luni, 28 noiembrie 2011

Dacia laudata de nemti


In ultimu nr. al revistei Auto Bild, o revista f. citita in Germania, e un articol consacrta Daciei.
Il redau in germana
Es gibt Erfolgsgeschichten, die das Leben schreibt. Dacia ist so eine. Die rumänische Tochter von Renault hat hierzulande kaum einer zur Kenntnis genommen, als sie 2005 als Aschenputtel startete. Heute sind Typen wie Duster und Sandero die logische Normalo-Alternative zu entrückten Neuwagenpreisen der Premiumhersteller, und Heerscharen von Handwerkern ventilieren den Kauf eines Kombis der Marke. Dacia also ein Autobauer, mit dem gerechnet werden kann. In Zukunft mehr als je zuvor, denn auch die meisten Neuwagen-Angebote kommender Dacia-Generationen tummeln sich im freundlich vierstelligen Bereich. Und den Service erledigt der Renault-Händler um die Ecke – höchst kompetent im Übrigen, wie der Werkstatt-Test von AUTO BILD in diesem Jahr ergab. Was ist das Geheimnis von Dacia? Kein Geheimnis: Die Marke spielt nicht in der ersten Liga, hat keine Starallüren und baut preiswerte Autos, die nicht mit Zipperlein nerven und überdies keine Rätsel aufgeben. Autos zum Leben – auch wenn das andere Hersteller für sich beanspruch(t)en, die längst das unterste Preissegment verlassen haben. Genau dort dreht Dacia jetzt auf, bringt in den nächsten fünf Jahren neun neue Modelle. Auf einer einzigen Plattform. So läuft es rund im Automobilbau, der die Masse Mensch mit ihren Möglichkeiten in den Mittelpunkt stellt. Demnächst sogar in Afrika, wo einige wo einige der neuen Typen entstehen.

Interesant e, mai ales, articolu din iulie, http://www.autobild.de/artikel/werkstatt-test-2011-dacia-1869025.html

Den 100.000-Kilometer-Dauertest absolvierte der MCV 1.5 dCi mit Bravour und Gesamtnote Zwei minus. Das damalige Schlusswort des Redakteurs könnte auch für diesen Werkstatt-Test stehen. Joachim Staat bilanzierte: "Dacia hat bewiesen, dass Sparen beim Autobau nicht auf die Qualität schlagen muss."


Im Überblick: News und Tests zu Dacia

Auch die Qualität der Werkstätten hat uns überrascht. Dreimal Note "sehr gut", also drei "Goldene Schraubenschlüssel". Die schlechteste Inspektion bekommt immerhin noch ein "befriedigend" ausgestellt. Damit schraubt Dacia sich an die Spitze der 25-jährigen Werkstatt-Test-Tradition von AUTO BILD. Nur Opel war 1993 mit vier "sehr gut" besser, kassierte damals aber auch zwei ungenügende Noten und behob nur 65 der insgesamt 80 Mängel. Hier bei Dacia bauten unsere Tester der Prüforganisation DEKRA 56 Mängel ein, von denen nur vier unentdeckt blieben. 
 
P.S Am copiat textu in germana, fara sa-l traduc in romana, daca intereseaza pe cineva il voi traduce.. Oricum in linii mari masina, de fapt seria de masini Dacia, respectiv diferitele modele, e laudata, chiar se mira ca la asa pret scazut se poate oferi o asa calitate. Chiar ma gindeam sa-mi iau si io una ca am primit banii de Craciun.
Bravo baieti!

Nota, undeva in text se spune ca la testu de 100000 de km Dacia a iesit f. bine si a luat nota 2 minus, atentie notele in Germania sunt de la 1 (cea mai buna) la sase (cea mai proasta), 2 minus e f. buna, ar echivala cu nota 8 din sistemu romanesc.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Salariile in Germania

Salariile sunt calculate pt. salariati cu norma intreaga, 38 ore pe saptamina, cu o vechime de 10 ani, fara functie de conducere. Nu sunt luati in calcul banii de concediu sau Craciun. Mie personal mi se pare f. putin, aceste date se contrazic cumva cu salariu mediu, mai ales ca, din aceasta statistica, rezulta ca 45% din salariati ar avea salarii de pina la 1600€. Interesant ca la calculul pensiei se considera un venit mediu de 30268€, brutto pe an, deci ca. 2500 pe luna. Ma rog, incurcate sunt caile statisticii, vorba aia nu crede decit statistica pe care ai manipulat-o personal.

miercuri, 2 noiembrie 2011

Din nou despre biciclete..

