La început, Dumnezeu
i-a creat pe Adam și pe Eva. Și Adam era fără formă și gol, și nu avea să
existe lumină în bolta creierului său, unde domneau întunericul și haosul. Și
Dumnezeu a zis: „Să fie o logica în confuzia gândurilor și conceptelor și
numele ei să fie Matematică.” Și așa a fost. Astfel, din plus și minus, s-a
născut prima zi.
Și Dumnezeu a creat
linii drepte și curbe, suprafețe plane și curbe și solide de cele mai variate
forme geometrice cu unghiuri și lungimi și le-a dat lui Adam pentru ca acesta
să le poată calcula și să se desfăteze în ele. Și Dumnezeu a văzut că era bine.
Astfel, din sinus și cosinus, s-a născut a doua zi.
Și Dumnezeu a creat
puteri și rădăcini, ecuații pătrate pure și mixte, numere reale și imaginare și
i-a spus lui Adam: „Calculează cu ele conform legile algebrei și vei descoperi
teorema binomului.” Astfel, din pătrat și cub, s-a născut a treia zi.
Și Dumnezeu a zis: „Să
fie un sistem de coordonate cu originea sa, cu ordonată și abscisă. În acest
sistem se vor încadra cercuri, elipse, hiperbole cu poli, polare, diametre
conjugate și tangente, curbe de ordin superior și chiar mai superior,
asimptote, maxime și minime, cu și fără puncte de inflexiune.” Și Dumnezeu a
văzut că era bine. Astfel, din maxim și minim, s-a născut a patra zi.
Și Dumnezeu a format
Pământul cu cercuri mari și mici, cu longitudine și latitudine, cu meridiane și
verticale și i-a dat un loc în centrul sferei cerești cu orizont, zenit și
nadir, cu ecuator, polii Nord și Sud, ...
...și a așezat pe
această sferă corpuri cerești ale căror poziții erau determinate de altitudine,
declinație și unghi orar. Și Dumnezeu a privit lucrarea Sa cu plăcere. Astfel,
din longitudine și ecuația timpului, s-a născut a cincea zi.
Și Dumnezeu a zis: „Să
producă pământul particule de cea mai mică specie, într-o asemenea abundență
încât numărul lor să tindă spre infinit.” Și așa s-a întâmplat. Și Domnul a
numit aceste particule lim x pept x tinde catre infinit. El i-a creat pe Briggs
și Napier pentru a crea logaritmi și a construit serii, finite și infinite.
Astfel, a venit a șasea zi, un timp de convergență și divergență.
În ziua a șaptea,
însă, Dumnezeu S-a odihnit. Și i-a dat lui Adam tabelul logaritmilor și a spus:
„Iată, pun în mâinile tale întregul paradis matematic. Acum poți aduna, înmulți
și ridica la o putere. Numai că nu poți împărți la zero, căci acest număr este
o creatură a prințului întunericului.”
Dar șarpele viclean
i-a spus Evei: „Cine împarte la zero va învăța ce este bine și ce este rău.” Și
femeia nechibzuită i-a spus lui Adam: „Împarte, și ecuația va deveni mult mai
simplă.”
Și Adam a prins curaj
și a împărțit la zero. Atunci li s-au deschis ochii și
și-au dat seama că sunt goi. Așa că și-au făcut șorțuri din integrale de
suprafață desfasurate. Apoi Dumnezeu i-a alungat pe Adam și Eva din paradisul
matematic și le-a spus:
„Pentru că ați împărțit la zero, blestemată
fie munca voastră. Cu sudoarea frunții voastre veți diferenția, integra și face
logaritmi toată viața voastră. Nu veți ajunge niciodată la infinit cu un număr
și nici nu veți găsi valori exacte pentru pi și e. Veți obține aceeași valoare
pentru sinusul a două numere diferite și nu veți produce niciodată un text
matematic exact.”
Și așa s-a întâmplat.
(preluat si adaptat
din lb germana)
Redactia va ureaza
“Guten Rutsch ins neue Jahr 2026“
Si
„La multi ani!
Domnule Inginer, nu aveti si vreun fizician prin comentarii?
RăspundețiȘtergereV-ati amuza copios cu o alta viziune asupra dimensiunii matematice a Universului.
Io unul mai neofitus, ma rezerv doar in a ma delecta cu mici prelegeri ale lui Neil Tyson.
La multi si sanatosi ani!
I.V.
Stii ca acum vreo trei ani am fost student la astrofizica, la Facultatea din Köln.
ȘtergereE absolut dumenezeisc ca mai exista matematicieni, fizicienii adevarati, astazi cind mai toti devin propagandisti, analisti etc.
Din pacate m-am trezit prea tirziu in a descilci tainele vietii, si pricep doar mici fragmente!
Mulțumesc pentru text. Sunt multe de spus. Am în pregătire, dar nu știu când va fi gata, un episod din seria ȘTIM în care să vorbesc despre caracterul transcendent al matematicii, iar exemplele cele mai relevante sunt cele legate de funcțiile transcendente, despre care vorbiți în alegoria dumneavoastră. Și, legat de articolul despre muzica lui Celibidache, funcția logaritmică este cea căreia îi datorăm delectările pe care ni le oferă muzic, fără aceasta am fi insensibil la arta sunetelor.
RăspundețiȘtergereVă doresc un An Nou Fericit, sănătate, și la mai multe articole și comentarii.