Bunicu

O simbata linistita, insorita, cu nepotica. El, ta-su, zice ca are multa treaba si va lipsi dimineata, ea, ma-sa, si ea e ocupata, se va duce pina undeva si se va intilni cu el. Inainte sa plece imi spun sa nu-i dau inghetata, ca-i racita, sa nu se uite la video ca s-a tot uitat, daca iese afara s-o dau cu crema de soare, sa am grije sa nu se-mbrace cu costumasu mov, ca merge cu el dupa-masa in vizita, sa nu bage degetele-n priza, sa nu iasa-n strada. Ea, nefasta-mea, bunica-sa, imi zice sa am grije un pic de copil. Se apuca sa puna un pui la fragezit in sos de vin, intr-un castron Jena, urma sa fie masa de prinz. Deodata isi aminteste ca a uitat sa cumpere ceva, ma ofer sa ma duc, "Tu nu esti in stare sa cumperi ceva".

Ramin eu cu ea, e fetita mare, are deja trei ani si juma. Ne jucam, vrea sa ma picteze pe fata, ma las, mai tirziu voi afla ca a gresit creioanele, a luat din alea "Wasserfest", va trebui sa traiesc citeva zile cu mustata rosie. Zice, "Hai sa gatim!" , stiu cum vine asta, secretu gatitului e s-o duc in bucatarie si s-o urc pe dulap de unde sa ia multele pachetele cu condimente. Ia mai multe, e f. preocupata, deschid laptopu, nu prea mai are acu, ma duc intr-un colt unde am priza. Intru la Simona, e amuzant, e mult prea liniste, ma duc dupa ea, nu mai e la gatit, o caut in pivnita, nu e, in gradina, nu, nu cumva a iesit in strada, sar garduletu, ma uit, nimic, deodata aud niste tipete, ma reped disperat. O vad intr-un pom, imbracata in costumu mov, s-a blocat intre niste craci. Nu stiu cum s-o scot, e prea sus, de abia ajung, nu-mi vine sa ma duc in pivnita dupa scara, reusesc s-o pun pe cap, s-o ridic un pic sa iasa dintre craci, cracile sunt f. subtiri si nu ma tin, aud un piriit, cadem amindoi, ea cade pe moale, pe mine, mi s-a rupt un pic camasa, imi curge singe din cot, si ei, nici costumu mov nu arata prea nou, merg in casa si caut dezinfectant, gasesc niste tuica, ii dau si ei si mie, tipa ca din gura de sarpe. Nu stiu cum s-o linistesc, ii dau niste inghetata, e fericita.
Hai sa ne jucam altceva, iau un joc complicat, trebuie sa dai cu zaru si sa iei o planta sau un animal pe care sa-l pui intr-un loc. Arunca zarurile sub canapea, ride de se strica, ma bag sub canapea, nu vad zarurile, aud, din bucatarie o mare zarva, nu a fost nimic grav, castronu Jena, in care era puiu, si pe care trebuia sa-l pun la cuptor, a cazut si s-a facut tandari.
Caut o cirpa sa sterg, ea se amuza teribil, incepe sa infase puiu, ii cinta un cintec de leagan, s-a zgiriat un pic, ii dau cu putina tuica, string cioburile, ma-ntep, pun putina tuica.
Aud suneria, nefasta-mea, bunica, deschid, "ce miroase in halu asta a tuica?", nu reusesc sa raspund, simt ca ma uraste..
Vine si ea si el, ea se uita cu inteles la el, bunicu, bunicu, el e mai diplomat, intreaba de ce miroase asa tare a tuica?

O iau p-aia mica si ies in gradina, ea, ma-sa, tipa, vino imediat inapoi, ma uit daca nu cumva cade vrun asteroid, "nu a fost unsa cu crema de soare", aia mica plinge, nu vrea sa fie unsa, i se pune costumasu roz, nu mai are voie sa se suie-n copac.
Ne asezam amindoi pe o bancuta si stam!

