joi, 30 aprilie 2020

Jurnal de Corona XL

Am fost aspru criticat pt faptul ca rapoartele noastre de calatorie sunt mult prea lungi si multi nu se pot concentra.
Repet: suntem in criza de timp. Joi (miine) avem avion. Exista zvonuri tot mai persistente ca zborurile vor fi anulate. S-ar putea sa fim cazati gratuit in niste hoteluri. Ne gindim sa inchiriem o masina si sa plecam la sud, sau la nord, sau est, vest. Sau un elicopter... As intreba cititorii, izolatii si izolatele, ce cred ei ca ar fi mai bine!?
Eu as merge in Maldive, sau in Moldova, fetele la Romans, Giorgio insista sa mai vizitam inca, Via della Concilliazione, castelul Sant Angelo, Trastevere, Panteonul, fintinile Romei, via del Corso, Piata Spaniei, Piazza del Popolo.
Dar, vreti, nu vreti, stiti voi... Grigore!
“Brain circle” propus s-a transformat într-un “brainstorming”. Cineva din grup îmi atrage atenția că le dau informații eronate. A început timid să vorbească, apoi din ce în ce mai sigur. Iată care a fost intervenția:
“San Pietro e numai basilică nu și catedrală, cum ați menționat-o de câteva ori. Catedrala are în interior un scaun episcopal (cathedra, în latină) de unde episcopul ține liturghiile în anumite ocazii. (NR si la scoala aveam catedra) Catedrală este San Giovanni in Laterano, aparținând de eparhia Romei, pe când San Pietro e bazilică și aparține Vaticanului.”
Mi-au venit în minte cuvintele aerodinamicianului nostru, Ioan Constantin: Când iei pe cineva drept habarnist și pe parcursul discuției îți dai seama că nu e așa, ești terminat.
Intru în panică și le promit că renunț la ziua liberă de duminică dar să nu mă reclame la Asociația ghizilor anonimi. Îmi promit dar nu am încredere așa că o să-i verific la Bocca della Verita.
Am numărat voturile: două erau pentru urcatul pe scări iar două negative. Le-am zis că rezultatul e trei la unu în favoarea urcatului pe scări. Trebuia să trec la represalii. Nu știau că îi așteaptă urcatul a vreo 500 de trepte.
Îndreptându-ne către scări le arăt în dreapta ieșirea din Capela Sixtină. Dacă vreți să o vedeți, vizitați muzeele Vaticanului. Aici ghidul nu are nici un rost. Nu vă mai spun cum a fost urcatul. Eu și Mihai formam ariergarda, altfel dezertările ajungeau la 50%. Ajungând sus pe cupolă recompensa a fost pe măsura efortului depus. Se vede Vaticanul cu zidul înconjurător și frumoasele grădini, piața San Pietro, castelul Sant Angelo, Tevere și partea de oraș ce cuprinde majoritatea de vizitat.
Trimis de pe iPad ul meu
P.S In Germania a plouat, face bine legumiculturii. Trebuie sa pun fasolea. Bisericile ca bisericile, da fasolea e pe bani!
Alea iacta est, a zis sefu. Am ramas la Roma.
Per pedes apostoralum la Via della Conciliazione (adică reconciliere), stradă construită în urma încheierii păcii între statul italian și Vatican. Pe drum îi întreb dacă au observat în bazilica San Pietro că papii reprezentați în statui, au “Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta"
-Cum se numesc acestea? Răspunsul a fost că sunt destul de obosiți și flămânzi ca să-i mai intereseze niște coroane, chiar și puse una peste alta. (NR nu stiu de ce, dar termenul Corona imi provoaca o anumita incomoditate) Ce să-i mai întreb de ce sunt trei! Oricum papii nu le mai folosesc astăzi.
Ajungem la Castel Sant Angelo, numit inițial Mausoleul lui Hadrian. Aici se găsesc și mormintele altor împărați care i-au urmat lui. După mai multe modificări, suferite în timp, papii au construit, pe ruinele mausoleului, un castel care a devenit ulterior muzeu.
-Observați că în vârf este statuia unui înger (angelo). Și nu este un înger oarecare, este arhanghelul Mihail.
(Imediat observ în grup persoane care și-au îndreptat spatele, s-au ridicat pe vârfuri, fără orice urmă de oboseală.) (NR Frumos nume! Stiti de unde vine?)
Arhanghelul Mihail, acolo sus, este pe punctul de a introduce sabia în teacă pentru a lichida o epidemie de ciumă, care făcuse multe victime în rândul oamenilor.
Se spune că mausoleul lui Hadrian avea pe terasă multe statui, dar nu a mai ajuns niciuna până astăzi. Romanii le-au folosit drept proiectile împotriva vizigoților lui Alaric, când aceștia asediau Roma. Apropos, unde s-a născut gotul Alaric?
Despre împăratul Hadrian, urmașul lui Traian, romanii îți vor spune că a fost unul din cei mai buni împărați. Își petrecea mai tot timpul călătorind în provinciile imperiului, îmbunătățind administrarea acestuia.
Întâmplarea, bat-o vina, a făcut ca în Grecia să întâlnească un adolescent frumos, Antinous pe nume, de care să se îndrăgostească nebunește. Din acel moment Antinous era mereu în preajma împăratului. Deși împăratul era căsătorit, în acele timpuri la Roma așa ceva nu era neobișnuit. Cum Hadrian îl lua pe Antinous peste tot în călătoriile sale, s-a întâmplat că era cât pe ce să-l “piardă” de vreo două ori. Totuși a treia oară, într-o călătorie pe Nil, Antinous a dispărut în apele Nilului. (NR o fata mai gasesti, da un prieten ba. Dan Spataru)
Ce s-a intimplat cu Antinous veti afla in episodul urmator.
PS La ultimele sapaturi s-a gasit o poza cu arhanghelul Mihai

Un comentariu: