Motto "ie nasol sa imbatrinesti, da cealalta alternativa?"
De la o virsta incepe sa te lase una sau alta. Va rog sa nu rideti si sa va ginditi la prostii ca nu la aia ma refeream. Cert este ca esti un factor de risc si daca ajungi pe mina unui doctor, e suficient ca acesta sa-ti vada paru argintiu si deja isi suna nefasta si-i spune ca poa sa-si ia blana dorita.
In primavara m-a chemat sefu si mi-a zis ca trebe sa plec in China. Am intrat in sistemu de pregatire, scolarizare cum sa maninc cu betisoare, cum sa beau, la asta cred ca au pierdut timpu, si verificare tehnica, respectiv de sanatate si vaccinuri corespunzatoare. Medicu firmei s-a bucurat f. mult cind m-a vazut, io am fost cam timid, nu mai vazusem un doctor in actiune de vro 15 ani.
A inceput sa ma-ntrebe cum ma simt. Bine, i-am raspuns. Am vazut ca i-a tresarit o vena. Daca beau, fac sport, fumez. Am raspuns afirmativ. Ingrijorarea lui crestea, scria cu multa patima ceva in computer, ma impresioneaza doctorii care scriu in computer cu mai multe degete. Ma intreaba de mai multe ori citi ani am desi vedea totu in ecran. Intrebarile erau cu schepsis ceva de genu „stii tu ma tigane citi ani ai?“.
Ca daca iau medicamente? Nu, nu iau, s-a mirat f. tare!
Ma consulta, ma asculta, ma masura, mutra i se inacrea tot mai tare. Zise intr-un tirziu ca e nevoie de un check mai detaliat si-mi facu trimitere la o clinica universitara celebra din zona. Ma dusei acasa, ii spusei nefestei ca nu mai ie nevoie sa ne ocupam de concediu de la anu, ii facui o dare de seama a situatiei financiare a noastra, i-am multumit pt. anii in care m-a suportat. Nefasta a profitat de ocazie si si-a comandat niste toalete negre, ca negru subtiaza, pe care si le-a dorit de mult da zicea ca nu avea ocazia sa le poarte.
Ajung la clinica si-mi dau seama ca medicu firmei a avut dreptate, nu ma simteam de loc bine, in sala de asteptare citeam prospectele multor boli si mi-am dat seama ca sufar de cele mai multe, de mult timp. Doctorita, o fata draguta si tinerica cu care m-as fi intilnit cu placere in alte imprejurari, imi pune aceleasi intrebari pe care le puse si alalatu. Raspund cu grija de teama sa nu ma prinda cu vro minciuna. Intrebarile erau mai detaliate, domsoara vroia sa stie exact nr. de pahare baute pe zi si la sf. de saptamina. Eram tot mai convins ca am facut bine ca i-am permis nefestii sa-si ia trusou ala negru. Cica trebe sa fac analize, ma trimite sa-mi ia singe. O fetita frumusica imi face citeva gauri in mina stg. si nu gaseste nici un strop de singe. Nici in dreapta. Am inteles ca sunt un caz unic, pur si simplu nu am singe, mi-am amintit ca ma julisem la fotbal si nu-mi curse nici un pic. M-am mirat ca nici macar tuica nu gasise. Vine o sora mai vinjoasa si reuseste totusi sa gaseasca vor trei litrii. Mai apoi ma baga in tot felul de aparate, imi baga tuburi peste tot, camere color si alb negru. Cu aceasta ocazie aflu ca modulu de elasticitate al ficatului meu e de 4.4 kiloPascal.
Dupa vro doua luni ma duc din nou la control. Doctorita arata mult mai bine, tocma venise din vacanta si era bronzata. Dosaru meu era destul de gros desi marea majoritate era scanat in computer. Imi arata un film f. interesant facut cu camera in interioru corpului meu. Sincer sa fiu nu prea ma omor dupa filme, mai ales alea de actiune si nici regia nu era cine stie ce, iar banda sonora putin reusita. Doctorita imi spune ca nu au gasit pin-acum nimic da de aceea trebuie sa mai vin peste trei luni ca mai cauta si precis vor gasi ceva.
Acasa nefasta imi arata noua garderoba pe fond inchis, ii sta intr-adevar bine.
In primavara m-a chemat sefu si mi-a zis ca trebe sa plec in China. Am intrat in sistemu de pregatire, scolarizare cum sa maninc cu betisoare, cum sa beau, la asta cred ca au pierdut timpu, si verificare tehnica, respectiv de sanatate si vaccinuri corespunzatoare. Medicu firmei s-a bucurat f. mult cind m-a vazut, io am fost cam timid, nu mai vazusem un doctor in actiune de vro 15 ani.
