vineri, 11 mai 2012

Multumesc, Lia, Rodica, Nuti si Luminita; IAR 99 (3)

Si ne-am pus pe treaba, mi-am facut o echipa beton, Lia si Rodica se ocupau de orizontal, iar Nuti si Luminita de vertical. Era tare placut, avea cine sa-mi fac cafea, chit ca uneori era nechezol, fetele faceau ordine in hirtii, trageau in tus, reuseau chiar sa faca desene de executie, sa scoata detalii, cum se zice, eu ma ocupam de desenele de ansamblu si de zonele critice iar ele de restu. Fete bune, harnice si frumusele, cea mai batrina avea vro 28.
Stiu ca incepeti sa va ginditi la prostii asa ca voi reveni la tehnica. In coada avionului sunt doua aripioare mici, orizontale, o numim Lia si una verticala, Nuti. Acestea se numesc ampenaje, ampenajul orizontal are o parte fixa, stabilizator si o parte mobila, profundor. La Nuti partea fixa se numeste deriva, iar cea mobila directie, uneori chiar cirma. Aceste elemente sunt esentiale pt. zborul si siguranta avionului, sunt, sa zicem asa, rotile de directie la o masina. Un avion poate ateriza chiar fara o parte din fuselaj vezi aloha sau fara o aripa vezi filmuletul de la acest link. dar niciodata fara ampenaje.
La ce bun sunt aceste aripioare? Cind pilotul trage de mansa, se misca in sus profundorul, aripa aia mica din coada si atunci apare o forta de sus in jos, care impinge coada in jos si prin momentul produs, se ridica botul avionului si astfel poate sa urce.

Si invers, cind pilotul impinge mansa, aripioara o ia in jos si botu in jos. Similar se-ntimpla cu ampenajul vertical, respectiv directia, doar ca-n celalalt plan, coada, respectiv botu, o ia la stg. sau la dreapta, directia e "minuita" cu picioarele, respectiv prin palonier.
Cind am vazut primele schize ale avionului mi-am dat seama ca va fi greu s-o rezolv, prima configuratie semana cu cea din poza, ampenajul vertical era incalecat peste ampenajul orizontal. M-am apucat si am socotit asa numitul volum de ampenaj,  acesta este produsul dintre suprafata ampenajului si distanta pina la focarul aripii. Pt. aceste valori existau niste valori empirice, evident ca m-am uitat la avioane similare, desi nu prea aveam multe informatii. s-a dovedit ca la ampenajul vertical mai aveam rezerve asa ca l-am impins in fata cu vro 600mm, astfel ca cele doua, Lia si Nuti, nu mai intrau in coliziune. Nu trebuie uitat ca proiectam un avion de scoala, acesta e de regula mai stabil si mai putin manevrabil decit un interceptor, doar avem de a face cu elevi
Mai apoi m-am ocupat de forma in plan, respectiv de unghiu de sageata, a fost rapid clar ca-n cea ce o priveste pe Lia mult mai simplu ar fi daca axa de rotatie a profundorului, care era la 70% din coarda, ar fi perpendiculara pe axa de simetrie a avionului, as putea sa fac un sistem de comenzi f. simplu. Evident ca pt. aceste modificari au fost necesare discutii cu aerodinamica, mecanica zborului. Oricum configuratia avionului urma sa se testeze in suflerie deci am fi aflat ce si cum, ar fi fost evident teribil daca am fi nimerit-o din prima.
Si in final a iesit ceea ce stim azi cu totii:

Am asteptat cu sufletul la gura rezultatele incercariilor din suflerie, dura ceva, trebuia fabricata macheta, trebuiau calibrata, instrumentata. Primele rezultate au fost f. incurajatoare, dar am avut si un soc, un cosmar pt. orice avion, asa numita inversare de comenzi. Asta e o chestie f. nasoala, prototipul lui BAC 1-11 a cazut exact din acest motiv. Da vom vorbi data aviatoare despre acest cosmar.

4 comentarii:

  1. Fascinant. Dacă ştiam toate astea cînd mi-am cioplit primul avion din lemn...
    Uite-aşa mă faci să visez că mai am doişpe ani.
    Mulţumesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. Varanus si eu sunt fascinat de atita interes, se spune ca romanul s-ar fi nascut poet, eu cred ca mai degraba aviator.

    RăspundețiȘtergere
  3. Neamtule , am si eu o intrebare: in mod normal la avioanele cu elice daca de exemplu elicea se invarte de la dreapta la stanga cum privim din carlinga avionul ar trebui sa se roteasca invers (conservarea momentului fortei) Exista ceva in ampenaj care compenseaza momentul fortei sau este in aripile principale. Unde se pune aceasta compensare (fenomenul este similar elicei din coada de la helicoptere)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. raspuns scurt, la extremitatile arupii, la bordul de fuga sunt niste tablite care se-ndoaie in sens invers, pe stg. de ex. in sus si pe dr. in jos. Astfel se creeaza un moment aerodinamic in jurul axei longitudinale. E posibila chiar introducerea unei greutati pe o parte, compensare statica.

      Raspuns lung: Echilibrul in jurul axei longitudinale se asigura de eleroane, aceste sunt montate la extremitatile aripilor si se misca intotdeauna in sens contrar, cind una merge in sus cealalta in jos, sunt actionate de la mansa cind se misca mansa lateral.
      Pt. compensarea anumitor asimetrii exista si trimmer, de altfel si la profundor si la directie, voi vorbi despre asta.

      P.S Totul e ceva mai complicat pt. ca intre cele trei comenzi, directie, profundor, eleroane si tractiune trebuie sincronizare.

      Ștergere