ICx, sase miliarde

IAR 93 (II)

Constat cu surprindere si bucurie ca interesu cititorilor mei despre avioane e nesecat. Poate ca ar trebui sa fac un capitol numa cu avioane, mai ma gindesc, acum mi-e lene, mai am o multime de material. Sau desigur poate n-ar fi rau sa le pun tot ce-i cu avioane unu dupa altu, da asta ar insemna sa postez vro luna numai de avioane, fapt ce mi-ar speria muierile admiratoare.

Asa ca, un nou episod, vechi, din frumoasa poveste IAR 93.

A fost odata ca niciodata, au fost niste nebuni care au vrut sa faca un avion....

Wassermann

Parca am mai spus-o, sunt extrem de superstitios, sunt convins ca pisica neagra, calu galben aduc ghinion, cred si-n zodii si-n horoscop. Sunt varsator, am primit pe E-mail treaba cu varsatorii, prietenii pretind ca mi se potriveste f. bine.
VARSATOR
21 ianuarie – 19 februarie
"ITI SPUN DREPT..."
Cum e zodia asta?
Originalul" zodiacului, Varsatorul, e plin de contradictii si paradoxuri.
Ce "PASARELE" are?
E un revolutionar cu ciudate tendinte tiranice, un liberal capabil de uimitoare idei fixe, un nonsalant cu surprinzatoare accese paranoice, un singuratic cu nevoi sociale foarte marcate. Este vizionar si utopic, altruist si egoist deopotriva. Cu toate ca nu ezita sa spuna exact ce gandeste, fara sa-i pese de consecinte, se intampla deseori sa faca tocmai pe dos fata de ceea ce le predica altora. Inzestrat cu multa vitalitate si cu o personalitate distincta, indiferent ca e tipul savantului distrat sau al razvratitului agitat, te surprinde cu cele mai neasteptate manifestari.
Cand face urat?
Independent si incapatanat, se enerveaza instantaneu cand e contrazis sau nu e lasat sa faca ce vrea. Din fericire, ii trece repede. Iar oamenii il iubesc, fiindca e prietenos, saritor, optimist si ii contamineaza cu entuziasmul lui uneori atat de copilaros
Cum se roaga fiecare zodie atunci cand se afla la ananghie?
Varsator: Buna, Doamne. Unii spun ca esti barbat. Altii spun ca esti femeie. Eu spun ca fiecare dintre noi este Dumnezeul sau. Asa ca, de ce sa ne rugam? Hai sa petrecem mai bine!
Scuzele zodiilor :
Varsator: Toti ceilalti faceau acelasi lucru. Era cel mai interesant lucru de facut. Ma plictiseam rau de tot. Si ce e cu asta? Ce vei face in acest sens? Cui ii pasa de lucrurile astea stupide pana la urma?
De cati ...este nevoie ca sa schimbi un bec?
Varsatori. Varsatorii nu trebuie sa schimbe becuri. Pot inventa unele mai bune.

Walpurgisnacht

"Azi e zi de sarbatoare, ziua cind noi voiosiiii pionieri, am plecat cu-nflacarare pe un drum presarat cu primaveri, tara tata goarnele au sunat..."

Noaptea de 30 Aprilie spre 1 mai e noaptea lu Walpurgi, cica in aceasta noapte ies vrajitoarele la joc, se fac peste tot focuri se danseaza pina-n zori, in unele zone se ridica si celebrii copaci de mai.

Va voi tine la curent, voi incerca sa fac un reportaj de la fata locurilor.

Upadate. Simbata dim. am executat declaratia de impozit, m-am enervat ceva mai putin decit de obicei. Mai apoi ca rasplata, am avut intentii deosebit de bune, planificasem sa mergem sa dansam, toata noaptea, ca-n tinerete. Pt. pregatire, am executat somnu de frumusete pin-la 18, sa fim odihniti la dans, da mi se facu foame, am zis sa mincam un pic, am facut chiftele, face nefasta niste chiftele.., dupa chiftele am baut un pahar de vin, deci nu mai puteam pleca la dans, am zis ca mai stam vro ora sa treaca efectu vinului, ca oricum e prea devreme, pe la 21 am vrut sa plecam din nou, da.. am mai facut niste chiftele, face nefasta niste chiftele.. am baut un pahar de vin, si unde sa mai pleci la miezu noptii.