A inceput sa ma-ntrebe cum ma simt. Bine, i-am raspuns. Am vazut ca i-a tresarit o vena. Daca beau, fac sport, fumez. Am raspuns afirmativ. Ingrijorarea lui crestea, scria cu multa patima ceva in computer, ma impresioneaza doctorii care scriu in computer cu mai multe degete. Ma intreaba de mai multe ori citi ani am desi vedea totu in ecran. Intrebarile erau cu schepsis ceva de genu „stii tu ma tigane citi ani ai?“.
Ca daca iau medicamente? Nu, nu iau, s-a mirat f. tare!
Ma consulta, ma asculta, ma masura, mutra i se inacrea tot mai tare. Zise intr-un tirziu ca e nevoie de un check mai detaliat si-mi facu trimitere la o clinica universitara celebra din zona. Ma dusei acasa, ii spusei nefestei ca nu mai ie nevoie sa ne ocupam de concediu de la anu, ii facui o dare de seama a situatiei financiare a noastra, i-am multumit pt. anii in care m-a suportat. Nefasta a profitat de ocazie si si-a comandat niste toalete negre, ca negru subtiaza, pe care si le-a dorit de mult da zicea ca nu avea ocazia sa le poarte.
Ajung la clinica si-mi dau seama ca medicu firmei a avut dreptate, nu ma simteam de loc bine, in sala de asteptare citeam prospectele multor boli si mi-am dat seama ca sufar de cele mai multe, de mult timp. Doctorita, o fata draguta si tinerica cu care m-as fi intilnit cu placere in alte imprejurari, imi pune aceleasi intrebari pe care le puse si alalatu. Raspund cu grija de teama sa nu ma prinda cu vro minciuna. Intrebarile erau mai detaliate, domsoara vroia sa stie exact nr. de pahare baute pe zi si la sf. de saptamina. Eram tot mai convins ca am facut bine ca i-am permis nefestii sa-si ia trusou ala negru. Cica trebe sa fac analize, ma trimite sa-mi ia singe. O fetita frumusica imi face citeva gauri in mina stg. si nu gaseste nici un strop de singe. Nici in dreapta. Am inteles ca sunt un caz unic, pur si simplu nu am singe, mi-am amintit ca ma julisem la fotbal si nu-mi curse nici un pic. M-am mirat ca nici macar tuica nu gasise. Vine o sora mai vinjoasa si reuseste totusi sa gaseasca vor trei litrii. Mai apoi ma baga in tot felul de aparate, imi baga tuburi peste tot, camere color si alb negru. Cu aceasta ocazie aflu ca modulu de elasticitate al ficatului meu e de 4.4 kiloPascal.
Dupa vro doua luni ma duc din nou la control. Doctorita arata mult mai bine, tocma venise din vacanta si era bronzata. Dosaru meu era destul de gros desi marea majoritate era scanat in computer. Imi arata un film f. interesant facut cu camera in interioru corpului meu. Sincer sa fiu nu prea ma omor dupa filme, mai ales alea de actiune si nici regia nu era cine stie ce, iar banda sonora putin reusita. Doctorita imi spune ca nu au gasit pin-acum nimic da de aceea trebuie sa mai vin peste trei luni ca mai cauta si precis vor gasi ceva.
Acasa nefasta imi arata noua garderoba pe fond inchis, ii sta intr-adevar bine.
Haha, io cred că doftorița asta tânără te-a bunghit că ejti din ăsta capitalistu feroce, numa bine maturat în suc propriu și te-a chemat peste trei luni să-și facă curaj până atunci :D
RăspundețiȘtergereNeamtule, iti zic care-i tactica: cand te cauta doctorul, da-te bolnav de-o boala usoara; cand te cauta popa, da-te credincios oarecum dubitativ; cand te cauta femeia, da-te barbat un pic cam obosit.
RăspundețiȘtergereE singura metoda sa scapi nejupuit de viu!
neamtule, sa vede ca esti incepator !pai pa mine m-anvatzat insushi dentistul meu :
RăspundețiȘtergere" stii care-i definitia pacientului sanatos?"
zice el
"nu", zic io timid
"un pacient insuficinet investigat!" zice el mandru!
la care vorbe, o prietena de-a mea, carele era de fatza, zice gales :" ma, dom' doctor, tu sigur ai lucrat in asigurari, ca numa aia nu se lasa pina nu-tzi gasesc oarece!"
cruela de vila
Ha!-Ha!-Ha!
