Pazvante Chioru si Papura Voda

Am primit pe E-mail o chestie interesanta din istoria Olteniei. Ii multumesc autorului anonim!

Pardon, autoru nu e deloc anonim, este Miron Manega, din situ Certitudinea. Imi cer scuze ca i-am "furat" postarea, nu stiu in ce masura am trecut peste niste reguli deontologice, avind in vedere insa ca nu am nici un fel de intentii de a cistiga bani cu acest blog, sper ca se poate.

am facut cercetari si textul e preluat de aici

******************************
Trăim vremuri în care domneşte fărădelegea... Nimic nu mai funcţionează, nimic nu-ţi mai dă siguranţa zilei de mâine. Instituţiile publice, sistemul de sănătate şi învăţământul au fost partial "distruse", economia a fost paralizată şi vândută pe bucăţi, resursele vândute şi ele, sau arvunite...
Există, în istoria noastră două denumiri de o mare plasticitate, a căror origine s-a estompat, dar care au intrat în folclorul istoric prin rezonanţa comică a formulării: „Pazvante Chioru” şi „Papură Vodă”. Ambele sunt, atât prin conţinut, cât şi prin expresie, de provenienţă oltenească. Prin sintagmele în care sunt incorporate („vremea lui Pazvante Chioru” şi „ ţara lui Papură Vodă”), ele exprimă, de fapt, două perioade istorice distincte, aflate aproximativ una în continuarea celeilalte. Despre prima („vremea lui Pazvante Chioru”) am mai scris şi am încadrat-o cronologic în a doua jumătate a epocii fanariote, mai exact la interferenţa secolelor XVIII şi XIX (1790-1809). A fost denumită aşa după porecla lui Pazvanoglu, paşa de la Vidin, care făcea incursiuni devastatoare în zona Olteniei, locuitorii fiind nevoiţi să îndure, pe lângă jugul fanariot, şi jaful pazvangiilor. Această perioadă a fost precedată însă de o alta (1735-1880), la fel de tulbure, în care ţinutul Olteniei (Valahia Mică), lipsit de conducere politică şi legi, s-a numit „ ţara lui Papură Vodă”. Toate teritoriile româneşti deveniseră practic, în această perioadă, teatru de război între habsburgi, otomani şi ruşi.

Cum e cu nefericitii?

Am analizat, in episoadele precedente, ce si cum e treaba cu fericirea. Sa vedem acum ce-i cu aia nefericitii, vai de mama lor! Din start ii scot din analiza pa abstinenti, vegetarieni si pe ulcerosi. Fericitii, de multe ori, nu-si dau seama cit de fericiti sunt, in schimb nefericitii sunt, in fiecare minut, constienti de starea in care se afla. Desigur exista si specii aparte care se bucura de starea lor nefericita, da-i consider exceptii. Neplacut e faptul ca bautura nu-i ajuta pe nefericiti. Am spus-o si-n topicul precedent, un nefericit beat e si mai nefericit. Da ce face un nefericit obisnuit, cum incearca el sa devina, totusi, fericit? In cazuri extreme poate sa divorteze, poate sa-si bata nefasta, sa-si injure sefu si pa politicieni, da multi, f. multi isi iau lumea-n cap. Precum Fat-Frumos din poveste isi pun tolba-n bat si pleaca peste mari si tari, in cautarea norocului.
Unii dintre ei ajung in Germania, cum am ajuns si eu. O fi bine, o fi rau ? Pt. unii e bine, de ex. pt. mine, pt. altii e rau, ma rog, fiecare cu soarta lui!
S-o luam stiintific, io cind o iau stiintific trebe sa am la indemina o statistica, o diagrama, o curva (nu va ginditi la prostii), de data asta ma voi baza pe Statistisches Bundesamt. Dupa cum observam, in 2012, au venit in Germania 116964 de romani, sunt extrem de impresionat de precizia nemteasca, cum or fi reusit sa numere atit de exact? As fi curios sa stiu daca autoritatile romane stiu citi oameni le-au plecat! Dar in acelasi timp s-au intors in Ro 71252, marea majoriate romani, nu ar fi exclus ca printre acestia sa fie si niste nemti. Imi e oarecum clar de ce au venit cei o suta de mii, da de ce au plecat cei saptezeci nu putem decit specula. Poate ca unii s-au vazut cu sacii-n caruta, altii si-au facut suma, unii s-au intors sa moara pa pamintu natal, da precis mai sunt si unii intorsi cu coada intre picoare nereusind sa faca nimic p-aici.
Interesant e sa vedem ca mai multi turci se-ntorc acasa, e de inteles e ca vin in germania multi polonezi, unguri, bulgari, greci. Sunt uimit ca vin si francezi, italieni, spanioli. Am citi pe undeva ca vin chiar si americani, si, tineti-va bine, chiar japonezi si monachezi.