Am zis ca facem Duminica ceva, au sunat niste preteni daca nu mergem la un gratar, ne-am dus, am avut mici de mai multe categorii, si alte tone de carne, de abia am ajuns la masina, simteam ca-mi plezneste burta... rau e sa fii lacom, cred ca mai bine ma apuc din nou de fumat!

Mie-mi place enorm de mult sa dansez! Din pacate nu pot pune poze.

Paste fericit!

God's Politics, by Jim Wallis
One of the most offensive elements of the neocon rape of America is their dragooning Jesus to validate their politics of hate and exclusion.

Stateam de vorba cu unu altu, acum ca-i vremea lu Hristos toti se lauda ca e de-al lor. Mai ales astia care se ocupa cu politica, aia de stinga, comunistii, spun ca de fapt Iisus a fost comunist, de fapt numa comunistii erau in stare sa hraneasca un popor cu o singura piine, altii spun ca in nici un caz nu putea fi comunist, ci numa de drepta, ca cica astia sunt harnici si dastepti, unii spun ca ar fi fost stingaci, ca atunci cind zice daca primeste o palma pe obrazu drept intoarce si stingu, numa un stingaci te poate plezni pe obrazu drept. Cica d-aia nici nu a putut mosteni meseria de timplar a lu ta-su ca era stingaci. Altii sunt tare mirati de faptu ca nu se stie nimic despre aventurile lui cu muieri, cica ar fi fost... s-au scris tone de carti si s-au facut zeci de filme, biserica spune ca Iisus nu ar fi fost nici de stinga nici de dreapta ci ar fi fost neutru, cica isi permitea, se dadea mare cu ta-su. Am citit de asemenea studii despre tehnologia cuielor folosite, in ge piroanele se numesc uneori Jesusnagel.

Ma rog, toti trag de el si spun ca e de a-l lor, io pot doar sa spun ca mie mi-a fost intotdeauna simpatic, mai ales atunci cind am auzit ca a transformat apa in vin!
Sf. Apostol Pavel zice: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manance din paine si sa bea din pahar".
Aceasta este o problema spinoasa, caci se intampla de multe ori sa se marturiseasca crestini care fac pacate mari cum ar fi betia, curvia, mandria, ferirea de a face copii, fumatul etc.
-Daca in noaptea dinaintea Sf. Impartasanii, crestinul a avut un vis desfranat se mai poate impartasi ?
Nu se poate pentru ca in acest caz este necuratie.
-Ce se ia dupa Sfanta Impartasanie: anafora, agheasma mare, mica sau vin?

Paste fericit!