De data asta o bicicleta electrica.. nemteasca.
Si inca o inventie misto..
Update: primit de la ElCucui http://www.coroflot.com/josef_cadek/LOCUST
update, o bicicleta de la Mitzabiciclista

marți, 25 octombrie 2011

La 31 Octombrie

se va naste al 7-lea miliard cetatean al lumii.
Primul miliard a fost atins in 1800, in 1927 au ajuns doua miliarde, peste 33 de ani, trei miliarde.. 1974, patru, 1987, cinci, 1999, sase, si-n 2011, sapte.
Daca lumea ar fi un sat cu 100 de locuitori,
15 ar fi africani
5 nordamericani
11 europeni
9 america latina
60, asiatici

P.S Eu sunt cetateanul lumii cu nr. 2522803926.

sâmbătă, 8 octombrie 2011

nemtii... de ris!

Ce ati zice daca atunci cind faceti un cadou cuiva ar trebui sa platiti pt. ca persoana sa primeasca cadou? Si daca vreti sa luati cadouu inapoi trebui din nou sa platiti?
Asta fac nemtii si nu o fac din altruism, din bunatate crestineasca, ci pur si simplu din fanatism ideologic, sa nu spun prostie.
E vorba de energie, Germania produce, uneoeri, prea multa energie, din vint si solara, si deoarece soarele si vintu vin cind vor si nu cind e nevoie de ele, aceasta energie e donata Austriei, de ex. care cere ca. 500 de Euroi pa Mwh ca s-o primeasca. Si invers, cind nemtii au nevoie de energie cumpara propria energie inapoi si platesc mult pt. asta, deoarece e energie verde. Ca sa ne distram si mai tare trebe sa stim ca pt.producerea energiei "verzi", din vint si soare statu baga, subventioneaza, anual, cu 8,5 Miliarde toata povestea.

De ce toata povestea? Numa sa se desfinteze energia atomica, apropos de energie atomica, doar un exemplu, pt. un reactor atomic, in Hamm au fost cheltuiti 2,4 miliarde, a functionat 4 ani si s-a oprit, mai trebe inca 675 milioane pt. a dezinfecta locu.

Si o veste de la vecinii nostrii, olandezii, astia sunt teribil de zgirciti, pt. a economisi s-au hotarit sa scoata toaletele din trenuri, introducind niste pungi din material absorbant, ma-ntreb de ce nu ofera fiecarui pasager pampersi?

joi, 29 septembrie 2011

Pe drumuri europene


Mi-amintesc, uneori, de emisiunile TV de pe vremea impuscatului, "Pe drumuri Europene", sau de cartea "America ogarului cenusiu", nu stiu cine le facea. Acum toata lumea are posibilitatea sa mearga peste tot si sa vada, fascinatia nu mai e la fel de mare, eu merg, mai mult, cu munca, de ex. acum ma aflu intr-o capitala europeana, as zice cea mai europeana capitala. Nu, n-am venit aici sa rezolv problema Ro cu Schengen, nici s-o intilnesc pe EBA sau pa Becali, am venit cu treaba, vorba vine, adica sa stai in niste sedinte interminabile de te doare curu de atita stat.
Ma rog, asta e, exista metode mai nasoale sa-ti cistigi piinea, mai ales ca am stat la un hotel de lux, Hilton. Am zis de lux? Bleah, asa credeam, asa mizerie de hotel nu am vazut de mult. Camera avea o priveliste deprimanta intr-o curte/tunel/magazie interioara, era atit de mica ca de abia te puteai invirti in ea. De altfel de la receptie mi s-a parut ceva ciudat, nu am vazut de mult un receptioner atit de stirb, m-a impresionat efortu lui de a adresa un zimbet profesional, incercind insa sa nu deschida gura prea tare. Stiind ca stau la Hilton mi-am luat si slipu gindindu-ma ca pa seara sa mai renunt la bautura traditionala cu colegii si sa fac un pic sport in piscina. Ti-ai gasit!, nu avea decit un loc de fickniss, mizer si fara aerisire. Am ars p-o bicicleta ca. 300 de kcal., cu 150 de watzi, nasoala era ca nici dusu nu prea functiona, asa ca am mers cu un prosop in juru taliei prin hotel, cu liftu, am nimerit in lift cu niste muieri, nu stiu de ce se tineau de nas.
De altfel de abia de dimineata, la micu dejun, mi-am dat sema ce lume buna locuieste acolo, cind am vazut un domn f. bine, precis ceva diplomat european, l-am recunoscut imediat dupa geanta, moda 70, care se caznea sa-si umple geanta cu sandwishuri si fructe din micu dejun. Da am sarit peste evenimentele de seara. Pierzind bautura cu colegii, o pierdere destul de mare mai ales ca ei plateau, am petrecut seara singur. Evident cindva mi s-a facut foame. Am colindat un pic prin cartier, am evitat sa-l intreb pe stirb ce-mi recomanda.. si nu erau decit chestii gen McDonalds f. scumpe de altfel, ca sa faci pipi te costa 2,15€. Am gasit totusi o Brasserie, destul de ciudata, erau numa barbati (vezi poza), asezati in sir. Nu, nu era un local d-ala la care va gindti voi, ca fiecare statea singur si nu vorbea nimeni cu nimeni. M-am asezat si eu in linie sa-mi maninc oala mea de scoici, linga mine, in stg., unu a spart tacerea spunind, in engleza "ce bine functionam!", dupa un timp, la al doilea pahar de vin, i-am replicat, in germana, "viata e frumoasa", vecinu din dreapta era la cafea, s-a uitat un pic cu repros, era vizibil deranjat de rumoarea creata, a murmurat ceva in franceza, da n-am inteles. Trec peste faptu ca au incercat sa ma-nsele la plata, lucru care nu mi s-a mai intimplat de ani, e drept ca nu prea verific nota, am petrecut o noapte f. agitata, se pare ca scoicile si-au trait a doua tinerete in stomacu meu. Am vrut sa intru putin in Internet da am aflat ca costa, tineti-va bine, 12€ pe ora!? I-am injurat si am renuntat, auzi 12€, cind la majoritatea hotelurilor e gratuit, chiar si in China. M-am sculat f. de dimineata, m-a sunat un domn f. dragut, cred ca era fratele stirbului, la ora 5, sa-mi spuna sa ma trezesc sa merg la aeroport, i-am multumit de grija, i-am zis ca nu am nici o intentie sa merg la aeroport, ca voi merge cu trenu si asta la ora 7 seara, cred ca am destul timp si nu e nevoie sa ma scol asa de devreme. A fost de acord si mi-a urat o zi frumoasa. Fiind un pic ravasit de la scoici nu am fost suficient de spontan sa-i multumesc de urare intr-o limba internationala, asa ca l-am bagat in pizda ma-sii pa romaneste.