Se-ntimpla si la case mari, Azi, Airbus 380.

Cel mai mare avion de pasageri din lume e A380, in una din versiuni ia ca. 800 de pasageri. Au fost destul de multe pane la proiectare, cele mai multe au fost legate de cablaj, cablurile erau prefabricate si la montaj s-au dovedit a fi prea scurte, ca orice proiect mare a fost intirziat, mai scump si mai greu decit era planificat. A fost totusi destul de inovativ, lucru neobisnuit la un proiect de asemenea anvergura, de regula frica e mult prea mare si nu se baga tehnologii noi. As mentiona noul material Glare, un fel de foiletaj din foite subtiri, 0,2mm, alu si fibra de sticla, sau folosirea Thermoplastelor.

Nasoala cea mai nasoala a fost insa, cind a explodat un motor in zbor, la 4 noiembrie 2010, in Singapur, cu enorm de mult noroc a reusit totusi sa vina la aterizare. Cu ocazia nasoalei s-au inspectat motoarele, da si structura inconjuratoare si ... surpriza, s-au gasit fisuri in "picioarele" nervurilor aripii. Cica nu ar fi de viata si de moarte da totusi trebuiesc reparate si asta va costa citeva sute de milioane de $. De mentionat ca aripile s-au fabricat in Anglia. Uite un articol din Flug Revue, pe tema asta.

Dar in viitorul apropiat nu se va mai intimpla asa ceva, o parte din componente le va fabrica Dorel, la Brasov. Mult succes Dorel!

Sa cistigam un ban cinstit

Azi am cumparat un nr. de actiuni Gabriel Resources cu 1,709€, corectura, le-am comandat cu 1,709 da le-am obtinut mai ieftin cu 1,627. Dupa declaratia min. roman al economiei, privind exploatarea Rosia Montana, actiunea a crescut spectaculos, doar in citeva zile cu 26%. Mentionez ca nu sunt convins ca hotarirea min. roman e corecta, da...

Va voi tine la curent.

P.S Atentie, aceasta postare nu e reclama, nu incerc in nici un fel sa-i sugerez cuiva sa cumpere ceva. Actiunile sunt un mare risc.

update: am bagat cursu GR din 2007 pina in prezent, se observa vro coincidenta intre anumite evenimente politice din Ro (alegeri, reforme) si cursu actiunii?

Am studiat datele din situ firmei, se afirma "Proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.600 de locuri de muncă în total pe perioada operării." Nu se mentioneaza ce-nseamna 3600 de locuri de munca pe perioada operarii, odata ce sunt 800 directe, eu personal nu-nteleg!? Asta ar insemna ca fiecare din cei 800 va intretine inca 3.5 persoane, deci fiecare va avea 50% frizer, 100% curva, 50% circiumar, 50% bucatar, 50% medic, 50% fickness trainer privat. Ma lamureste cineva?

se mai spune ca, citez:
Cât câştigă statul român din extragerea aurului de la Roşia Montană?
Statul român are o participaţie în cadrul proiectului de 19,31% având în plus dreptul la taxe şi redevenţe, iar ca urmare a activităţilor conexe România va rămâne cu 50% din beneficiile proiectului.
Noul Proiect de la Roşia Montană va aduce peste 4 miliarde de dolari în economia României:

• 1,8 miliarde USD - beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevenţe şi alte taxe;
• 2,4 miliarde USD – bani cheltuiţi în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb.

Din pacate nu se spune in ce interval de timp sunt aceste cistiguri enorme? Or fi 25 de ani? Pai atunci ar insemna ca. 168 milioane $ pe an. Si atentie, e vorba de o parte din bani cheltuiti in Ro, nu sunt beneficii directe. E mult, e putin?

Se mai spune ca: "Incepind cu anul 25 urmeaza, pe o perioada estimata intre 30 si 50 de ani, o monitorizare post-inchidere."  Vedeti ca nu e asa de rau, peste 50 de ani se vor putea intoarce ciobanii cu mioarele, trebuie numa putina rabdare.