A venit primavara

Umblind hai-hui prin bloguri am descoperit o perla, politica semintelor , nu, nu va recomand blogu respectiv, in schimb autoru, "Radu", m-a emotionat profund, emotie care vreau s-o impartasesc cu tot poporu. Am julit textu, fara sa-i cer voie, da am dat link, sper sa fiu iertat. +++++++++++ Politica seminţelor Radu P. · aprilie 14, 2011 · 6 Comentarii Naţionala A venit iarăşi primăvară (ştiu că inginerii de texte nu recomandă să începi un text cu o propoziţie atît de mălăiaţă, dar lăsaţi-mă să-mi tihnească bucuria). Tot cerul bătrîn şi zdrenţăros, care părea gata-gata să se prăvălească pe pămînt, s-a luminat. Norii uriaşi, cenuşii, ce l-au acoperit cît a ţinut iarna, au lăsat loc unei zări larg deschise. Peste tot lucesc băltoacele în soare. În vîrful nucilor din grădini graurii fluieră de zici că-s oameni, atrăgînd grăuriţele cu fluierături care de care mai ademenitoare. Prin pomii mai joşi botgroşii vor să le dea replica, dar nu scot decît nişte piuituri caraghioase. Oamenii au ieşit prin grădini: se aprind focuri, se sapă, se fac straturi, se pun aracii la vie. Fumul din grădina noastră se încolăceşte într-o parte şi-n alta, trece peste garduri, amestecîndu-se cu fumul din grădinilor vecinilor. Vorbele trec şi ele peste gard dintr-o parte în alta. Se discută de războiul din Libia: - Vai, săracii oamenii ceia, îi face una cu pămîntu’ cu bombardamentele. Da’, tanti Săndică, avei mata un chitonag de fier, îl mai ai? întreabă vecinul din stînga. - Ţi-l dau acuma, Lică, zice mama. - Parcă ce: îi mare lucru să ne bombardeze şi pe noi? Ruşii îs la o azvîrlitură de băţ. Nici n-apuci să pui ceapa şi boaf! bomba peste noi. Mai vrea cineva nişte harpagic, că mi-o mai rămas? zice şi vecinul din dreapta. Îndreptîndu-şi şalele trudite, mama se uită în zare înspre dealul neguros al Păunului, parcă să vadă dacă nu vine vreun avion de bombardament. De-acolo, dinspre dealul Păunului, i-au aşteptat tomeştenii mei pe americani. Cînd eram mic, mă ducea tata la tuns la Ţîrlică. De fapt, nu-i îi era lui de tunsul meu, ci de faptul că acolo se întîlneau mai mulţi, discutau politică şi buchiseau un ziar, încercînd să ghicească un singur lucru: cînd vor veni americanii! „Uite aşa – trasa o linie cu mîinile prin aer nenea Mihai, fratele tatei – o să vedeţi cum coboară tancurile americane pe dealul Păunului. Pîr-pîr-pîr! Pîr-pîr-pîr!”. Ş-au tot aşteptat ei mai multe cincinale, dar americanii n-au mai venit. - Vai, săracu’, cum i-o tăiat gîtu’ lu’ ceala în Afganistan. O înnebunit lumea; da’ nu mai ai nişte ceapă nebună, Mariane? Să-mi dai şi mie vreo două fire. - Îţi dau, tanti, cum să nu-ţi dau. Sape, hîrleţe, chitonage, seminţe şi vorbe trec peste garduri. Şi fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la UE şi or să ne mai dea voie să facem focuri prin ogrăzi şi prin grădini. Cică o lege cu „fumăritul” au şi dat, dar deocamdată nu se pune în aplicare. După aceea… Deocamdată timpul are iarăşi răbdare cu noi. Nu mai sînt nici cincinale…Porcii îi tăiem tot ca înainte şi ca de totdeauna. Chişca e tot chişcă, vinul e tot vin, iar ţigăncuşele de pe Valea Lupului sînt la fel de ochioase şi şturlubatice ca şi în urmă cu o sută de ani, chit că acum vorbesc la mobil: „Ce face mă-ta, fa?”. Le cheamă la poliţie, ca să le mai astîmpere. Uneori domnii poliţişti le ţin şi noaptea, ca să le… cerceteze. Ca şi tovarăşii miliţieni de dinainte, ca şi domnii jandarmi de mai dinainte… Ocupaţi cu răsăditul, cu săpatul, vorbim de Afganistan, compătimim pe japonezi, după care libienii îşi primesc şi ei partea de compătimire. Şi ne dăm cu părerea peste garduri ce şmecherie mai pun la cale americanii. Fiecare contribuim cu cîte ceva la bunul mers al însămînţatului şi al războiului. Straturile se aliniază frumos ca nişte falange macedonene, seminţele îşi ocupă locul lor în tranşeele minuscule. Iar cartofii-grenade se ascund în nişte biute mici din pămînt reavăn. Pe cerul slobod, scînteietor se hîrjoneşte o pereche de porumbei. Numai prostul nostru de cîine o ia beat de fericire de-a curmezişul prin straturile abia întocmite. - Huo, turboiule, aruncă mama cu bulgări după el. Pe urmă îl scuză către mine: Îi bucuros şi el, săracu’! - Mergem să mîncăm? zic. - Nu mi-a mînca. E aşa de frumos afară…

N-am putut rezista si am facut si eu niste comentarii: 1 neamtu tiganu 14 aprilie 2011 la 21:12 Acum nu stiu daca textu asta se potriveste pe un blog de dreapta, poate ar fi mai bine pe unu de stinga, mie insa, imi trezeste amintiri ale unui trecut pe care nu l-am trait, deoarece sunt baiat crescut la mahala de capitala, nu am avut gradina si nici lot. Vi s-a intimplat sa fiti sigur ca o anumita intimplare a fost traita de voi desi nu ar fi fost in nici un fel posibil? Vorba aia, imi amintesti de ceva ce nu am stiut. Probabil ca in alta viata am fost taran, gradinar. De fapt mai am un sigur dor, am facut avioane, masini teribile, high tech, inventii, am umblat in lumea larga, tare mi-as dori sa pun niste “arbagic”, cred ca n-am gresit caligrafia, niste saminta de castravete, rosie si sa ma uit la ele, vorba poetului, sa ascult iarba cum creste.

