What an wonderful world, Maldive

Maldivele sunt frumoase, e chiar o lume minunata, da, cind sunt vazute de departe, cum e in Diashowu facut de mine.
In realitate sunt pericole la tot pasu.
In primu rind sunt niste muste alcoolice vesnic flaminde, mai dihai ca Vampirii, te pisca, fara rusine, ziua in amiaza mare, ma prefera mai mult pa mine, probabil datorita cantitatii de alcool in singe.
In al doilea rind, Maldive e o tara musulmana si deci daca va prinde ca intrati cu tuica in tara ati belit-o. E adevarat ca insulele pt. straini au alcool cacalau.
E bine sa aveti o muiere cu voi, acolo nu gasiti si nici nu e nici un pericol, deoarece pa insule nu prea sunt buticuri.
Cea mai nasoala e insa apa marii, se vede splendid din avion, e f. curata si f. calda, da e plina de microbi. Mie mi-a ruinat concediu, a doua zi mi s-a imflamat urechea si planurile mele de scufundare s-au dus draq. Am fost nevoit sa colind prin insulele vecine pina am dat de o doctorita austriaca, care mi-a povestit ca a divortat, ca avea un porc de barbat si s-a autoexilat.
Va recomand sa va luati ochelari de scufundare cu urechi.
Neputind sa ma scufund am jucat fotbal cu personalu, personal care il iubea pe Hagi si a remarcat imediat ca nici talentu meu de fotbalist nu e departe.

Neuschwanstein

Vine vacanta, uraaa, vine vacanta! Permiteti-mi sa va fac o recomandare, Germania, da, Germania e f. frumoasa, de multe ori nici nemtii nu stiu cit de frumoasa e, alearga ca turbatii in insule exotice si nu stiu ce-i sub nasu lor. Sa luam de ex. Castelu Neuschwanstein. Se afla pe undeva prin Bayern la ca. 100 km de München. Va recomand intii o vizita in München, doamnele pot trage o raita prin strada buticurilor, Maximillianstraße, de preferat sa nu aiba cartea de credit la ele, iar domnii pot vizita Deutsches Museum, e colosal, muzeu nu buticurile.

Mai apoi se poate inchiria un cabrio si se merge pe romantische Straße, gasiti date pe net. Se poate innopta la particulari, e destul de ieftin. Cine vrea poa sa treaca muntii mai departe catre Austria.

P.S Am facut un video cu o excursie de a mea acolo. Dati cu muzica ca am pus si manele. Pozele din interioru castelului sunt furate dupa net, deoarece nu-i voie sa fotografiezi inauntru. As putea sa va povestesc depre Ludwig, depsre moartea lui ciudata si despre iubirea lui pt. lebede, da va las sa descoperiti singuri.

Kriminalpolizei

Intotdeauna mi-a fost frica de militie mai ales dupa ce am fost caftit, pa vremuri, doar pt. ca aveam plete. Si de Kriminalpolizei mi-e frica, numai cind aud numele Kriminalpolizei imi vin in minte filmele educative ale copilariei noastre cu Gestapo si SS. Desi ma feresc cit pot, totusi am avut de citeva ori de a face cu Kriminalpolizei.
Case study one.
D-abia venisem in Ge si am vrut sa le arata nemtilor ce harnic sunt io, muncind la negru, pa santier. A cazut o usa mare de banca, de otel, peste mine. M-au luat cu spaclu, m-au umflat cu paiu, mi-au executat niste suruburi si niste placi si gata. Nu m-am trezit bine din anestezie ca pac, Kriminalpolizei. M-au intrebat ceva latrind, cred ca chiar daca as fi stiut germana nu as fi inteles nimic, am raspuns hi, hi, aveam niste dureri, mama, mama.
Case study two
M-am facut cindva sanatos si am cumparat prima mea masina, un VW Polo cu 900 DM. Am reparat si sudat la ea reusind chiar s-o inscriu in circulatie. Mergea f. bine, e adevarat ca mai mult mergea nefasta cu ea. A fost chiar lovita in parcare, masina nu nefasta, am luat 1200DM de la asigurare si am reparat-o. Nefasta insa era cam nemultumita, mai ales cind mergea la concertele ei de pian si era nevoita sa astepte sa plece toata lumea pt. a intra, prin portbagaj, in masina, intrucit inchizatoarele de la usi nu prea mergeau. Am vindut-o unor neaosi de ai mei din Sarajevo, cu 300DM. Nu mult dupa asta ma suna Kriminalpolizei, masina care nu a fost inscrisa de noii cumparatori in circulatie fusese vazuta la niste spargeri.
Case study three
Eram deja ing., munceam de-mi ieseau ochii. Intr-o noapte am muncit pin-la trei noaptea. Masina de mai sus era la nefasta asa ca patronu mi-a dat masina lui, un Mercedes automatic, sa ma duc acasa. Ametit de munca si oboseala, cu ochii rosii, de peste proaspat, am incercat sa pornesc masina, nu mai mersesem cu automatic. In doi timpi si trei miscari m-a blocat o masina cu farurile aprinse, am fost tras din masina, miinile pe acoperis si pistolu in spate. Kriminalpolizei.
Case study for
Zilele trecute vine nefasta livida la mine. "Trebe sa mergi la Kriminalpolizei". Citesc "invitatia" in diagonala. La data de.. ora... trebe sa ma prezint la Kommissariat. Nefasta "Ce draq ai facut, iar?", se observa relativitatea timpului in conceptia nefestei, ultima data avusesem de-a face cu Polizia in urma cu 17 ani, vezi case study three, deci nu se prea potriveste apelativu "IAR", zic io.  Ma pregatesc, imi imaginez cum va decurge interogatoriu, ma astept in orice moment sa vina mascatii, ma gindesc sa-mi iau ochelarii de soare, in caz ca-mi baga reflectoare in ochi.

Fac o paranteza, de regula nu port ochelari de soare. Am o singura pereche, cumparata cu citiva ani in urma in Ro, de la Centru Civic. Era o opticiana superba, am intrebat-o care ochelari mi-ar sta bine? Mi-a oferit mai multi, pe care mi i-a pus pe nas. Apropiindu-se de mine, avea un miros proaspat si o piele de caprioara, respira cu sinii, nu am observat ca mi-a recomadat niste ochelari de orbi, scumpi, pe care nu-i pot folosi nici la eclipsa.

Kriminalpolizistu era cam de o virsta cu mine, purta blugi si camasa. N-avea pistol, nici catuse.
"Herr Tiganu, am un dosar de 400 de pagini", zice, cu o voce plina de suferinta si "inca p-atit in engleza", "Pot sa-mi aprind o tigare?", zic. "As fuma si io", zice, "da colegu de birou e impotriva". Imi arata niste desene, "Ati facut d-voastra aceste desene?", ma uit la ele, "Nu pot spune precis, au trecut 17 ani de atunci, am facut mii de desene, de altfel nu mai muncesc la firma asta de peste 16 ani", "pai e semnatura d-voastra", "nu chiar, sunt numai initialele scrise in calculator". Povesteste ceva de niste instalatii facute de niste americani in Cipru cu documentatie germana. Incep sa-i explic cum e treaba cu proiectarea in calculator, p-atunci aveam Autocad in DOS, unele semne germane nu puteau fi scrise Ä;Ö;Ü,ß deci desenu e facut sau refacut mai tirziu. Scrie tot ce-i spun in calculator, ii spun pe litere. "Il cunoasteti pe Joe si pe Jim ?", intreaba, "niste americani", zice, "Nein". "E patentu d-voastra?", intreaba, "Ja, da nu am nici un drept, drepturile apartin firmei", incep sa-i explic cum functioneaza, e teribil de impresionat, "Da la ce foloseste asta?", "La imbutelierea sticlelor de bere", se invioreaza, e vizibil amuzat. "Totusi care-i problema?", indraznesc sa-ntreb, "Sincer sa spun nu stiu ce sa va mai intreb", zice, "hai sa semnati protocolu", il tipareste, il citesc, schimb ceva in pagina intii, a doua si a treia, zice "m-ati ajutat f. mult, multe multumiri", "sper sa nu va mai deranjem, stiti io sunt numai Kriminalbeamte".
Plec fericit la munca, ma bucur ca nu m-au retinut, sunt insa tare curios sa stiu de ce m-au chemat si la ce se refera toata chestia. Precis mai ma cheama peste 15 ani. Va tin la curent.
****************
Nu stiu ce s-ar face nemtii fara inventatorii romani: Inventatoru anului 2009 la Siemens, Dr. Stefan Popescu
Inca unu Inventatoru anului 2004 la Siemens, Dorin Comaniciu

