Namol

Ma simteam f bine, nu ma durea nimic, dar citiva prieteni si chiar si nefasta au zis ca ar fi bine sa facem un tratament cu namol, ca asa sta bine la batrinei. Zis si facut, am comandat camere la Mangalia, la hotelul Paradiso, fost Siemens. Hotelul a fost construit prin anii 60 si ceva de Siemens, este inca in stare f buna, si are spatii generoase pt tratament. Era f gol, asa ca am putut sa ne facem de cap, camere cu vedere la mare, f comfortabile, f curate. Micul dejun absolut excelent. Personalul amabil si profesional.
Tratamentul a fost si el bine facut, fetele lucrau cu bucurie si cu veselie. Probabil ca nu sunt inca prea obosite, erau relativ putini pacienti, imi imaginez ca-n plin sezon, cind au si pina la 30 de pacienti pe zi, pe care trebuie sa-i maseze 7 ore in lant nu va fi prea usor.
Preturile mi s-au parut ceva mai mari decit anii precedenti, de altfel totul in Romania mi s-a parut mult mai scump decit acum un an cind am fost ultima data. Enervanta a fost prima zi, cind se faceau programarile, o lipsa de organizare deja proverbiala, te plimba de la o usa la alta si inapoi. Si cind te gindesti ca romanii sunt, chipurile, cei mai tari IT-isti, pe acolo nu era urma de computerizare.

Colega de camera se scula in fiecare zi pe la cinci, cind rasarea soarele, cind mergeau pescarusii si lebedele in piata, si facea poze:

Cu mincarea nu am stat prea bine, un restaurant in Vama Veche, de care am fost incintati acum un an jumate, s-a scumpit si si-a schimbat bucatarul, noul fiind cred ca mecanic auto, totul mirosea a motorina. Dar am descoperit un restaurant exceptional in Olimp, Popasul Pescarilor, absolut miraculos, cu o ciorba de peste care ar intra in topul celor mai bune preparate mincate de mine vreodata.

In concluzie a fost o calatorie frumoasa, mai ales ca am fost impreuna cu buni prieteni. 

La inceputul tratamentului nu ma durea nimic, acum ma dor salele, cervicala si parca si ...