RăspundețiȘtergerePăi staţi aşe, fraţilor, să va spui io!
Mă duc io la examenu psicologicu, ala, anUal, pe care-l face tătă dăscălime di pe faţa lu pământu, dac-aţ putut pomeni aşe ceva, oameni buni! Asta una faptă s-o fost întâmplatu acu-s vo şasă-şepte ai, când să făce examănu-ăsta la poleclenica (nu să găsâră încă unii deştepţi care să trăiască după neşte proşti ca noi, cumu-i acuma, de când cu medicina muncii...).
Şi mă înfăţoşăz io la psichiatru: on domn frumos, ca tine, Neamţule, da nu sămăna cu Belmondo, că sămăna cu Richard Burton, aşe burtă mare ave şi zghiera de zicei că-i Inimă-de-Leu... Başca mai şi stăte la o masă, prăvălit de jumătate peste tăblie, de nu ştiei ce face-acolo, dorme ore povescheşche cu chine! No.
Şi mă ia ăla la-ntrebări:
- Doamnă, căcum vă cheamă???...
No, căz doară nu era să zâc Pamela Andărson! Răspunz politicos.
- Că câţi ai aveţi???...
Ce dracu să zâc, că, de la o vreme, nu mai poţi minţî... Îi spui cinstit!
- Că câte kile???...
- Apăi, dom doctor, cam cu vo zece mai puţân de cum arată cântariu lu matale...
- Numele şi prenumele, vă rog...
M-apuc şi-i spui, că, no, poate n-o fi auzât omu bine...
- Unde lucraţi?...
- La instituţie...
- Strada, număru...
Mă execut!
- Câţi ani aveţi?...
Haoleoooooo, mâcaţ-aş gura lu matale, de-ăsta-mi eşti, zic io în gându mieu! Las pe baba că te potcoveşte ea acuş.
No. Şi, după ce-i mai spui de vo cinci ori câte kile am (având grijă, vorba lu Neamţu, să nu uit ce-am minţât), cam tăt de pe-atâtea cum mă cheamă şi tăt feliu de curiozităţi, unde nu dă Dumnezo şi-mi arădică omu mingea la fileu:
- Alcool, beţi, doamnă?
- Da! zic io hotărât.
- Ce beţi, doamnă?
- Depinde, domnule doctor, ce aveţi?!...
- URMĂTOOOOOOOOOOOOOOOORUUUUUUUUUUUU!!!, urlă din tăţi rărunchii sinistrul personaj, în timp ce mâzgălea ceva pe foaie cu-o mână, iar cu aialaltă izghi una bucată ştampilă, de mă trecură tăte apele...
Afară, mă uit pe foaie: APT!
Pfiuuuuuu...
No, ţucu-che, asta una a hi învăţătură de minche! Că bine-o fost zâs on bătrân, că noi, ardelenii, de-aia murim sănătoşi, CĂ NU NE COTĂM!!!
Şi, de-atunce, Dacă_nu_nu!!!
Inimioara, vazui ca ma flatezi, Danke! "Tu chiar crezi că-n pozele astea e Neamţu??? O fi, no!, că şi io m-am lăudat pe-aci cu silueta uneia..."
RăspundețiȘtergereP.S Desi in Ro se crede ca-n vest peste tot, si la coada la piine, se fac teSte psihologice nu-i asa. Cind am timp va voi povesti de psiholoaga Britta.
Nu te flatez deloc. Am răspuns dincolo în două comentarii: citeşte-le şi vei vedea.
RăspundețiȘtergereNu-i nimeni drac şi nimeni sfânt..., vorba poetului. Iar mânia-n oamenii cei buni/se naşte moartă... Dacă ne tot împungem unii pe alţii, ba că-i laie, ba că-i bălaie, îmbătrânesc şi copiii noştri, iar noi tot aici om fi, semănând vânt şi culegând furtună. Io nu spun că eşti personajul pozitiv, Neamţule!!! Poate-i fi chiar tu omul negru. Dar mă întreb aşa, cât de alb poate fi unul care nu pridideşte să scoată la iveală o negreală numai de el ştiută. Şi dacă această negreală există cu-adevărat, apoi ăla albu de unde ştie???
Ei, vezi, în două stă lucrul, vorba lu Ţipar, săracu. Io gândesc c-ar fi mai bine să ne punem mintea la contribuţie şi să ieşim dracului din căcatu ăsta (iertaţ again!), că a cam început să putăăă... de ni n-am văst aşe ceva!!!
Dacă_nu_nu!