Sunt un european convins, imi plac societatiile cosmopolite cu oameni si mai ales muieri de tot felu da pa undeva cred ca aceasta constructie europeana nu poate functiona. Aparatu birocratic e imens, sunt cartiere intregi facute numa pt. sedii de diferite comisii si comitete, cladiri imense formate numa din sali de sedinte, mii si mii de "experti", in cea mai mare parte schmeckerasi care nu au habar de nimic dezbat niste chestii aiurea.

joi, 22 septembrie 2011

Oktoberfest 2011

Exista 35 de corturi cu 105000 locuri, totu e pe o suprafata de 31 de hectare, e cea mai mare sarbatoare populara din lume, cu ca. 6 mio. vizitatori, cifra de afaceri (in 2010) 324 Mio €, sarbatoare e veche de 201 ani, se maninca 500000 pui si 113 vaci, se produce 1000 tone gunoi, se pierd 4500 de lucruri, se beau 7,1 mio. halbe (de fapt nu sunt halbe ci Maß, asta are un litru) de bere, un Maß costa, anu asta, 9,20 euroi, se consuma 3 mio kwh energie, sunt de serviciu 1600 de chelneri.



Un chelner bun cistiga ca. 15.000€ in doua saptamini, unu mediu ca 8000, exista cel mai mare Montagne Russ din lume cu 5 lupinguri.

luni, 12 septembrie 2011

Foto ghicitoare!

O poza facuta de mine la sfirsitu saptaminii precedente. Ce reprezinta aceasta poza? Ce legatura are aceasta poza cu un barbat adevarat?
P.S Poza e un detaliu dintr-un intreg, intreg prezentat in header.


**********

vad ca dupa mullte incercari, doamna Anony a gasit raspunsu corect, da e adevarat, e vorba de hamei. Cind mergi in sudu Germaniei, 60km la nord de München, pe A9, inainte sa ajungi la Ingolstadt, capitala Audiului, vezi pe stg. si dr. culturi intinse de hamei, catarate pe constructii de lemn si sirme. Te afli in Hallertau, cea mai intinsa zona unde se cultiva hamei din lume. O treime din productia mondiala de hamei se face in Hallertau, o zona, de altfel f. frumoasa, supranumita Toscana Germaniei. Stie toata lumea la ce foloseste hameiu, la fabricarea berii! In vremuri de demult s-au folosit si alte plante la fabricare, da odata cu legea "Bayerische Reinheitsgebot von 1516", care spune ca berea nu contine decit Hopfen, Malz, Hefe und Wasser (drojdia de bere, malț, hamei și apă.) hameiu a cistigat. E o planta f. pretentioasa, e multa munca, da se pare ca si cistigu e pe masura, zona Hallertau e extrem de bogata, desigur si industria, mai ales Audi si EADS joaca un rol. Pt. fabricare unui litru de bere sunt suficiente doua "fructe", fructe care sunt produse doar de plantele feminine.