De ce nu-mi place sa conduc? cu sos de Schopenhauer

Pe an conduc ca. 40000 km. La o viteza medie de ca. 80 la ora asta inseamna ca-mi petrec „in trafic“, cum spun romanii, ca. 500 de ore, asta inseamna ca. 20 de zile pe an. In mare parte merg pe Autobahn, adica tin volanu drept si picioru pe acceleratie, sau cind am chef, pun tempomatu si masina merge singura. Repet, 20 de zile pe an stau intr-un scaun cu covrigu-n mina si ce fac? Daca as merge cu metrou sau cu trenu as putea citi ceva. Desi Schopenhauer hat gesagt Lesen heißt, mit einem fremden Kopf statt dem eigenen zu denken. Cititu inseamna sa gindesti cu capu altuia.

Mai ascult radio, mai ma cert cu nefasta, in rarele momente cind mergem impreuna. Nu stiu daca ati observat da masina e un loc ideal sa te certi cu nefasta, gradu de nervi e direct proportional cu viteza atinsa. In momentele de extaz ating 200 la ora. Desigur te poti certa si cu amanta sau soacra sau mai stiu eu cu cine. Uneori insa, sunt fara muiere ca cum zicea Schopenhauer: "Der einzige Mann, der wirklich nicht ohne Frauen leben kann, ist der Frauenarzt." Singuru barbat care nu se poate lipsi de muiere e medicu ginecolog, pizdaru adica.
Inevitabil insa, sunt multe ore cind mergi singur, singur, singur. Si atunci vrei, nu vrei trebe sa te gindesti la ceva. Ca orice barbat adevarat ma gindesc o perioada de timp la sex, mai ales vineri, ca nu mai sunt chiar atit de tinar sa ma gindesc in fiecare zi, sau ma rog ma gindesc, da un pic nostalgic. Mai ma gindesc si la munca mea, dimineata in drum spre, ce mai am de facut, planuri etc. da mai ramine o groaza de timp. La ce draq sa te gindesti? Se spune ca numai timpitii se plictisesc, io nu ma plictisesc niciodata cind sunt singur, ce sunt timpit?, asta n-a spus-o Schopenhauer. Wir denken selten an das, was wir haben, aber immer an das, was uns fehlt, zice tot Schopenhauer. Ne gindim des la ce ne lipseste, da f. rar la ce avem.

Nasoala e ca la volan nu ai voie sa bei, daca ai putea ar trece timpu mult mai placut. Nu as vrea sa fiu sofer profesionist, am vazut in niste reportaje ca baietii astia fac la volan tot felu de chestii, mi-e rusine sa spun care.

Deci la ce sa te gindesti? Gindurile sinucigase nu sunt cele mai potrivite in aceste momente. Ma gindesc la un subiect f. drag mie si anume la persoana mea. Mai ales la tinerete, ca cum spune Schopenhauer "Die ersten vierzig Jahre unseres Lebens liefern den Text, die folgenden dreißig den Kommentar dazu." In primii patruzeci de ani se scrie textul, in urmatorii treizeci se pun comentarile".
Ma gindesc ce draq de om sunt io? Sunt unu d-ala bun sau rau? Desigur am facut si multe prostii in viata da pe undeva regret prostiile pe care nu le-am facut. Din fericire Schopenhauer nu spune nimic despre asta, ooops, l-am prins. Cum sunt io d.p.d.v politic, sunt unu de dreapta sau de stinga? Sau ma gindesc daca sunt roman? Nefasta a venit in Ge cu citeva luni inaintea mea si a fost intrebata de niste nemti daca si-a cautat prin arborele ginecologic sa vada daca nu cumva e nemtoaica, desi nu e blonda, da cica nu arata a romanca. E adevarat ca mie nu mi s-a pus niciodata o asemenea intrebare, am fost intrebat daca sunt grec, intrebare nu prea magulitoare, avind in vedere criza din Grecia, da poate ca s-au gindit la Adonis, ca asta era grec, nu?
Cum arata un roman, sau mai bine, ce e un roman? Cica romanii fura, io nu fur, ca mi-e frica ca ma prind, cica romanii sunt lenesi, aici parca ma recunosc, cica romanii sunt betivi, cald, cald, iata ca ma apropii, isi bat nefestele si copii, rece, rece, nu l-am lovit niciodata pe fi-miu, nici macar cum l-a mingiiat basescu pa baiatu ala, iar nefasta, nici gind, ca-i tare voinica.

