Sunt f impresionat de doua evenimente epocale,unice as zice,
petrecute ieri, ale caror protagonisti au sunt doua mari personalitati ai
lumii, Hagi si Musk. Echipa Romanie a reusit sa invinga la fotbal, felicitari. O
treapta a rachetei lui Musk a reusit sa (re)intre in rampa. Felicitari!
Intentionam sa continui sa scriu despre avioane electrice si
motoare electrice, dar aceste evenimente m-au zapacit si voi scrie despre Walter
Extra, nu de alta, dar aceste avioane echipeaza minunata echipa romana de acrobatie.
Prin anii doua mii o duceam f bine, aveam un job de vis,
care-mi placea enorm si era si f bine dotat, dar eram extrem de speriat sa-l
pierd. Tocmai se-nchisese o sectie Siemens de telefoane si ramasesera vreo mie
de oameni pe strada. Asa ca citeam permanent VDI, revista inginerilor si-mi
notam locuri de munca, pt orice eventualitate. Printr-o imprejurare oarecare am
ajuns la o sindrofie cu avioane si l-am cunoscut pe Walter Extra, cu care am
avut bucuria sa ma conversez vreo juma de ora. Un tip exceptional, extrem de
modest si natural, desi fusese campion mondial de acrobatie si detinea o firma
splendida. Inca nu-i uitasem pe arogantii sefi romani. Ce diferenta!
Prin acei ani a avut pagubitoarea idee sa-si largeasca
portofoliul cu avioane de transport, pe langa avioane de acrobatie. Deja
fabricase unul, Extra 400, acum incepuse Extra 500. Un fel de Learjet pt
saraci. Si nu numai ca era de transport, dar a avut ambitia sa-l faca din fibra
de carbon.
Eu tocmai ma specializasem in materiale compozite cu diplome
si certificate, cum se face in Ge, deci stiam cate ceva despre subiect.
De altfel trebuie spus ca pe vremea aia era la mare moda
fibra de carbon, chiar in domeniul civil. Incepusera si cei mari. Boeing era
ocupat cu Dreamliner, iar Airbus cu A 350. Ambele au avut mari necazuri. De ex.
Boeing a intirziat productia cu peste un an, deoarece nu reusea sa obtina
elemente de imbinare corespunzatoare. Airbus a avut probleme cu vopseaua,
respectiv cu acoperirea de suprafata. Desi fibra de carbon e buna conducatoare
de electricitate totusi nu e suficient pt a obtine o ecranare corespunzatoare
protectiei contra fulgerelor. De aceea se folosea o retea de cupru, protectie care
s-a jupuit din cauza diferentelor de temperatura. Ma rog s-a rezolvat cumva.
Pe vremea aia se vorbea chiar si de trenuri din fibra. Sud
Corea facuse ceva, iar chinezii au azi un tren din fibra.
Cred ca Herr Extra nu era constient de problemele tehnologiei
fibrei de carbon, mai ales de cheltuielile imense pt autoclave, forme si, nu in
ultimul rand de personal, ca sa nu mai vorbesc de certificare. Cred ca domnul
era un inginer exceptional, un pilot grozav, dar ca om de afaceri avea
greutati. Cert e ca avionul a costat enorm si a mai avut si un accident cand
s-a prabusit, dar Herr Extra, care pilota, si o insotitoare, au reusit sa scape
cu viata. Povestea a costat enorm de multi bani, firma era cu un picior in
groapa, Extra 500, licenta, a fost vanduta chinezilor, iar firma a fost
preluata de un investor american.
Iata soarta oamenilor indrazneti!
PS Viata e formata si din amintiri, evenimente de familie, societate,
etc dar si intilniri deosebite, sa-i spun de gradul 3, care se lipesc de
memorie.
PPS Iata-l pe domnul Extra dupa primul zbor cu avionul
electric Siemens.





Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentati