Fracking

 Fracking

Intrucit nu am mai fost injurat de mult, m-am gindit sa scriu ceva despre fracking. Incep f timid cu o mica statistica despre americani:

• Fracking-ul e folosit in peste 1,7 milioane de sonde.

• Industria fracking-ului susține 5,6% din totalul fortei de munca americane.

• Fracking-ul va fi o piață de 68 de miliarde de dolari până în 2024.

• Până în 2025, daunele estimate sănătății cauzate de scurgerile de metan în timpul fracturării ar costa 13-29 de miliarde de dolari în fiecare an.

• Fluidul Frack este format din 99,5% apă și nisip, restul 0,5% chimicale.

• 3,7% din metan este scurs în atmosferă în timpul unui proces de fracturare.

• Fracking-ul produce aproximativ 3.400 de miliarde de litri de apă uzată în fiecare an.

• Un puț poate fi fracturat de până la 20 de ori.

Vad ca pina acum nu prea am fost injurat, asa ca ma simt incurajat sa continui. Dupa cum stim combustibilul fosil, petrol, carbune, gaze s-a format in urma cu milioane de ani prin transformarea resturilor plantelor acoperite de sedimente. Cum pamintul e destul de jucaus combustibilul fosil s-a format cum a vrut el, si-n zone cu oameni buni, si cu oameni rai, la suprafata, sau la adincimi mai mari sau mai mici. Cind eram copil vazusem pe linga Ploiesti fintini cu petrol, pur si simplu titeiul iesea la suprafata si-l puteai lua cu galeata. Pe la noi in mahala, in Drumul Gazarului vineau gazarii, ca d-aia se numeste asa, si vindeau. Veneau si carute cu catran, catranul aflindu-se in butoaie culcate, iar noi, idiotii de copii, trageam cepul din butoi si se scurgea catranul, spre imensa furie a comerciatului. Catranul era f cautat pt etansarea acoperisurilor. Nu de putine ori titeiul, gazele se amesteca, in mod natural, pt ca lichidele si gazele se deplaseaza de colo colo, cu apa freatica pe care o otravea. De altfel toate se amesteca in natura, uneori nici titeiul nu-i curat, e acid sau dulce, cu sulf si tot felul de mizerii. Si oamenii au inceput sa vada ca petrolul, gazele, carbunele sunt bune si au inceput sa le adune. La inceput au luat de la suprafata, unde era mai usor, dar mai apoi au inceput sa scormoneasca tot mai adinc. De altfel s-a scormonit si dupa diamante, sare, aur, mineree si tot felul de alte chestii care sunt necesare unei vieti cit mai comode. Romania a inregistrat prima productie de petrol din lume, in 1857, cu 275 tone. Titeiul si gazele s-au adunat uneori in pungi f mari, in functie de geologia respectiva, alteori s-au infiltrat in mici caverne, sau in pietre poroase, spongioase.

Daca cel din pungile mari se poate exploata doar facind o gaura si pompindu-l, uneori e chiar sub presiune si iese singur, cel pitit prin mici gaurele e mai greu de scos.  

Si asa s-a inventat frackingul. Inventia nu e noua, deja in 1940 s-a folosit aceasta tehnologie.

Dar ce este fracking? Simplu. Se face o gaura adinca, uneori merge si orizontal, pina acolo unde se afla gazele, si se preseaza un fluid in aceasta gaura. Fluidul impinge gazele si le aduce la suprafata. De asemenea o mare parte din lichidul presat se intoarce inapoi.

Ei bine, acum incepe scandalul, unii zic ca lichidul e plin de chimicale otravitoare, altii spun ca gaurirea pamintului duce la cutremure, altii sunt speriati ca se poate intimpla ca o parte din chimicale sa se infiltreze in apa freatica, sau ca o parte din gaze nu pot fi captate si se imprastie in atmosfera.

Va rog sa studiati schema de mai jos.

Observ ca tema „fracking“ nu e suficient de interesanta, de aceea o voi scurta masiv. Am adunat o multime de documentatie, am vrut sa-mi clarific, in primul rind mie, ce e bun si ce e rau la aceasta tehnologie. Documentarea nu a fost usoara; 99% din siturile germane sunt puternic dusmanoase acestei tehnologii, 90% din cele 99%, nu prezinta nici un argument tehnic, ci doar imprastie panica. Nici siturile romanesti nu sunt mai acatarii, chiar si Institutul de Geologie, de la care ai putea avea pretentii, nu se incumeta sa scrie ceva tehnic cu cap si coada.