Uite domne de ce nu-mi place sa merg cu masina ajungi sa-nnebunesti de atitea ginduri.

Si Schopenhauer asta a inceput sa ma plictiseasca, uneori ai impresia ca toate vorbele dastepte s-au spus, si nu mai dau citate ca tot el spune: "Durch viele Zitate vermehrt man seinen Anspruch auf Gelehrsamkeit, vermindert den auf Originalität, und was ist Gelehrsamkeit gegen Originalität? Man soll Zitate also nur gebrauchen, wo man fremder Autorität wirklich bedarf " Multe citate dau impresia de intelectual da micsoreaza originalitatea.

Jurnal de calatorie si de Paste.

Ziua I-a.
Mers la Dortmund cu masina, lasat nefasta la ghiseu, parcat. Intors, nefasta in stare avansata de nervi, cocalaru, cu aspect intelectual si nefasta blonda buzata, s-a bagat in fata si a bruscat-o. Urcat avion, locuri platite suplimentar, la usita de pe aripa. Test de engleza cu Doina, stewardeza, daca stiu sa deschid usita "exit", chiar vreau sa-i arat, zice ca sa mai lucrez la accent. Baut vin Murfatlar, f. prost. Ajuns Bucuresti, Baneasa. Cumnata ne asteapta, e nervoasa, fusese nevoita sa viziteze WC-u de la "plecari", o linistim, nici la sosiri nu-i mai bine. Mers in Berceni, o ora juma. Mincat uzici si ciorba de loboda, delicioase. Mers in vizita la nepoata, e criza, ma-mbat tare.
Ziua II-a.
Dimineata, mi-a fatat o pisica-n gura. Mic dejun, brinza cu ceapa. Mers la notar pt. o hirtie, nu e coada, e criza. Mare dezamagire, la vinarie nu au vinu meu preferat, Comoara Pivnitei, va intreba la depozit. E criza. Seara la tara cu niste preteni, casa batrineasca renovata, standard vestic, bravo, nu mai e criza. Ma-mbat putin. Mincat urzici si brinza cu ceapa.
Ziua III-a.
Dimineata, mi-a fatat o pisica-n gura. Mic dejun, brinza cu ceapa. Mers cu rude in Parcu Carol, frumos, mincat doi mici, bere Ursus, buna. Seara, vizita la alte rude, e doar un pic criza, ma-mbat putin.
Ziua IV-a
Nefasta viziteaza nou Mall din Berceni. Stau cu mama. Cumpar toate ziarele. Basescu zice ca 40% dintre medici sunt idioti. Cit p-aci sa uit: Becali s-a-mpreunat. Un pic tv romanesc. E criza. Nu ma-mbat.
Ziua V-a si penultima
Dis de dimineata mers in piata. Dezamagire, vinu nu e nici in depozit. Cumparat tone de ceapa verde, usturoi verde, leustean, brinza si loboda. Impachetez tuica primita. Mers in centru, la Universitate, nefasta si sora-mea vad un magazin pantofi, fumez o juma de pachet. Cismigiu, cumpar ii, mincam pa insula, ciorba de burta, buna, doi mici. Servirea f. buna. Terasa e plina, nu e criza. Nu mai vad fetite dulci. E criza. Cica fetitele dulci nu mai merg pe strazi, ci doar cu SUVuri. Nu ma-mbat.
Ziua VI-a
Sculat la patru, taxi, Baneasa, zbor, fara test de engleza, in sfirsit acasa.

O zi la munca, discutie importanta.

Urmeaza PASTELE, nu ucidem nici un miel, nici cozonac, doar oua colorate, gata vopsite.
Vine printesa. Ne jucam cu printesa. Ziua urmatoare, ne jucam cu printesa, mergem sa-i luam pantofiori de Paste. Inc-o zi, ne jucam cu printesa. Duminica de Pasti, se stringe gasca mare, mergem cu printesa, e tare frumoasa, are succes. Luni, dupa Paste, ne jucam cu printesa, o ducem la Zoo, n-o lasam acolo.