++++++++++++ Radu mamii, Radule, m-ai lovit la lingurica cu postarea asta, bre sa stii ca io sunt mare om de stiinta, ma pricep la multe chestii, imi dau astia o caciula de bani, da nu am priceput niciodata, si nici nu am spus la nimeni, cum draq dintr-o saminta pusa-n pamint, ma rog, ii mai dai putina apa, iese domne o rosie, un castravete, un dovleac? Io nu pricep si pace! Nici nu cred ca-i adevarat, cred ca-i vrajitorie! Cum ar fi daca am baga o saminta din asta si ar iesi o masina, sau un avion, sau un tren, sau macar o muierusca…

++++++++++++ nea Radule, scuze ca trebe sa revin, you make my day, cum zice moldoveanu, ai scris f. misto, nu stiu ce cauti printre exaltatii astia din lupta dreapta. Imi amintesti de unu din cei mai buni preteni, un moldovean, Gheorghe, nu ne potriveam de nici o culoare, eu eram schmecker de Bucuresti, Mitica, el ala care ofta de via lu ta-su, care fu chiabur. Eram amindoi ingineri de aviatie, destul de buni, eu ajunsesem din pasiune, el de nevoie, cum povestea adeseori, daca nu i-ar fi fost luata padurea lu ta-su, ar fi ramas acas la boi, cum zice poetu, n-ar fi trebuit sa se prostitueze ca ing. El a plecat in Italia, a facut cariera misto, la Aermachi, tot timpu a zis ca e ceva temporar, a primit padurea inapoi si via, a zis ca mai ramine citiva ani in Italia sa stringa cite ceva, sa-si ia tractor, avea planuri mari, cindva a avut sacu plin, a zis, gata, dupa atit amar de ani ma-ntorc la matca, ti-ai gasit, nefasta nici n-a vrut sa auda de “gumari” si dat la sapa, nici copiii, unu doctor si altu ing, venira si nepotii, asa ca Gheorghe al meu va ramine pin-la moarte un taran la oras.

Fotbal: Germania-Romania

S-a deschis sezonu de fotbal, in aer liber, colegii au luptat ca niste eroi sa gasim, in sfirsit, un teren ca lumea. E o placere, o iarba proaspat tunsa, ca-n palma, cred ca mai misto decit stadionu Steaua. Nici nu costa prea mult. Ma gindeam de ce au nemtii fotbal si romanii, nu!

Am tras pe googlemap, in orasu nostru, un cerc cu un diametru de 10km, am gasit in cadru acestui cerc 12(douaspe) terenuri de fotbal regulamentare, cinci pe iarba si restu pe zgura. Pe linga astea, in cadrul aceluisi cerc mai sunt inca multe (nu le-am numarat) locuri de joaca si scoli cu terenuri de sport de dimensiuni de handba.

I-as ruga pe cei din Ro sa-mi dea un exemplu asemanator intr-un oras din Ro.

In Germania sunt 25.805 echipe inregistrate, cuprinzind 6.351.000 jucatori legitimati, adica un jucator la ca. 13 locuitori.

In Ro sunt 2831 de echipe si 1.034.000 jucatori.

Pai vedeti!

