Cod galben de avertisment.
Expeditia se apropie de sfirsit si deci si povestile mele. Mai sunt doar doua-trei
episoade, deci trebuie neaparat sa va luati timp sa le gustati proaspete.
Puteti lua concediu medical, fara plata, sau sa cititi pe sest la toaleta.
Deci parasim cu inima
grea Oradea. Tragic e ca parasim nu numai Oradea, ci chiar Romania. Facem o
ultima escapada la piata din Oradea.
Plina ochi, tirgoveti,
taranci aprige de tolanit in capita, barbati zdraveni cu mustata, batrineii
vulturi plesuvi, domni fini cu lap top si ochelari de soare, tot felu de lume.
Vad si o cucoana pensata cu Vuitton. O fi aia de care mi-a povestit mesterul de
la castel. La castel erau si niste mici ateliere
mestesugaresti cu lucruri f frumoase. La pielarie stau la o sueta cu mesterul. Imi povesteste de o cucoana
disperata care l-a rugat sa-i repare o geanta originala Vuitton. O face si o
drege el cum a putut mai bine, da e socat de calitatea maistrului Vuitton, o fi
fost un ucenic. Il mai intreb cum merge treaba si-mi zice ca atelierul i-a
salvat casnicia, ca stind tot timpul pe acolo nu are timp sa se certe cu
consoarta.
Cumpar din piata patru verzi mari. Anticipez un pic, le-am murat la soare, in Ge,
cu sare din Cimpina, au fost miere de albina, fantastic de bune. Verzele
nemtesti sunt din tabla de caroserie. Mai cumpar niste rosii, asa si asa,
porumbi de pus la fiert, excelenti, brinza sibiana din Oradea, excelenta, dar
prea putina. As fi fost gata sa cumpar toata piata, dar cerberul deja isi
pierduse rabdarea.
O luam spre vest,
nimic noi pe frontul de vest. Platesc nesimtita vignetta ungureasca, aproape 20
de euroi, doar pt tranzit. Trec vijelios, nu opresc nici sa fac pipi, nu vreau
sa le mai platesc nimic.
Ajungem in Austria, la
casa lui Haydn. Acesta a fost, cum zicem noi fotbalistii, centrul atacant in
tripleta de aur, Haydn, Mozart, Beethoven. Le-a fost celor doi atit mentor,
muza, profesor. E vorba de localitatea Hainburg an der Donau, unde a trait
Haydn, citiva ani de la virsta de 6 ani si de fapt s-a format.
Hainburg e pe Dunare,
cum ii spune si numele, la vreo 30 km de Bratislava. O mica statiune plina de
istorie, peste tot sunt cetati, se pare ca s-au cam macelarit pe acolo. Azi e f
pasnica, e un rai al biciclistilor, tot malul Dunarii e presarat cu piste pt
ciclisti. Ne cazam la o fosta manastire, transformata in hotel, Alte Kloster. Interesant,
dar nimerim o seara caniculara, hotelul nu are clima, receptionistu a fost
parasit de nevasta ca tare bosumflat este. Colac peste pupaza mai e si plin de
tintari, asa ca ne scurtam plimbarea de seara. Poate ma voi intoarce cindva in
zona inarmat cu bicicleta. Nu mai avem chef de excursii, deja cazanul cu
evenimente e plin, nu mai prea putem inghiti lucruri noi. Nici prea multe poze
nu am facut.
Mai tineti minte de Gheba, culegera de probleme de mate? Un prieten mi-a trimis linkul asta. M-am gandit ca va trezi ceva amintiri:
RăspundețiȘtergerehttps://adevarul.ro/amp/stiri-interne/educatie/portret-grigore-gheba-matematicianul-care-ne-a-1660946.html
Multumesc, il stiam!
Ștergere