Fetite dulci ca-n Bucuresti

Incepe numaratoare inversa. In citeva zile voi pupa pamintu patriei. Tremur de nerabdare, oare cum va fi de data asta? Nefasta a impachetat deja, a luat zeci de nimicuri pt. rude, preteni. E f. greu in ziua de azi sa iei cadouri. Pe de o parte se gasesc de toate in Ro si pe de alta parte totusi vrei sa le faci o bucurie.
Prima zi in Bucuresti e cea mai grea. La fiecare pas sunt tentat sa spun, ia uite ba astia vorbesc romaneste. Si mai nasol e ca nu-mi vin cuvinte romanesti. Vorba aia Wie sagt man.. in schimb imi vin cuvinte englezesti, s-o iau usor, trebe sa ma concentrez.. chestia aia cu care iei finu, grebla.. trebe sa beau o tuica, schnell..
Intilnirea cu Bucurestiu e ca intilnirea, peste ani, cu prima iubita. O vezi imbatrinita, stirba, grasa. Prefer sa-mi vad iubita primavara, parca e mai frumoasa. De cele mai multe ori nu o recunosc, il intreb pe unu sau pe altu, unde suntem acum, ce-i cladirea asta? Uneori sunt cladiri pe linga care am trecut de sute de ori, pa vremuri, p-atunci insa nu le observam, acum le privesc. "Hai ba ca faci pa nebunu! Cum nu sti aici e .." Aha, imi amintesc, reclamele astea imi taie tot orizontu, in spate era o circiuma, am baut si aici, cu cine am baut? Nu-mi pot aminti, ma obsedeaza, cu cine draq am baut aici? Ajung la Piatra Cracanata, in stinga era o groapa, o stiu, astept s-o vad, e tot acolo, o recunosc, parca e mai rotunda, m-am linistit, nu m-am ramolit prea tare. Cum ii zice la circiuma aia cu gradina? Io-te ba ce lipsus am? Avea un nume de muiere, beam jos la crama, cinta un tigan d-al meu Balada lu Ciprian. Maru de aur era mai sus, ce draq ca asta nu-i nume de muiere, ii zicea Flora? Mi-am amintit, la circiuma aia am baut cu Puiu si cu Mirel, si cu Adi, si cu Dan, era la strand, parca mai era cineva, era Lozi?, sau Doamne ajuta, a venit militia si ne-a luat la intrebari, de ce draq, doar nu bausem decit vro trei sticle de vodca. Nuuu, nu se numeste Flora, ii zice Doina. Hai ca tare le-am incurcat. Nu-i de mirare, ca numa de betivi am avut parte.

Tii ce muieri frumoase! Tare-mi plac muierile, tare-mi plac! Poate d-aia nu recunosc cladirile, intotdeauna m-am uitat dupa muieri.

P.S Din pacate voi sta doar citeva zile, trebe sa ma-ntorc repede, ma asteapta printesa, sa vina iepurasu, nu ma voi putea intilni cu multi oameni dragi, poate data viitoare, de fiecare data spun data viitoare...

Breaking news. Am primit un comunicat important, in onoarea mea s-au pregatit urzici cu mamaliga. hmmmm

IAR 99

click pa poze pt. a le mari. Vine si teStu mai tirziu.

A venit.

Sunt de peste 20 de ani abonat la Flug Revue. Cica barbatii se-mpart in vinatori si colectionari, io fac parte, in mod sigur, din categoria colectionarilor. Nefasta injura des pt. ca peste tot sunt adunate reviste.
Citind ultimu numar m-am umezit. E prezentat IAR 99.

Aveam numai 22 de ani cind am devenit ing. Cu cosuri pe fata, p-atunci sexu nu era asa de liber, cu plete, blugi romanesti tanga, 65 de kg., la 1.80, eram departe de imaginea inginerului.
Primu meu sef a fost Stefanescu, maior de aviatie, pe atunci, azi e general. Cind m-a vazut a fost clar ca sunt departe de ce-si dorea. Nu avea de unde sa aleaga, incepusem facultatea 50 si terminasem 20, se bateau pe noi, mai ales ca nu fusesem un student prea slab, nu cel mai bun, da oricum in prima jumate. De altfel nu au trecut 3 luni si m-a si sanctionat cu 20%, plecasem fara invoire la schi. P-atunci tocma se-ncepuse proiectarea lu IAR 93 cu sirbii.
Inceputu meu in proiectare a fost groaznic. Nu aveam nici talent la desenat si nici rabdare sa fac mii de cerculete si cruciulite, figuri care reprezentau niturile. Incet, incet m-am adaptat si chiar a inceput sa-mi placa, mai ales ca eram des folosit la chestii care ard, ca zicea directoru, oltean, ca sunt mai cilibiu. Si cu desenatu mai mergea avind la dispozitie o armata de muieri, nu ca azi cind nu vezi o muiere zile-n-tregi, care trageau in tus, ca era si vorba, nu futus.

