duminică, 9 iunie 2013

Conquistadorii

Dupa fulminantu succes avut cu postarea precedenta voi continua cu o tema intelectuala si populara, conchistadorii. Oamenii de stiinta si intelectualii au scris mult pe aceasta tema, sunt cunoscute popoare care toata viata lor nu au avut altceva de facut decit sa-i cucereasca pa altii. Se spune ca uneori, totusi, cei cuceriti, oameni pasnici de altfel, au reusit sa-i cucereasca pe cei care i-au cucerit, prin cultura.
Afirm fara nici o indoiala ca si poporu roman are o gena de cuceritor, nu numa prin cultura da si prin realizarile culinare, de fapt si asta se numeste arta culinara. Citeam zilele trecute ca un anumit Plesu, s-ar putea sa-l stiti, era tare mindru ca Romania a reusit sa-si impuna micii (cevapcici, in nemteste si sirbeste) pe plan european. Nu stiu daca asta ar fi cel mai bun exemplu, tinind cont de faptu ca micii sunt doar un fel de cirnati pt. saraci si puturosi care nu au gasit/avut matz. Spre deosebire de Plesu, eu maninc mici doar din mindrie nationala, da nu reusesc mai mult de doi. In ultimii ani am admirat eforturile de a cuceri Europa cu cirnatii de Plescoi, a fost un eveniment nou pt. mine, nu auzisem de ei, am cautat disperat sa cumpar citiva, ma simteam oarecum maginalizat fara sa maninc aceste minuni. Se pare ca mi-am cam pierdut din legatura ca tara, ca nu prea mi-au placut.
Ar mai fi si alte exemple, salamu de Sibiu ni l-au furat ungurii, pe aici salamu de Sibiu e unguresc, brinza telemea a fost furata de bulgari si greci. Singurele preparate cu care s-ar putea cuceri lumea ar fi brinza de burduf, sau in coaje de brad, da nu prea am auzit de eforturi in acest sens, hei ministerele ce fac?, ce fac comisiile europene si europarlamentarii?
Sa nu uitam de tuica, (Schlibovita in germana, beuture de prune, in franceza) asta da, cu asta am dat lovitura, mi-e teama insa sa nu ajunga sa fie dorita de prea multi europeni ca va aparea fenomenu de scumpire prin cerere si oferta.
Sa trecem la legume. Leusteanu (Liebstöckel, pe nemteste) e o reusita teribila, se spune ca-n Canada daca vrei sa afli vechimea unui roman cauti in gradina cit de mare-i leusteanu.
Si eu personal incerc sa impun valorilor europene traditiile, obiceiurile si cultura romaneasca. Nu am ales cel mai usor drum, m-am orientat catre loboda (numita si atriplex hortensis, sau Gartenmelde, Garden Orache, Red Orach, Mountain Spinach, French Spinach).
Am cumparat acum un an seminte, a costat enorm, cred ca mai scump decit auru, doar citeva seminte, mici si negre au costat 12 Euroi. Le-am insamintat si din 12 Euroi au iesit doar vro trei plante, plante pe care le-am lasat sa creasca cit un copac si am recoltat semintele, pe care daca le-as fi vindut, la pretu la care le cumparasem pe celelalte, mi-as fi luat o masina de lux.
Anu asta am inceput sa insamintez, inca din decembrie, in mai multe serii, si a inceput sa creasca, sa creasca, sa creasca, nu mai stiu ce sa fac cu ea. Vecinii nemti sint extrem de curiosi, toti ma-ntreab ce e! In ultimele trei luni am mincat aproape zilnic ciorba, acrita cu bors nemtesc, Brottrunk. Eram gata, gata sa va dau reteta, da nefasta zice ca-i secret de familie.

Poze cu leustean si cu loboda.

Data viitoare vom vorbi despre alt domeniu de actiune cu care am putea cuceri lumea, grataru. In anexa o poza cu un gratar high tec, achizitionat de curind. Va rog sa va pregatiti de acest subiect.

