La revedere tabara
draga,
La revedere noi
plecam,
De-ai sti tu draga ce
rau ne pare si cind de mult noi regretam.
Domnului Mihai, cel
care ne-a condus, ii multumim fierbinte, adio si ne-am dus.
A fost doar un
Quickie, stiti voi, cum e cu blonda aia.. Eu as mai fi stat, as mai fi hoinarit
de colo-colo.
In drum spre casa
facem un mic ocol, Pestera Ialomicioarei, si nu ne va parea rau. Drumul ne
sperie la un moment dat, sunt vreo doua bucati catastrofale, dar... merita.
Cheile Tatarului sunt
o splendoare. Trecem pe linga lacul Bolboci care se iveste magic printre
copaci, cu o apa splendida, albastra. Si pestera e frumoasa, mai ales ca se
intra printr-o Minastire, e genial construita, chiar in buza pesterii. Minastirea
a fost renovata nu de mult de colectivul unei fabrici.
Pesterea e f
amenajata, dupa parerea mea de circotas, poate prea amenajata, peste tot scari
masive de otel, de parca mergi pe schele, luminata a giorno si mai are si
difuzoare peste tot. In plus, turistii, in marinimia lor, arunca cu bani peste
tot, multe hirtoape din pestera sunt pline cu cinci bani. Si desi sunt anunturi
peste tot care interzic asa ceva. Nu ar fi mai crestinesc sa bage banii in
cutia milei de la manastire?
Aflam ca zona e plina
de energie pozitiva, parca incep sa ma simt mai sprinten, vom vedea cum va fi
la noapte. Ar fi meritat sa stam in zona mai multe zile, exista chiar un hotel
de lux, Pestera, cu preturi de rigoare. Animati de energia pozitiva, sacrificam
si un mic de munte si o luam spre casa.
Pochii astia nu iarta nimic, nici macar o pestera. Fata cate o biserica ori si unde vine omul sa se desprinda de cotidian. Este una si-n salina de la Targu Ocna. Au costruit biserici dupa 90, mii si mii in fund sa le tii. Niste talibani.
RăspundețiȘtergereManastirea Ialomitei a fost ridicata in sec. al XVI chiar la intrarea in Pestera Ialomitei, fiind ctitoria voievodului Tarii Romanesti Mihnea cel Rau. In adancul pesterii la aproximativ 200 m se afla o piatra, numita "Piatra Altarului", unde dupa traditie sihastrii savarseau cele sfinte. Constructia din lemn de la intrarea in Pestera Ialomitei a ars in 1818 fiind reconstruita de preotul Gheorghe Ion Baltag si ieromonahul Gherontie din Petrosita.
ȘtergereIn jurul ei se aflau mai multe chilii in care se nevoiau cuviosii calugari. In prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit in Pestera Mica a Ialomicioarei un sihastru, caruia nu i se cunoateste numele si nici locul unde s-a savarsit, impreuna cu urs, fiind singurul caz cunoscut in monahismul romanesc cand un sihastru se nevoieste si este slujit de animale salbatice.
Manastirea Pestera Ialomitei
Actualul schit aflat aproape de Pestera Ialomitei a fost ridicat in 1901 de mai multi ctitori si cu participarea ciobanilor din zona, ctitorul principal fiind ieromonahul Ieronim II. Biserica a fost sfintita in 1911 de staretul Dionisie al manastirii Sinaia, cu binecuvantarea IPS mitropolit Atanasie. Biserica a mai fost distrusa de foc in 1961 insa, prin grija Patriarhului Justinian si cu cheltuiala pr. Macarie Marinoiu, pr. Pimen Stoichici si pr. Dumitru Breajcu, a fost restaurata. In 1994 s-a inceput constructia unei noi biserici tot la intrarea in pestera, iar la 29 iunie 1996 a fost sfintita de IPS arhiepiscop Vasile Costin, cu hramul "Sf. Apostoli Petru si Pavel".
Dom Neamtu va respect din rarunchi. Sa mi sa rupa prapura daca nu-i asa. Dar n-am incredere in pochi nici de-o culoare. Nu sunt ateu sa nu ma intelegeti gresit, ori chiar puteti. Este latura istorica si culturala pe care o iubesc, Bizantul:
Ștergerehttps://www.youtube.com/watch?v=mJu8iYA4vds