Munca la IAR93 a fost pasionanta, cu multe delegatii la Bacau, intii, unde s-a facut prototipu si mai apoi la Craiova. La Craiova era dezastru, se facuse o uzina pe ogor si se transformasera peste noapte niste olteni de la coada vacii in „specialisti“.
Cindva, peste citiva ani s-a terminat si acest proiect si se vorbea deja de viitor. O parte visa la avionu supersonic, chiar se formase o echipa. Nu m-au bagat in ea pt. ca eram la cutite cu sefu de proiect de atunci. De altfel orice om cu scaun la cap isi dadea seama ca Romania singura cu va fi capabila sa faca un supersonic, atit tehnologic cit si economic era imposibil.

Ioan Stefanescu lucra de unu singur la un avion de antrenament, ca persoana nu era prea apreciata, multi din „elita“ ce se vroiau cei mai tare din parcare, il considerau cam belaliu. A venit hotarirea sa se faca 99. Am fost bagat in echipa. Eram f. putini. Am devenit responsabil de ampenaju vertical si de cel orizontal. Stefanescu era un foarte bun organizator, nu se baga prea tare in amanunte tehnice, ii lasa p-aia care se pricep, de fapt era ceea ce azi se numeste un sef modern, multi insa, obisnuiti sa aiba un tatuc, un sef care sa-i stearga la fund, nu pricepeau. Am avut o libertate de miscare pe care nu am mai avut-o niciodata. Sunt mindru sa spun ca ampenajele au fost high tech, primele elemente de aviatie construite in Ro cu structura honeycomb, lipite, cu invelis cu grosime variabila, obtinute prin eroziune chimica (vedeti poza). Au fost fabricate la Brasov unde era o echipa formidabila, crescuti de Silimon, cu multi nemti.
Montaju s-a facut la Craiova unde am petrecut la Hanu Doctorului multe luni si unde am baut vedre de zaibar si mai ales vodca. S-a format si la Craiova o mica echipa de proiectare, din care facea parte si Marijan Marinescu, un ing. f. bun, am auzit ca s-a apucat de politica, e pe la EU. Cica si actualu min. al transporturilor ar fi fost implicat, io nu l-am cunoscut, desi ii cunoasteam pe mai toti.

Anu trecut am fost in vizita in Ro, pa la fostu institut, l-am intilnit si pe Stefanescu, acum in virsta de vro 80 de ani, arata f. bine, chiar i-am zis ca in urma cu jde ani m-a sanctionat cu 20%, zise ca mi-a prins f. bine, ca uite ce bun am devenit. Am vorbit cu cei citiva colegi citi au mai ramas p-acolo, multi sunt plecati in lume, intaresc echipele de la Airbus, Boeing, Bombardier, Aermachi.
Profit de ocazie sa-l salut pe pretenu meu Puiu!.

update. Un avion care NU a fost proiectat de mine!

Ingerii si ingenerii

Motto "Dumnezeu a fost de meserie inginer".

Lumea e extrem de nedreapta. Peste tot se premiaza artistii, scriitorii si uneori chiar politicienii, in timp ce inginerii sunt pur si simplu ignorati, tocmai ei cei care au creat lumea.

Ingerii si inginerii. Ie oare o intimplare ca cele doua notiuni au o atit de mare asemanare fonetica? Ie intimplator ca ambele se prescurteaza la fel, ing.?

Nu, fratilor, hai sa analizam!