Cum spuneam, zona e f. frumoasa, mai ales toamna te poti plimba cu bicicleta din sat in sat, peste tot pluteste un miros de bere, mai ales acum cind se recolteaza. Berea locala are cu totu alt gust, mai ales cind o bei proaspata la botu calului.


Germania nu ar fi Germania daca nu ar exista si Muzeul Hameiului , daca aveti drum p-acolo, sunteti pasionati de bere, merita vizitat.


Prost!

miercuri, 7 septembrie 2011

de ce nu-i pot suferi pa americani? Cu putine poze!

Ieri seara, marti, m-am imbracat frumos si am plecat cu nefasta, la niste preteni, sa vedem meciu Romania-Franta. Timpu era f. urit, ploua si era ceva furtuna, nefasta mi-a zis, din start, ca ea nu conduce la-ntoarcere, deci perspectiva unei seri frumoase stropite din belsug cu alcool era deja umbrita.
La pretenu meu, roman de origine, am mai intilnit si alti amatori ai fotbalului, un neamt insurat cu o romanca, ambii farmacisti si un american neinsurat, f. f. gras, asa cum sunt americanii si teribil de nesuferit, cum vom vedea mai departe. Nefasta pretenului, o femeie f. draguta, a pregatit niste tapasuri delicioase.
Ne-am asezat la meci, noi barbatii, femeile s-au asezat separat si vorbeau ceva, da suficient de discret ca sa nu ne distraga, eu am pus tricoloru in fata TV-ului, sa ne aduca noroc.
S-au cintat imnurile, Marseieza si Desteapta-te romane. M-am sculat in picioare si am pus mina la inima, nu stiu de ce da pa mine de cite ori ascult imnu ma trec lacrimile, asa sunt eu mai sensibil. Ma uitam la nesimtitu de american, infuleca din tapasuri chiar in timpu imnului, ca chiar imi venea sa-i zic "Ba americanule, nu ti-e ma rusine?" , aproape ca nici nu m-am prins ca cintaretu de imn a luat-o pe coclauri.
Incepe meciu, eram tare emotionat, aveam asa o presimtire ca Romania va avea o victorie frumoasa, pe ecran erau imagini din tribune, se vedeau multe fete frumoase, i-am aratat americanului ce frumoase sunt romancele. Nici nu s-a sinchisit, a zis ceva de maiami si a infulecat mai departe.
A inceput meciu, romanii atacau in trompa, la jumatea terenului, da si francezii, parca totusi mai mult romanii, nu ma prea puteam concentra la meci din cauza americanului, ridea de i se spargeau falciile, se inecase chiar cu tapasurile si murmura, printre hohote de ris „aivneversi“, nu am inteles la ce se refera, am continuat sa privesc, iar el „aivneversi“. Intr-o pauza de corner l-am intrebat ce vede atit de amuzant, eram convins ca nu-ntelege, am incercat sa-i explic regulile de la fotbal. N-am reusit nimic, guita ca un porc, credeam ca se sufoca. I-am aruncat niste priviri superioare la driblingurile lu Lazar, neam de neam american nu a facut asa ceva.
Intr-un tirziu s-a mai linistit si a explicat, rar, cu accent newyorkez, ca niciodata n-a vazut sa iasa brazde dintr-un teren.
I-am explicat ca romanii sunt viteji si cind iau cu asalt muta muntii din loc, d-apai niste iarba, i-am recitat Mircea cel Batrin, mama lu Stefan cel Mare, aia cu Plevna, de tehnica pamintului pirjolit si de otravirea fintinilor, ti-ai gasit, nesimtitu de american nu pricepea nimic, ridea ca idiotu.
Romanii au invins in final cu 0-0, dovedind o superioritate evidenta la toate capitolele.
P.S In poza de mai sus se vede jocu dur al francezilor, este evidentiat lipsa lor de fair play si modu, de-a dreptu mirlanesc, cum incearca sa distruga frumosu stadion!

************

Update. Problema gazonului e tare cotoioasa. Mai toate stadioanele au probleme, deoarece gazonu are nevoie nu numai de apa ci si de soare. Iata mai jos solutia adoptata pe Stadionul Veltins Arena, a lui Schalke 04. Tot terenu de fotbal este scos pe sub tribuna in asa fel incit gazonu sa aiba parte de aer si soare.