marți, 12 ianuarie 2021

Vara sanie si iarna car

Fidel intelepciunii populare, „Vara sanie si iarna car”, ma apuc sa fac o masa pentru gradina. Asta vara am cam neglijat sa fac sanie, mai ales ca p-aici nu prea e zapada, cum zice poetul, “Mais où sont les neiges d'antan? Si cind te gindesti ca poetul, François Villon, a spus asta demult, deja pe atunci incepuse incalzirea globala. Si nici car nu am de ce sa-mi fac, cum se zice, de ce m-ati luat de linga boi, si nici cai care sa manince jaratic nu am. Asa ca fac masa. Masa trebuie sa fie rusticala, acum am una din plastic, de fapt thermoplast, cred ca este Acrylnitril-Butadien-Styrol (ABS), Polyamide (PA), Polylactat (PLA), Polymethylmethacrylat (PMMA), Polycarbonat (PC), Polyethylenterephthalat (PET), Polyethylen (PE), Polypropylen (PP), Polystyrol (PS), Polyetheretherketon (PEEK) und Polyvinylchlorid (PVC). Pentru asta am mers in padure cu bicicleta, ca sa nu-mi ia numarul la masina. Nu a fost usor, ploua, era noroi si aveam si niste dealuri de dus. Cred ca pe aici nu e voie sa iei lemne din paduri chiar daca e cazut pe jos si incepe sa putrezeasca. Zice ca padurea e plaminul lumii, dar, dupa mintea mea, un lemn care incepe sa putrezeasca emite codoiul acumulat in perioada lui de tinerete. Deci nu mai e nici pe departe plamin, ci mai degraba basina. Dar asa e legea, si invers, nu ai voie sa duci brazii de Craciun in padure, deci nu ai putea sa compensezi luatul unui lemn cu pusu altuia!? De fapt nici ciuperci nu prea ai voie sa culegi. Doar daca esti porc mistret, astia halesc ciupercile ca nimic. Dar nu au dusmani si nu ai voie sa-i impusti, eu oricum nu am pusca, cum au americanii. E drept ca nu se mai inmultesc asa de tare de cind a aparut gripa porcina. Danezii au construit un gard la granita cu nemtii sa nu treaca porcii nemti. Au fost mari tensiuni diplomatice, chiar si demonstratii, ca se limiteaza libera circulatie a porcilor. Se facusera demonstratii sub mottoul Je suis Schwein! Am gasit totusi niste trunchiuri de mesteacan alb, cazute la pamint. Imi place la nebunie padurea de mesteceni albi. Cum zicea Esenin: Un fragil mesteacăn La fereastra mea A-mbrăcat argintul Fulgilor de nea. Crengile au toate Un tiv alb, pufos, Urculaș cu ciucuri Atârnând în jos. Și stă drept mesteacănul Picotind la gard. În văpăi de aur Fulgii parcă ard. Ceru-n faptul zilei, Dulce strălucind, Crengile-i presară Și el cu argint. Nu stiu insa cum as putea sa conserv coaja copacului, mi-e teama ca prin uscare se va desprinde de lemn, ori la mesteacan frumusetea e chiar coaja. Stie cineva o reteta? Rog seriozitate, vind masa de plastic in buna stare.

2 comentarii:

  1. Salut , acu cativa ani , fiind satul de patul meu de PAL melaminat(cred ca asa ii zice) am hotarat de comun acord cu mine sa fac un pat, a iesit ceva epic , de lasat la copii, nepoti sau chiar stranepoti.160cm pe 200 si cam vreo 150 kg . Am avut noroc ca am gasit un gater sau ceva de genu , aproape de Olanesti(sunt valcean), poate iti trimit poze , sa te inspir cumva cu masa

    RăspundețiȘtergere