.. nu credeam c-o sa mai vii...
Dar Octombrie e o luna importanta, in octombrie e Oktoberfest, care de fapt incepe in septembrie, si-n Octombrie a avut loc si Marea Revolutie Socialista din Octombrie, care de fapt a fost in noiembrie. Inteleg ambele evenimente, pe vremea asta or iti vine sa bei pina nu mai poti, ori sa faci revolutie. Anul asta nu s-a potrivit sa merg la Oktoberfest, am fost in Grecia, (poate voi povesti cite ceva) asa ca am participat la revolutia din Octombrie, care a avut loc la Düsseldorf la Tonhalle.
Sala de la Tonhalle a fost construita prin 1926 si a fost initial conceputa ca Planetarium. Este f. frumos asezata, chiar pe malul Rinului si azi e sala de concerte renumita.
Ideea intendantului Operei din Düsseldorf de a face revolutia mi s-a parut interesanta, asa ca am fost si eu ieri acolo. In sala erau niste baloane rosii, opera unui artist rus, Aliosa. In program, pe linga alte bucati, a fost Sinfonia 12-a de Sostakovici. Eu nu o mai auzisem si nu stiam nimic despre ea. Este denumita si 1917 si e scrisa pt. Lenin.
Dar Octombrie e o luna importanta, in octombrie e Oktoberfest, care de fapt incepe in septembrie, si-n Octombrie a avut loc si Marea Revolutie Socialista din Octombrie, care de fapt a fost in noiembrie. Inteleg ambele evenimente, pe vremea asta or iti vine sa bei pina nu mai poti, ori sa faci revolutie. Anul asta nu s-a potrivit sa merg la Oktoberfest, am fost in Grecia, (poate voi povesti cite ceva) asa ca am participat la revolutia din Octombrie, care a avut loc la Düsseldorf la Tonhalle.
Sala de la Tonhalle a fost construita prin 1926 si a fost initial conceputa ca Planetarium. Este f. frumos asezata, chiar pe malul Rinului si azi e sala de concerte renumita.
Ideea intendantului Operei din Düsseldorf de a face revolutia mi s-a parut interesanta, asa ca am fost si eu ieri acolo. In sala erau niste baloane rosii, opera unui artist rus, Aliosa. In program, pe linga alte bucati, a fost Sinfonia 12-a de Sostakovici. Eu nu o mai auzisem si nu stiam nimic despre ea. Este denumita si 1917 si e scrisa pt. Lenin.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)