Nemtii, un popor caraghios

Nu de putine ori am zis ca nemtii si politica germana e plicticoasa, nu se-ntimpla nimic, d-aia ma si dadeam in barci pa politica romaneasca. Iata insa, ca-n ultimele zile, totu devine palpitant. Palpitanta e panica poporului privind amenintarea pericolului nuclear. Ai zice ca popou german deja a suportat mari catastrofe naturale, da de unde.. nu am auzit de tzunami, de cutremure si nici macar de taifunuri serioase, doar citeva inundatii amuzante, ba pe Elba, ba pe Dunare, ba pe Rhein. Singurele catastrofe traite de poporu german au fost in secolu trecut si si le-a provocat mai mult sau mai putin singur. Mai mult, poporu german e un popor indragostit de tehnica, chiar oameni in virsta, nu au nici o problema sa lucreze pe computer, "taranii" din fundu satelor sunt tehnicieni desavirsiti, gospodariile taranesti sunt adevarate firme high tech, orice neamt, in timpu liber, insurubareste, cositoreste, programeaza. Deci cum oare se poate explica frica, panica, isteria, in fata unor explozii nucleare, ipotetice? De ce oare francezii, la o aruncatura de bat, nici macar nu se sinchisesc de aceasta tema? Oare aceasta panica e reala? Ai zice da, daca ai citi ziarele, ai urmari TV-ul, ai vedea demonstratiile poporului. La rindu lor partidele au intrat in panica, care mai de care se-ntrece in a declara ca ei, de mici copii, si-au dorit desfiintarea energiei nucleare. Desigur, nimeni nu ofera solutii, fiecare o freaca cu energii curate, regenerabile, dupa cum bate vintu, cei mai "curati" sunt chiar impotriva morilor de vint, cica fisiie in vint si strica imaginea, asa s-a impus legea ca instalatiile eoliene pot fi montate la o distanta de peste 30 km de mal, chestie care leface scumpe pt. ca acolo apa e adinca. Mari savanti induc poporului idea ca nu ar fi nici o problema sa se traiasca numa din energii regenerabile, desigur cu conditia sa bata tot timpu vintu si sa straluceasca soarele. Vorbeam de partide, am observat ca un partid e cu atit mai isteric cu energia "verde" cu cit sunt mai multe muieri in componenta, de ex. Verzii au 37% muieri, Linke (comunistii) 37,3, SPD, 31,2%, in timp ce CDU doar 25,4 iar FDP (liberalii) doar 22,5, sau altfel spus, cu cit sunt mai multe muieri cu atit partidu e mai de stinga si mai aiurit. Marea majoritate a politicienilor verzi care urla ca viitoru copiilor e distrus cu energia nucleara, nici macar nu au copii proprii!? Surpriza mare am avut-o cind am intrat pe forumul unui ziar f. serios, forum moderat. Au fost vro 300 de comentarii, peste 90% pt. energie nucleara, o imagine complet diferita de cea din multimea sondajelor de opinie. Sunt curios ce va fi, un lucru e clar, renuntarea la energia nucleara va scumpi enorm energia electrica, va mari dependenta Germaniei de Rusia, va obliga Germania sa cumpere, pe bani multi, energie electrica produsa in centrale nucleare de la francezi sau cehi, care au centralele chiar la granita cu Germania.

IAR 95 (4)

Am fost extrem de placut surprins sa vad cit interes au trezit postarile mele despre avioane romanesti, IAR 95 .

Citeva precizari:

1. In ceea ce priveste persoana mea, am lucrat doar citeva luni la proiectul IAR 95, tin minte ca am proiectat jonctiunea aripa-fuselaj si ampenaj vertical fuselaj. In perioada in care am lucrat eu exista o versiune gen F4, aripa joasa cu plan central.

2. Deoarece nu prea ma intelegeam cu conducerea proiectului si eram si extrem de scheptic privind succesul acestui proiect, m-am intors repede la iubitele mele din tinerete IAR 99 si IAR 93, unde inca mai era cite ceva de facut si am ajuns cindva, pt. o perioada scurta, chiar la varianta militara BAC 1-11.

3. Cine a trait in acea perioada poate stie ca secretismul era in mare voga. Se intimpla chiar ca cei care lucrau la un anumit proiect sa nu obtina decit informatii filtrate, deci nici eu nu stiu f. mult despre IAR 95, unde mai pui ca au trecut peste 20 de ani.

4. Am citit inca odata informatiile primite de la fostii mei colegi. Sunt gata sa jur, cu mina a inima, ca atunci cind am lucrat eu la IAR 95, varianta "finala" ar fi fost "canard", pt. cine nu stie ceva de aviatie asta inseamna cu ampenaj in fata. Vezi Rafale sau Grippen. Pe vremea aia era f. "modern", deja aparuse "fly by wire" si stabilitate artificiala.

5. Cred ca am fi reusit sa construim un avion supersonic, insa nu am fi reusit sa-l echipam, si nu numai motoru a fost o problema ci si restu, nu aveam un radar cit de cit competitiv, nici macar o platforma giroscopica ca lumea, nu mai spun ca prin 87-88 nu aveam nici tabla, nici nituri, nici macar adezivi, erau sub embargau, desi in vest se gaseau la chiosc.

P.S Cineva intreba de inarmare, uite citeva variante.