Cap. 1 Ce sunt ingerii si ce vrea iei?
Cuvântul "înger" derivă din grecescul "angelos" care înseamnă "mesager". După cum ne sugerează şi numele lor, îngerii au rolul de a intermedia relaţia omului cu Dumnezeu, transmiţând mesajele de la Divinitate către om şi invers, de la om către Dumnezeu. Dar ei nu sunt doar nişte simpli mesageri în înţelesul strict al cuvântului ; ei au sarcina şi de a ne ghida şi susţine pe lungul drum alvieţii.
Îngerii reflectă perfecţiunea divină: bunătate şi generozitate infinită, fiind capabili de o dragoste nelimitată şi beneficiind mereu de o mare fericire pe care doresc să o împărtăşească cu noi.
Ingerii nu sex..

Cap 2 Ce sunt inginerii ?
Cuvintul regină este mai evident legat de creaţia luminii (gyn=femeie in greacă şi asemănător sanskritului jani=femeie căsătorită, şi janya=născut din) lui RA- zeul soare, decit termenul englez queen; totuşi ele au aceeaşi construcţie prin care se face diferenţierea dintre rege-regină sau king-queen. Funcţia reproductivă a reginei (precum a mătcii albinelor) a stat la crearea termenului; el păstrează rădăcina verbului ?a da naştere? din sanskrită, jan, ja - care la riul lui a stat la bază termenului jani=femeie căsătorită, potenţială genitoare.
Chiar dacă termenul inginer pare realizarea epocii moderne, el isi trage seva din acele vremuri in care omul a inceput să fie un explorator al cunoaşterii; de aceea in sanskrită jna inseamnă cunoscător, priceput, inteligent, iar in romana a gini (a observa - DEX cu etimologie necunoscută) şi gin (sondă pentru a găsi locurile cu cegă). Camelia Tripon
De la piatra pe care a ridicat-o pentru a se apăra, la picturile rupestre şi apoi la civilizaţia atomică, totul s-a bazat pe ingeniozitatea omului, deci pe inginer.
Cap 3
Stalin numea scriitorii "Inginerii sufletului", iata deci ca intii au fost inginerii si mai apoi scriitorii.
Inchei cu celebra butada "Ce pot invata de la un inginer? Masura, domnule, masura"

Azi am vorbit romaneste!

Am avut azi, in firma, o delegatie din Ro, de la o firma privata, nu dau nume. Am fost solicitat sa prezint partea tehnica si sa fac pe traducatoru. Prima problema a fost cu ce ma imbrac. De regula nefasta imi pune lucrurile pe portmantou si eu le iau fara sa cricnesc. De data asta insa, nu stiu ce mi-a venit, poate nevoia de a impresiona, mi-am dorit sa ma-mbrac gen "Al Capone". Nu ma pricep la moda, da mie mi se pare Al Capone eleganta non plus ultra. Costumu meu de ginere a fost de acest fel, singuru costum "de comanda", facut pe Calea Victoriei, din viata mea. Am vrut neaparat sa-l imbrac p-ala, e cam ca asta din poza de sus, doar ca dungile albe sunt mult mai discrete, vezi la stinga. Nefasta a ciriit, ca e demodat, ca nu mai mi se potriveste, l-am incercat si mi-a venit ca turnat. Cind m-a vazut nefasta chiar a avut asa o tresarire.

Ajuns la munca am intilnit citiva colegi, care nu m-au recunoscut, secretara sefului mare chiar a avut un mic orgasm.

A venit delegatia romana. Impresia mea de inceput nu a fost prea entuziasta. Mai toti f. batrini si grasi si extrem de necomunicativi, poate pt. ca erau din Ardeal, lucru care m-a siderat. Am incercat sa fac un mic de small talk, ca incalzire, am cautat subiecte ca fotbal, vin, da nu a fost nici o rezonanta.

Am intrat un subiect, mi-a iesit destul de bine, desi partea romana era cam apatica.

Am facut si o vizita prin firma, da am simtit ca e aceeasi apatie. Masa de prinz, de cinci stele, vin prost si dulce, romanii nu au prea apreciat-o, nici macar Whisky nu au baut.

In timpu mesei deja au inceput tratativele de bani, e vorba de f. multi bani, delegatia romana m-a surprins, avea un concept f. logic si f. clar, daca nu as fi fost condamnat sa fiu neutru i-as fi sustinut, ca tare greu e sa fi neutru, inima te trage intr-o parte, ratiunea in alta.

Ne-am despartit ca-n gara, va voi tine la curent!

Update, la cererea publicului am bagat si nefasta!

P.S De fapt la nunta am fost imbracati in ii.

PPS Se observa ca nefasta avea nasu coroiat si era cracanata.