Iata viitorul transportului aerian. In 1991 un avion B 747 a avut la decolare 1086 pasageri, iar la aterizare 1089 deoarece in zbor s-au nascut inca trei.

Acest zbor a facut parte din Operatia Solomon de salvare a evreilor etiopieni la Israel.

Cam asa incepe si wizzair.

See insights and ads

Boost post

and 3 others

Cum s-a nascut Musk!

 

On September 12, 1962, a warm and sunny day, President Kennedy delivered his speech before a crowd of about 40,000 people, at Rice University's Rice Stadium

[...]

But why, some say, the Moon? Why choose this as our goal? And they may well ask, why climb the highest mountain? Why, 35 years ago, fly the Atlantic? Why does Rice play Texas?

We choose to go to the Moon. We choose to go to the Moon... We choose to go to the Moon in this decade and do the other things, not because they are easy, but because they are hard; because that goal will serve to organize and measure the best of our energies and skills, because that challenge is one that we are willing to accept, one we are unwilling to postpone, and one we intend to win, and the others, too

 

The Obama administration released its new formal space policy on June 28, 2010. On July 1, 2010, the NASA administrator, Charles Bolden, said in an interview with al-Jazeera: „When I became the Nasa administrator, he [Mr Obama] charged me with three things. One, he wanted me to help reinspire children to want to get into science and math; he wanted me to expand our international relationships; and third, and perhaps foremost, he wanted me to find a way to reach out to the Muslim world and engage much more with dominantly Muslim nations to help them feel good about their historic contribution to science, math, and engineering. This was the first time NASA did not specifically list space exploration as a priority.

****************************

Pe 12 septembrie 1962, o zi caldă și însorită, președintele Kennedy și-a ținut discursul în fața unei mulțimi de aproximativ 40.000 de oameni, pe Stadionul Rice al Universității Rice.

Dar de ce, spun unii, Luna? De ce să alegem asta ca obiectiv? Și s-ar putea să se întrebe, de ce să urce pe cel mai înalt munte? De ce, în urmă cu 35 de ani, zburam peste Atlantic? De ce joacă Rice Texas?

Alegem să mergem pe Lună. Alegem să mergem pe Lună... Alegem să mergem pe Lună în acest deceniu și să facem celelalte lucruri, nu pentru că sunt ușoare, ci pentru că sunt grele; pentru că acel obiectiv va servi la organizarea și atragerea celor mai bune energii și abilități ale noastre, pentru că acea provocare este una pe care suntem dispuși să o acceptăm, una pe care nu suntem dispuși să o amânăm și una pe care intenționăm să o câștigăm și pe ceilalți, de asemenea.

 

Administrația Obama și-a lansat noua politică spațială formală pe 28 iunie 2010. La 1 iulie 2010, administratorul NASA, Charles Bolden, a declarat într-un interviu pentru al-Jazeera: „Când am devenit administratorul Nasa, el [domnul Obama] mi-a dat trei sarcini. Unu, a vrut să ajut copiii să-și dorească să intre în știință, în al doilea rând, să ne extindem relațiile internaționale; în al treilea rind rând, si poate cel mai important, el a vrut să găsesc o modalitate de a ajunge la lumea musulmană și de a mă implica mult mai mult cu națiunile predominant musulmane, pentru a le ajuta să se simtă bine cu privire la contribuția lor istorică la știință, matematică și inginerie. Aceasta a fost prima dată când NASA nu a enumerat în mod specific explorarea spațiului ca prioritate.

SI ASA S-A NASCUT MUSK!

PS Atit Kennedy cit si Obama au fost democrati! Kennedy a fost impuscat, Obama a luat premiul Nobel.

 

 

Din ciclul, „cum ne pregatim de razboi”.

 Din ciclul, „cum ne pregatim de razboi”.

Stim cu totii ca trebuie sa ne pregatim de razboi. Eu mi-am propus intii sa-mi cumpar ghete din alea inalte de militar, negre, sau kaki. Imi iau si centura.

Dar, in razboiul modern nu se poate fara comunicatii, fara sateliti, de altfel nici in viata de zi cu zi nu mai poti merge pina la verisoara daca nu bagi GPSul. Va trebui sa ne despartim de GPS, deoarece asta e american si avem si noi sistemul nostru, Galileo se numeste, cica ai putea sa-l bagi si pe telefon, eu nu am reusit. Sediul Galileo e la Praga. Apropos, cine e proeuropean ar trebui sa aiba Galileo pe telefon, functioneaza din sept 24 si cica e chiar mai precis decit cel american, 20 centimetri, ca poti sa-ti vezi si nevasta in pat cu altul. Galileo are 34 de sateliti, din care functioneaza 24, restul rezerve. Si rusii au sistemul lor, GLONASS, chinezii Beidou.

