Fiind copil mahalaua cutreieream si tare-mi doream sa fiu taran. Chiar pe vremea aia, de fapt nu s-a schimbat prea mult, cind taranu era considerat scursura societatii eu ma jucam cu gindul sa devin ing. agronom sau silvicultor. Totusi n-am avut curajul sa-mi duc visul la indeplinirea si am ajuns acum, la virsta mea matusalemica, virsta la care incerci sa recuperezi ce n-ai reusit sa faci o viata, sa ma joc de-a taranul.
Neavind traditie in aceasta directie, neavind nici macar pe cineva care sa ma-ndrume, ma orientez dupa carti, publicatii. O chestie fatala… va spun de pe acum, cartile sunt pline de prostii.