8 comentarii:

  1. Apropos de exportu cultural si exact la tema gastronomica>domnu inginer, ai putea te rog sa inventezi un aparat (in germana, Gerät) care pe baza efectului Coanda sa evacueze mult mai eficient aburul si sfaraiala (regionalism, şfârgălaul) de mici din bucatarie (in germana, asa numita Küche)? Un fel de hota super eficienta care sa faciliteze gatirea micilor si gratarului in chiar cele mai selecte bucatarii inchise, (, in general atunci cand nu se poate sau nu se are unde afara) crescand astfel sansele exportului gastronomic romanesc?
    Asta s-ar numi un efect de multiplicare, cand o descoperire tehnica a unui conchistador roman ar contribui la raspandirea inovatiilor culinare ale unor aborigeni romani.
    Pentru stimulare si exemplificare, doua aplicatii ale efectului Coanda, care pe langa ca sint foarte dragute, in mod sigur au adus si ceva parale
    1, Multiplicatorul de aer sau ventilatorul fara pale, un mare succes de casa al Dyson, bazat chiar daca nu se spune direct, pe patentele lui Coanda din anii 30:
    http://www.youtube.com/watch?v=gChp0Cy33eY


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pe undeva e pacat sa consumi asa un efect interesant pe tot felu de prostii. Am impresia ca inventatoru respectiv cam isi da aere. Si-n definitiv cine ar avea nevoie de asa ceva? Daca faci mici sau alte bunatati mirositoare pe baza de peste, usturoi ai tot interesu sa se duca mirosu pina departe sa moara capra vecinilor de ciuda.

      Ștergere
  2. 2, Valva minune pt. umflat saltele pneumatice cu efort minim, ideala pentru fumatori sau drumeti care de abia isi mai trag suflul:
    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=JydG8Iyr7Kw

    Daca aia au putut, ai putea te rog, domnu inginer de aeronave (Flugzeug, pe germana) sa inventezi o hota care pe baza efectului Coanda sa scoata şfârgălaul din bucatarie de 15 ori mai repede ca orice alta hota?
    De ce aia pot si altii nu? Ha?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, asta e o inventie misto, din pacate nu am inteles cum functioneaza, chiar e de invidiat! Am si io citeva inventii da nu asa misto.

      Gata, m-am hotarit, ma apuc sa inventez!

      Ștergere
  3. Functioneaza pe principul amplificatorului de aer.Search web ˝air amplifier˝. http://www.youtube.com/watch?v=t1h8al5lcdM
    In ultimul timp este o revizitare a aplicatiilor efectului Coanda, fapt care face sa apara tot felul de aparate si dispozitive simpatice.Nu e vorba de aplicatii ale efectului Coanda la chestii de propulsie in apa sau in aer, eventual cu plasma, aplicatii care probabil sint pe cat de tabu, pe atat de mult timp studiate.E vorba de aplicatii domestice, ventilatoare, pompe.
    De exemplu cum ar fi sa inventezi noi instrumente muzicale de suflat? Cum ar fi sa aplici efectul Coanda la umflarea unui cimpoi pe care sa-l umfli cu de 15 ori mai putin efort si de cateva ori mai repede? Sau cum ar fi sa projectezi un flaut, un oboi, un corn, o trompeta, un clarinet, un saxofon care sa ceara din partea interpretului un efort pulmonar mult mai mic? Habar n-am daca ar merge si oare ar cumpara orchestrele simfonice asa ceva? Si-ar inlocui fanfarele de scotieni cimpoaiele cu unele pe care sa le umfle mai repede si mai usor? Ha?
    Chiar te rog sa te apuci de inventat, am mari asteptari de la tine domnu inginer (pe germana Herr Ingenieur).
    Daca nu acum, atunci cine? Pentru gloria lui Coanda, inainte!

    RăspundețiȘtergere
  4. O poză face cât o mie de frunze de lobodă!
    :-)

    RăspundețiȘtergere
  5. N-am reusit sa gasesc aici , in Germania , usturoi verde chiar daca as fi dat cu tunu'. A trebuit sa-mi trimita din Romania ca sa pot face un stufat de miel ca la mama lui. Tare saraci nemtii astia. :)
    Auz' la ei , sa nu aiba usturoi verde . Hmmmm :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. io am pus anu-trecut la mine in gradina, da nu prea a avut succes, a iesit f. fibroasa.
      Anu asta am pus doar putine fire, intre trandafiri, cica sunt bune impotriva daunatorilor.
      In schimb am pus Leurda (Bärlauch), sper la anu sa-mi iasa, e chiar mai buna decit usturoiu, e f. frageda.



      Ștergere