Toate sistemele astea, si inca multe altele, au nevoie de o racheta care sa le duca pe orbita. Europenii au Ariane 6, cea mai noua racheta. Baza de lansare se afla in Guiana, in orasul cu nume predestinat Kourou (in franceza “ou” se citeste “u”). Zona e f buna pt rachete, deoarece se afla pe linga ecuator si la lansare se poate folosi viteza de rotatie a pamintului, lucru care economiseste ceva.

Dar povestea costa multi bani. Numai dezvoltarea rachetei a costat ca. 5 miliarde, iar o lansare costa peste 100 de milioane. Finantarea e facuta de mai multe tari, in primul rind Franta, 55,6%, dar chiar si Ro participa cu 0,3%, ceeea ce inseamna totusi, citeva milioane pe an.

 Belgien (3,8 %),  Deutschland (20,8 %),  Frankreich (55,6 %),  Irland (0,1 %),  Italien (7,7 %),  Niederlande (1,6 %),  Norwegen (0,4 %),  Österreich (0,4 %),  Rumänien (0,3 %),  Schweden (1,5 %),  Schweiz (2,4 %),  Spanien (4,7 %) und  Tschechien (0,7 %).

Ariane 6 e f mare, modulara, poate cara diferiti sateliti, chiar pe etaje si sa-i distribuie pe orbite diferite. Reuseste sa fie lansata de cinci-sase ori pe an, e mult e putin? Au fost vremuri cind europenii apelau la rusi sa le lanseze satelitii, dar acum suntem certati cu ei.

Poate concura Ariane cu altii, cu Musk, cu chinezii, sau cu alte firme de rachete care tot apar?

Nu-mi dau seama in caz de conflict militar cit de usor e de aparat Kourou!

Din nou Musk

 

Unu Nick Hague, un american, si un rus, Alexander Gorbunow, au zburat in spatiu la bordul ISS, prin septembrie 2024. S-au dus doar asa, in trecere, pt o saptamina. Acolo s-au intilnit cu o muiere, Suni Williams, si Barry Wilmore, care erau acolo din iunie.

Sa vezi insa pocinog, Starliner, Crew Space Transportation, fabricat de Boeing pt NASA, a carui dezvoltare a costat peste 5 miliarde, finantat de NASA, adica din impozite, si-a cerut scuze ca nu poate sa-i ia pe astronauti inapoi, rachetele aflindu-se in depoul din Ferentari. Deci, astronautii nu au avut de ales, decit sa mai stea citeva luni in ISS, chiar daca nu mai aveau chiloti curati.  

Ce ne facem fetelor?  Nici o agentie de presa, independenta, nu asa, nu prea a tematizat chestia, in definitiv lumea are probleme mai importante decit niste aiuriti care stau in ceruri, nici nu erau prea departe, de abia vreo 400 de km, pina la Cluj.

Nasoala e ca s-a trezit uritu de Musk, sa trimita tocma el o racheta sa-i scoata pa aia si sa-i bage pe altii.

Bai frate, nu inteleg, tocma putinistul de Musk, se explica ca era si un rus pe acolo, da ce se baga domne asta? Unde e Ariane 6, cea care, ma rog, si ea incearca ceva! Noi, europenii, cei mai tare din parcare, noi care avem valori, sa nu reusim sa...

Ca da, sunt de acord cu manifestariile proEuropa, chiar mi-au placut mult, luminite, oameni buni si veseli, dar parca pe undeva n-ar fi rau sa avem si noi un Musk, si chiar un Doge. Ca sa vezi alt pocinog, cica unii europarlamentari ar fi fost cinstiti de chinezi, nu, nu pot sa cred, e prea tare, o dau anonima, mai ales ca unii spun ca ar fi fost si olteni printre ei.

Sincer sa fiu sunt un pic zapacit de cap, nu stiu cum e asta cu valorile... imi imaginez ca si un strop de spirit critic nu strica, ca altfel valorile se cam imput!

 

Din nou despre trecut

 Ma impresioneaza ca-n aceste zile atit de agitate, politic vorbind, inca mai exista interes pt asemenea teme.

D-l Opris vorbeste spre sfirsitul interviului despre adezivi, as avea ceva precizari. (am mai povestit ici colo despre acest lucru)

Dupa cum se stie a existat o perioada in care s-au platit datoriile externe cu f multe sacrificii, dar si cu o mare implicatie asupra economiei. Reducerea efortului valutar spre zero, combinat cu embargoul vestului asupra pactului de la Varsovia, ne-a facut viata extrem de grea. La un moment dat incetasem sa mai proiectam si ne ocupam numai de asa numitele asimilari, estizari, romanizari etc.

Spre lauda unor directori vizionari, cum a fost Zanfirescu, se incuraja mult initiativa personala.

Una din marile probleme erau suruburile. Da, suruburile. Se stie ca la suruburile de mare rezistenta “ghiventul” (Gewinde pe germana) nu se obtine prin strunjire, ci prin rulare. Prin rulare se obtine o rezistenta mult mai mare deoarece se „taseaza“ suprafata si nu se rupe fibrajul. Un fost coleg de la Bacau avea un var care lucra la o fabrica de suruburi din Medias, poveste pe care ar fi putut f bine s-o spuna Caragiale, cu lantul Slabiciunilor, sau al suruburilor. Ne-am infiintat la director si i-am spus ca vrem sa-ncercam sa-i determinam pe cei de la Medias sa fabrice suruburi pt noi. Asa ca am plecat la Medias. Trebuie spus ca in aviatie, dar nu numai, folosirea anumitor componente, elemente, presupune o anumita certificare, calificare. In aviatia militara nu era chiar asa de aspru precum in cea civila, dar orsicit erau necesare teste, certificari uneori dupa niste programe pe care le compuneam singuri, deoarece nici normele internationale nu le aveam la dispozitie.

Din vorba-n vorba ajungem si la subiectul asigurari imbinarii la desurubare. Exista extrem de multe tehnici, de la diferite saibe, la piulite ovalizate, la asigurarea cu sirma si chiar la lipirea imbinarii. Lipirea e o metoda f eleganta deoarece cumva asigura si etansarea contra coroziunii si este si f usoara ca greutate. Un adeziv f folosit e Loctite, (engl. „lock tight“) dezvoltat de o firma americana in 1956. Acesta e un adeziv anaerob, adica se-ntareste doar in lipsa aerului, si se aplica cite o picatura pe ghivent. Exista f multe tipuri de Loctite, functie de resistenta, viscozitate. Folosindu-se doar cite o picatura, cantitatea totala pe an, avind in vedere productia de serie relativ scazuta in aviatie, se reducea doar la citiva litri, fapt care limita eventuala eficienta economica a producerii unui asemenea produs. Acest produs se gasea in occident la tutungerie, dar noi nu aveam aprobarea de valuta.

Deci din vorba-n vorba, nu mai stiu cum s-a incheiat cu suruburile, dar unul dintre partenerii din Medias ne povesteste ca are o prietena, sau o gagica, sau un unchi, la institutul chimic din Medias, cu care am putea sta de vorba. Ne suim in autobuz, cunosteam un pic Medias unde facusem armata, nu aveam masina la dispozitie si ne-nfiintam la institut. Dam de un colectiv extrem de tinar si simpatic, eu aveam deja vreo 30 de ani si le povestim ce ne doare. To make a long story short, cum zicem noi nemtii, ne promitem sa raminem in legatura. Ajunsi acasa le trimitem o sticluta mica de Loctite si asteptam provincia. Nu incheiem nici un contract, sau vreo intelegere scrisa, totul doar “Gentlemen's Agreement” desi erau multe fete. Spre surpriza noastra ne suna, dupa un timp, si ne spun ca au reusit sa produca adezivul respectiv si ca vor sa-l certifice, dar nu stiu cum. Gasim prin fisetul unui sef o norma americana ASTM si le-o trimitem. Greutatea certificarii unui produs consta si in faptul ca nu stii la ce sa-ncerci acel produs, la temperatura, agenti corozivi, durata de intarire, viscozitate, imbatrinire etc. etc. Desigur poti face incercari comparative, dar repet ce-ncerci?

Fac ei incercariile de rigoare, facem si noi o parte in laboratorul propriu si suntem uimiti ca acest adeziv e chiar mai bun decit originalul. Deci, mare victorie, se omologheaza sub denumirea de Fixamed (FIXAre-MEDias). Pt a-si asigura desfacerea si deci eficienta economica, mediesienii iau legatura cu fabrica Autobuzul, care le pupa si picioarele, fiind prima data din istorie cind autobuzele si troleibuzele nu-si mai pierdeau suruburile in primele saptamini.

Din pacate ar fi prea frumos daca totul ar merge ca-n povesti, dupa un timp insa aflam ca au fost nevoiti sa-nceteze productia deoarece aveau totusi nevoie de un component chimic, doar citeva picaturi, dar care nu se fabrica in Ro si nu se obtinuse aprobare de valuta.

See insights and ads

Boost post

All reactions:

19Petre Opris, Tatiana Novac and 17 others

Marcel

 Isaia 40:31

„dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.”

Un tablou al dragutului fost coleg Marcel Mardan, unul dintre cei mai talentati designeri cunoscuti de mine, care a facut multe dintre desenele explodate ale avioanelor si ale componentelor, in manierea clasica de atunci, adica la planseta, “de mina”.