Once upon a time in America

 Once upon a time in America

A fost odata ca niciodata, ca numai in America se poate intimpla, o poveste..

Prin 1963 un anume John Chisholm, care studiase electronica de aviatie la MTI si care inventase microwave aircraft landings system infiinteaza firma Sierra Nevada Corportion (SNC), o mica firma care facea ceva electronica pe linga niste hangare din zona. Inventia lui Chisholm a fost geniala si se mai aplica si azi in sistemele de aterizare. Firma mergea cumva, dar nu se dezvolta prea mult, patronul era mai mult cercetator decit manager.

Spre sfirsitul anilor 70 migreaza in America Fatih si Eren Ozmen, nu stiu daca impreuna, doar cu o sacose cu haine si fara sa prea vorbeasca engleza. Fatih reuseste sa absolve o facultate tehnica, M.S. degree in Electrical Engineering from the University of Nevada, Reno inginer electronist, iar Eren absolva MBA la Universitatea din Nevada.

Firma SNC, cum spuneam, ramasese modesta si de abia avea 20 de angajati si doar un ing. Dar il angajeaza in 1981 pe turcul Fatih,  probabil ca nu fusese exceptional la studii odata ce se angajeaza la asa o firma modesta.

Parca ma vad pe mine, si eu ajunsesem in Germania fara bagaje, fusesem jefuit in tren in Ungaria si fara o boaba de germana, m-am angajat la o mica firma.

In 88 se angajeaza si Eren contabila la aceeasi firma. Cei doi se intilnesc, se iubesc, se casatoresc si din acest moment firma isi ia zborul spre cai spatiale.

In 1994 preiau afacerea si dintr-o mica firma, o aduc la nivelul unui concern mondial, cu cifre de afaceri de miliarde.

Eu n-am preluat nici o firma si nici nu am ajuns miliardar, probabil ar fi trebuit sa iau o contabila turcoaica.

Cea mai mare lovitura au dat-o in 2024, cind au obtinut un contract de 13,1 miliarde pt dezvoltarea noii generatii de avioane Doomsday, urmasul lui E-4B Nachtwatch. E vorba de cinci avioane Boeing Jumbo Jet, echipate cu tot se se poate echipa in ziua de azi pt comunicare, protectie electronica. Printre altele are si o antena lunga de cinci mile care se tiriie in urma avionului pt a comunica cu submarinele. Nu lipseste nici posibilitatea de alimentare in zbor. E cumva ciudat ca avioane deosebite, centre de comanda in caz de razboi nuclear, atit pt stafful armatei cit si pt guvern, sunt dezvoltate de niste emigranti turci!

Firma de fapt nu proiecteaza, nu construieste avioane, ci este “a world-class post-production, large aircraft modification company”.

A incercat un proiect TRJet, in Turcia, prin 2015, se dorea modernizarea unui avion pe baza platformei Dornier 328, dar nu s-au inteles turcii cu turcii, vorbeau turceste.

Precum toti turcii, SNC are o fetita si-n Germania, Deutsche Aircraft GmbH, in Oberpfaffenhofen, linga München. Se planuieste aceeasi idee care n-a functionat cu turcii si anume un D328eco, cu motoare PW127S, care sa functioneze si cu combustibil bio. Se incearca chiar folosirea unui singur pilot, multumita unei avionik ultramoderne.

Firma e implicata in multe alte proiecte, incl. in Rachete pt SNC ist RocketMotorTwo pt SpaceShipTwo si a dezvoltat Raketentriebwerk pt Scaled Composite si multe colaborari cu NASA. Si desigur, marea ambitie de a produce avionul de antrenament Freedom de care am vorbit in episoadele precedente.

Pt cei care doresc sa munceasca, firma are multe posturi libere, am gasit unul pt mine, “Ability to install various fasteners such as rivets and hi-locks”, si ability to lift up to 50 lbs regularly, cu un salariu Estimated Starting Salary Range: $34.90 - $47.99. Avind in vedere ca-n USA sunt cca 1.811 ore de munca pe an, ar fi un salariu de cca 90T$. In paranteza fie spus in Ge sunt doar 1.341 ore lucratoare pe an.

Am vrut sa cumpar actiuni ale firmei, dar supriza, firma nu e listata la bursa, este pe sistem privat, desi are peste 4000 de angajati si o cifra de afaceri de 2,4 miliarde.

Azi, dar nu numai, chiar si cind eram eu copil, americanii erau injurati ca impuscau negrii, pliznoci numiti, (strigau please not), cu exceptia bunicului meu venit din delegatie de la canal, fara un dinte-n gura, care-i mai astepta. Cred insa ca o asemenea poveste nu e posibila in prea multe zone ale lumii, si nu vorbesc de imbogatire, ci despre realizari tehnice extraordinare care duc la o lume mai buna.

Poate fiecare injura cit doreste, traim intr-o lume libera si plina de injuraturi, dar USA ramine o tara mareata.

God bless America!