Numerele sunt teribil de fascinante, nu numai numaru banilor, pe care-i vedem in rosu sau in negru pe extrasele de cont, ci mai ales rapoartele armonioase.Desigur stie toata lumea cum s-a format celebra foaie DINA4, Un anume neamt, Walter Porstmann, s-a trezit in 1922 sa spuna ca formatu de baza A0 trebe sa aiba um metru patrat. S-a pus intrebarea care ar fi cel mai bun raport lungime latime si a zis, din burta:
Mai apoi a taiat latura lunga in doua si a iesit A1, din nou a taiat in doua p-aia lunga si a.s.m.d pina a ajuns la A4A0= 841 × 1189
A1= 594 × 841
A4= 210 × 297
A1= 594 × 841
A4= 210 × 297
Nu se stie din ce motive nu a considerat "Sectiunea de aur", raport cunoscut inca din antichitate ca find cel mai armonios.
Acesta are valoarea de 1,618... vezi mai sus si are proprietati extrem de interesante, raportu intre b si a este egal cu suma dintre a+b supra b.
Nenumarate sunt exemplele din natura, arhitectura, in care se respecta raportu de aur. La orice scoala de fotografi, sau pictori se invata cum sa se-ncardreze subiectu in poza.
sa revenim insa la formatu A4, daca neamtu ar fi cunoscut acest raport atunci totu ar fi aratat altfel, facind socoteala din paranteza ne-ar da:
A0=1271x786..
A4=196x318
Ma rog, pa cine intereseaza in definitiv ca A4 e mai ingust sau mai lat, ne-am obisnuit asa si gata.
Ma rog, pa cine intereseaza in definitiv ca A4 e mai ingust sau mai lat, ne-am obisnuit asa si gata.
Sa vedem insa cum sta treaba cu muierile?
Muierile misto au si ele aceste proportii armonioase, de ex. distanta de la buric la pamint, raportata la intreaga inaltime sau distanta pin-la cap au acelasi raport de aur. Desigur cele care nu intra in aceasta definitie si au curu prea jos fiind pericolu sa fie muscate de giste pot purta pantofi cu toc si macar la mers vor parea armonioase.Mi se pare ca un alt raport a fost extrem de neglijat de matematicieni si oamenii de arta! Celebrele 90-60-90, nu e greu de vazut ca raportu intre talie si tite e de abia de 1,5 lucru care nu poate fi in nici un caz armonios, daca s-ar considera raportu de aur am avea 60x1,618=97 cm, deci ar insemna un perimetru mai generos in juru titelor, lucru pe care trebe sa-l recunoastem ca ar fi f. frumos, desi n-ar insemna decit ca 2 cm mai mult pe diametru.
Daca la foaia A4 e raport artificial, sa vezi la formatul wide. Si, eventual, si motivul real pentru care se fabrica in acest format monitoarele si televizoarele. Iti vine sa iti tragi palme.
RăspundețiȘtergerek
unde-i vinutzul din header?
RăspundețiȘtergereAşa este, şi din experienţă pot să spun că proporţia de aur poţi să o constaţi şi după ce ai gătat lucru', că iese de la sine fără să o cauţi musai.
RăspundețiȘtergereDrept ai grăit, neamţule!
Heee ! ca tare-ti plac formulele ! O viatza buna sa ai. Toate cele bune !
RăspundețiȘtergereBonjurica.
RăspundețiȘtergere1) Nu cred ca a scos din burta unu : radical din doi. Daca vrei sa pastrezi aceeasi proportie intre latimea si lungimea oricarui format, si daca vrei sa tai in juma un format ca sa obtii altul, atunci musai sa fie acel raport 1 :radical din 2.
2) Uite minunatie :
Si étonnant qu'il y paraisse, ce n'est qu'en 1932 qu'est né le terme "nombre d'or". C'est un prince roumain, Matila Ghyka, diplomate et ingénieur, qui l'invente. Il lui consacre un volumineux ouvrage.
Cu stima deosebita,
anonimul fasolaboaba
Merci Fasolica, ai dreptate si bine ai venit pe aici, din pacate n-am avut pregatit vinu, cum zice Karma, am unu bun da mai il las in pivnita sa se-nvecheasca.
RăspundețiȘtergereCraciun fericit, Neamtule! Te pup!
RăspundețiȘtergere