Deci, e fracking o tehnologie periculoasa, sau nu, si daca da, cit de periculoasa e?

- Prima acuza e ca se folosesc chimicale. E adevarat, se folosesc intre 0,2 pina la 0,5% diverse chimicale. Alegerea acestora e legata de componenta solului, uneori sunt chimicale absolut nevinovate, alteori sunt destul de periculoase. Vroiam sa discut in detaliu despre ele, dar avind in vedere lipsa interesului ma limitez sa dau un link Hydraulic Fracturing – Wikipedia

- A doua acuza e ca aceste chimicale pot contamina apa freatica. Aceste acuzatii vin des de la persoane care au WCul in fundul curtii, ale carui fluide se preling automat in apa. Sau de la cei care folosesc tone de ingrasaminte si pesticide de tot felul, care de asemenea se duc in apa freatica. Dar, domnul prof Constantin Cranganu ne explica “Aditivii chimici se introduc împreună cu propantul (nisip) și lichidul de fracturare (apă, gel, spumă, gaze comprimate ori o soluție formată din lichide alimentare) la adâncimi cuprinse între 2,000 și 3,000 metri. Sursele de apă potabilă (acviferul freatic) se află în general la adâncimi mai mici de 150 m. Există, prin urmare, o separație verticală între rocile fracturate și acviferul potabil de cel puțin 1,850 m.” De asemenea ni se spune “Când fluidul de fracturare se întoarce la suprafață însoțit de apa sărată produsă de stratul geologic exploatat (ca flowback sau apă de retur), el conține o parte din aditivii chimici injectați inițial. Accesul lor la suprafață se face prin interiorul coloanei de extracție. Sistemul prin care se sapă și exploatează un foraj implică un dispozitiv telescopic (similar cu o antenă retractabilă de radio) în care se folosesc 5-7 tuburi (burlane) de oțel concentrice (Figura 1). Primul tub are un diametru de circa 60 cm, iar ultimul de circa 14 cm. Tuburile se cimentează între ele și între formațiunile geologice străbătute. Primele trei tuburi se cimentează de la 300 m în sus până la suprafață în scopul expres al protejării surselor de apă potabilă. Masa totală a tuburilor de foraj depășește 1,300 tone de oțel.” Geologii americani au ajuns la concluzia că, în cazul instalării și cimentării corecte a coloanei de foraj, riscurile de contaminare a apei de băut sunt cuprinse între 2×10-5 (un foraj din 200,000) și 2×10-8 (un foraj din 200,000,000). Dar cine-i mai crede pe cercetatori, sunt cu totii platiti. Greta are dreptate.

- O alta acuzatie e legata de emanarea necontrolata a gazelor din sonda. E adevarat, in functie de calitatea lucrarilor se poate scurge pina la 3,4% metan, lucru nu e prea folositor naturii. Nu am gasit nici o statistica sa aflu daca e mai mult, sau mai putin, decit metanul emis de vaci prin basini.

Ar mai fi multe aspecte de prezentat, dar intrebarea cheie ramine, sa se foloseasca, sau nu, aceasta tehnologie? Cind m-am nascut eu erau 2 miliarde de oameni in lume, acum sunt 8. Acestia vor sa traiasca, multi dintre ei au chiar pretentii sa traiasca bine. Existenta acestor oameni are implicatii asupra naturii, oricum am da-o. Nu exista sursa de energie curata, chiar si folosirea energiei solare, care implica “chimicale”, eolienele, cu multe tone de chimicale, masinile electrice si ele pline de chimicale, hidrocentralele distrug natura. Mai tineti minte ce proteste au fost in occident cind au construit chinezii Barajul celor Trei Defileuri?

Nu e mai simplu sa ardem lemne, avem paduri, inca, pe linga noi, nu e mai simplu sa facem o plimbare prin padure, ziua, sau noaptea, cu o drujba si sa ne luam lemne naturale, curate? In definitiv lemnele sunt energie regenerabila, cresc din nou, peste vreo suta de ani. Si curentul vine de la priza.