miercuri, 6 ianuarie 2016

M-am hotarit sa devin prost

In postarea precedenta imi exprimasem dorinta de a deveni inteligent. Iata ca de abia am citit cite ceva si simt ca m-am dasteptat in asa masura, incit imi dau seama ca inteligenta nu e o calitate pe care sa ti-o doresti, nu-ti foloseste si nu-ti aduce nimic, din contra. Dorinta mea a fost o mare greseala, am gasit confirmare intr-o carte amuzanta.
Eroul nostru e un anume Antoine, sunt uimit ca un fonfait de francez a putut scrie ceva atit de dragut, care-mi aminteste grav de Alphonse Allais.
Antoine nu prea se descurca in lumea asta, motivul: e prea inteligent. Nu reuseste sa rezolve niste probleme simple:


Intr-o lume in care opinia publica este ingradita in raspunsul la sondaje intre da, nu si fara opinie, Antoine nu vroia sa bifeze nici o rubrica. A fi pentru sau impotriva era pentru el o insuportabila limitare a unor intrebari complexe. 
Se hotaraste sa se transforme, ia decizia sa devina alcoolic.
Dar nu, inteligenta e de doua ori rea: te face sa suferi si nimeni nu se gindeste sa o considere ca pe o boala. Prin comparatie, a fi alcoolic ar fi o promovare. Ar suferi de un rau vizibil, cu o cauza cunoscuta si tratamente prevazute; nu exista cura de dezintoxicare pentru inteligenta. 
Intra in legatura cu un alcoolic profesionist, Leonard:
Daca citesti prea mult, n-o sa ajungi niciodata alcoolic, remarca Leonard impasibil. E o activitate care necesita o anumita angajare, trebuie sa i te dedici mai multe ceasuri pe zi. Este o disciplina, cum s-ar zice, olimpica.
Crezi ca devii alcoolic asa…? Ca ajunge sa vrei si sa bei citeva pahare? Cunosc oameni care si-au petrecut toata viata bind, dar n-au reusit niciodata sa devina alcoolici. Nu aveau predispozitie pentru asta. Asa ca tu… tu crezi ca ai harul? Vii linistit si declari ca vrei sa devii alcoholic, ca si cum ar fi ceva ce ti s-ar cuveni! Lasa-ma sa-ti spun o chestie, tinere: alcoolul e cel care alege, alcoolul hotaraste daca esti apt sa devii betivan. Unii nu rezista la alcool, isi stalcesc in bataie nevasta si plozii, conduc aiurea si voteaza… Statul ar trebui sa se ocupe de formarea alcoolicilor, ca sa-si cunoasca limitele, schimbarile in modul cum percep timpul si spatiul si in personalitatea lor… La fel ca pentru inot, e mai bine sa te asiguri ca stii sa inoti inainte de a te arunca in bazinul cel mare.
In ceea ce ma priveste se pare ca am fost f. talentat, poate de aceea am scapat de nefericirea inteligentilor.
Nereusind sa devina alcoolic eroul nostru se hotaraste sa se sinucida si apeleaza la un institut specializat: SPTPTM, Sinucidere pentru toti si prin toate mijloacele. 
Nu e nici un curs saptamina asta, ca urmare a minunatei spinzurari a profesorului Edmond, dar, de luni, doamna profesoara Astanavis va preda cursurile...... Cei patru pereti ai salii erau acoperiti cu portrete sau fotografii ale unor sinucigasi celebri: Gerard de Nerval, Marilyn Monroe, Gilles Deleuze, Stefan Zweig, Mishima, Henri Roorda, Ian Curtis, Romain Gary, Hemingway si Dalida. ............. De fapt sunt atit de putin dotat pentru a trai, incit poate ma voi realiza prin moarte. Am fara indoiala mai multe aptitudini sa fiu mort decit viu. 
Nici aceasta incercare nu e incununata de succes:
De altfel, sa observam natura: toate cele ce traiesc in fericire pina la adinci batrineti nu sunt foarte inteligenti. Broastele testoase traiesc secole, apa e nemuritoare, iar Milton Friedeman mai e inca in viata. Renuntarea la inteligenta veritabila este pretul care trebuie platit pentru a avea certitudini si este intotdeauna o cheltuiala invizibila la banca constiintei noastre. Exista un proverb chinezesc care spune, aproximativ, ca un peste nu stie niciodata cind face pipi. Asta se potriveste perfect intelectualilor. Intelectualul este convins ca e inteligent, fiindca se foloseste de creierul lui. 
Prostia oamenilor nu se trage din lipsa lor de inteligenta, ci din lipsa de curaj.
Un lucru pe care putem sa-l recunoastem este ca frecventarea marilor opere, folosirea mintii proprii, citirea lucrarilor unor genii, chiar daca nu te fac cu certitudine intelligent, fac riscul mai probabil.
Din cartea "M-am hotarit sa devin prost!" de Martin Page 

5 comentarii:

  1. Avem suficienti, nu mai e nevoie de inca unul.
    Uita-te cum se calca in picioare la moaste si la apa sfintita, adusa cu cisternele.
    Colcaie de jos pana sus, in Parlament nu poti sa mai arunci un ac...

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am citit cartea, titlul imi pare revoltator.
    Cand cineva spune "M-am hotarat sa devin prost!", automat iti sugereaza ca nu e prost, dar doreste sa faca o prostie, fiindca dorinta lui reprezinta un regres intelectual. Titlul socheaza prin aceasta contradictie.
    Spuneti ca personajul, care se crede inteligent nu reuseste sa isi atinga scopul. Acest lucru demonstreaza un singur lucru, ca nu e suficient de inteligent, de aici iti dai seama ca titlul ar avea sens pentru un personaj care doar se crede inteligent.
    Repet, nu am citit cartea, e doar impresia mea si nu ma face suficient de curios incat sa o citesc, din contra, mi-se pare respingatoare.
    Gresesc?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cartea e fara indoiala respingatoare, nu te sfatuiesc sa o citesti, de altfel cred ca citatele pe care le-am oferit sunt suficiente pt. a sublinia ideea.
      Ideea de baza ar fi sa ne cunoastem pe noi insine, mai ales ca inteligenta e extrem de relativa, e relativa fata de alte persoane, ne putem simtii idioti in compania unor blonde cu tite mari si absolut geniali in compania unor cocalari burtosi.

      Ștergere
    2. un autor roman spune:
      În câteva cuvinte : de sase decenii, cel puþin, gândesc mereu altfel, aproape în toate domeniile. Scara mea de valori, începând cu valorile culturale si ideologice, este net deosebitã de a mediilor sociale ºi culturale pe care le-am strãbãtut, obligat sau nu. Iar o astfel de singurãtate care nu este nici sentimentalã, nici socialã este greu de suportat. O suferinþã abstractã, rece. O revoltã permanentã ºi fãrã soluþie. Mai totdeauna inexprimabilã ºi incomunicabilã. Nu doresc nimãnui o astfel de contrarietate ºi uzurã interioarã.
      Fãrã ieºire ºi fãrã o adevãratã consolare.

      Ștergere