Fericirea e in vin? Norvegia

Intentia mea e sa analizez cauzele, conditiile care-i fac pa unii fericiti si pe altii nefericiti. Voi incepe cu
Bautura
Sper ca se observa ca am pus un semn de intrebare, da, se pune intrebarea in ce masura bautura contribuie la fericirea poporului. Din nefericire in Romania bautura e vazuta un pic negativ, nu de putine ori e chiar aspru criticata, e vazuta chiar drept cauza unor rele. Mi se pare regretabila aceasta atitudine. Totusi, cel putin in ultima vreme, observ o reevaluare a acestei pozitii extremiste, tot mai multi oameni de stiinta, chiar si medici, sociologi, avocati, sa nu mai vorbim de noi, inginerii, accentuam efectele pozitive ale acestei frumoase indeletniciri. Fara indoiala, atunci cind nu exista o cultura a bautului, consecintele pot fi dramatice. Ma refer in special la bautul mitilicului, pt. cine nu stie e ceva cu alcool metilic, a diferitelor lichioruri, surcelate (bauturi obtinute din surcele) si chiar si cokteilurile pot genera neplaceri majore. In ceea ce ma priveste nu pot spune ca bautura m-ar face mai fericit, sau altfel spus, atunci cind sunt fericit si beau sunt si mai fericit, cind sunt insa suparat si beau devin si mai suparat. Uneori nu stiu in ce stare ma gasesc si ca sa aflu ma apuc sa beau, daca dupa aia ma simt bine inseamna ca eram fericit, daca nu, nu.
Dar sa analizam clasamentu tarilor fericite, reiau primele noua locuri:
1. Denmark
2. Norway
3. Switzerland
4. Netherlands
5. Sweden
6. Canada
7. Finland
8. Austria
9. Iceland

fericirea-i doar in vin!

Spune un proverb latin.

Si eu, ca majoritatea oamenilor, caut fericirea. Am cautat-o peste tot, am cautat chiar in carti, am citit chiar din clasici, se spune ca si Aristotel (happiness depends upon ourselves.) s-ar fi ocupat de tema asta, uneori mi-am zis, nu cumva sunt fericit fara sa-mi dau seama, cert e ca de fiecare data cind eram nefericit ma-ntrebam daca sunt sau nu; atunci cind eram fericit nu mai imi puneam nici un fel de intrebari, eram pur si simplu.
Iata insa ca oamenii de stiinta, profitind si de posibilitatile tehnice de azi, au stabilit niste criterii, niste clasamente, asa cum le sta lor bine. Nu stiu cit au primit ei pt. aceasta lucrare monmentala, cred insa ca munca la acest studiu i-a facut fericiti.
Sa vedem cum sta treaba! Cica cei mai fericiti oameni din lume ar fi danezii!? Am fost de mai multe ori in Danemarca si in ignoranta mea nu am observat ca ma aflu printre cei mai fericiti oameni din lume. Din contra, vintu sufla rece, ranile ma dor, care parca iti trecea prin urechi, m-a facut un pic nefericit. Nu mai spun ca au un vin posirca, muierile au tite mici, da ma rog, daca spun savantii asa trebe sa fie.
Ca neamt ma aflu pe un onorabil loc 26 dupa francezi, englezi.

trenule masina mica, olteneasca

Am aflat de curind o veste imbucuratoare, oltenii fac trenuri, imi voi permite sa fac niste comentarii.
Desigur unu sau altu dintre cititorii mei va spune, io-te domne, a-l draq tiquan, se pricepe si la trenuri. As raspunde, da, ma pricep, chiar f. bine, cindva voi povesti de ce si cum. Altii vor astepta sa-ncep sa-i fac pa amaritii de olteni de fecale si sa arat ce grozavi suntem noi, nemtii. Da, veti avea parte si de asa ceva.

Spalte1	Hyperion	Siemens DML	Spalte2
Lungime	70	70,9
Greutate	145	132
Axe	Bo-Bo	Bo'Bo'+2'2'+2'2'+2'2'+Bo'Bo'
Putere	1720	2600
Viteza	160	160
Capacitate	150-180	252
Nr. Wagoane	4	3

A inceput un nou an

Nici nu a inceput anu bine si deja incep grijile. Mai ales Europa e extreme de ingrijorata ca romanii si bulgarii au drept de munca in EU. De fapt nu dreptul la munca ii ingrijoreaza, nu se tem ca bastinasii si-ar pierde locurile de munca in detrimentul bulgarilor si al romanilor, ci teama lor ar fi ca ar profita de sistemul social german.

Dar sa lasam Statistika sa vorbeasca, in ultimu an cetatenii bulgari si romani au consumat din bugetul social 0,6% adica 172 Mio €. E vorba de 17100 bulgari si 16100 romani.

Din totalul celor care traiesc in Germania asta inseamna 14,8% din bulgari si 7,4% dintre romani. De mentionat ca ca. 16,2% dintre strainii care traiesc in Germania primesc ajutor social (Hartz IV), iar dintre bastinasi doar 7,5%.

Romanii au primit ca ajutor social 84,1 mio €, iar bulgarii 87,6.

In septembrie munceau, in Germania 160000 bulgari si romani, 126000 dintre ei in joburi asigurate social. Cica ar fi bine calificati, in jur de un sfert au facultate, dar marea majoritate muncesc in domenii putin atractive, gastronomie si ajutor in agricultura.  

Sa vedem cum ce se va intimpla in noul an!?

Prognoza mea e ca tot mai multi romani calificati vor emigra, parerea mea e ca mai degraba politicienii romani ar trebui sa se-ngrijoreze.

Spre completare, structura strainilor veniti in Germania in 2012, in mii de persoane. dupa cum se vede, afara de turci care sunt ca. 1,5 mio, italienii sunt pe locu doi cu ca. o juma de milion urmat de polonezi, greci!?

Craciun fericit!

IAR 99 La TV

Azi, 07.12.2013 la ora 21, ora Romaniei, se transmite pe Realitatea TV un reportaj cu IAR99.
Se pare ca se prinde pe live stream.
Vizionare placuta
****************
Update, sper ca ati vazut, ma rog pe mine nu m-a dat pe spate, am trait citeva nostalgii, l-am vazut pe fostu meu sef, gen(r) Stefanescu, cred ca are vro 80 de ani pe putin, se tine extraodrinar de bine. Cind mi-a fost prima data sef era doar capitan.
In rest, vise, multe vise, sa nu uitam ca avionul are peste 30 de ani. A vorbi azi de relansare e cel putin caraghios.

despre tuica, La multi ani Romania!

• La Multi ani Romania!

• “Tuica este o băutură alcoolică tare,”
• Tuica nu e tare si nici prea alcoolica, ii putem spune medicamentoasa, sa sa n-o jignim. Tuica olteneasca e chiar moale, f. moale, se bea dimineata pe nepisate pt. clatirea dintilor. Are maxim 32 de grade, la umbra. i se mai spune si “doi ochi albastrii”, sau pe vremuri, ochii lui Dobrin, Dumnezeu sa-l ierte. Se obtine prin distilare simpla. De ex. tuica de Zalau, care de fapt e mai mult palinca, se obtine prin distilare mult mai complicata la Zalau si imprejurimi. Are temperatura, peste 40 de grade, iar in zonele de deal, munte ajunge la 50.
  Toamna, cind se numara bobocii, se scoate caru cu boi, ne amintim, Grigorescu, si se aduna prunele f. coapte cazute din copaci. Acestea se pun in niste butoaie f. mari, li se mai zice si putini, da mari, mari da tat, si se acopera cu un strat gros de pamint, de ca. 30cm, plus/minus ceva. Prunele inghesuite incep sa bolboroseasca ceva de neinteles, desi io, copil fiind, de multe ori am auzit povesti f. frumoase, pina cind da geru, ala de crapa pietrele, atunci nu mai bolborosesc.
  se baga la incalzit, la cazan, cum ii spuneam noi in familia mea de tarani-muncitori fruntasi, si se arde. Arderea e un fel de proces de distilare, de aici vine si denumirea de vinars. E munca f. grea zi si noapte, trebe sprijinit focu si se gusta din cind in cind ca sa i se ia taria. la inceput se observa fenomenu de margelute, asa ca niste perlute, deoarece energia de suprafata a licorii e f. mica si licoarea nu adera la peretii solizi cum ne-a invatat Coanda cu efectu lui.
  Asta s-a intimplat inainte sa vina comunistii, ca, copil fiind, paduri cutreieram, deoarece ne-au luat dealu cu pruni!