miercuri, 24 martie 2010

Fetite dulci ca-n Bucuresti

Incepe numaratoare inversa. In citeva zile voi pupa pamintu patriei. Tremur de nerabdare, oare cum va fi de data asta? Nefasta a impachetat deja, a luat zeci de nimicuri pt. rude, preteni. E f. greu in ziua de azi sa iei cadouri. Pe de o parte se gasesc de toate in Ro si pe de alta parte totusi vrei sa le faci o bucurie.
Prima zi in Bucuresti e cea mai grea. La fiecare pas sunt tentat sa spun, ia uite ba astia vorbesc romaneste. Si mai nasol e ca nu-mi vin cuvinte romanesti. Vorba aia Wie sagt man.. in schimb imi vin cuvinte englezesti, s-o iau usor, trebe sa ma concentrez.. chestia aia cu care iei finu, grebla.. trebe sa beau o tuica, schnell..
Intilnirea cu Bucurestiu e ca intilnirea, peste ani, cu prima iubita. O vezi imbatrinita, stirba, grasa. Prefer sa-mi vad iubita primavara, parca e mai frumoasa. De cele mai multe ori nu o recunosc, il intreb pe unu sau pe altu, unde suntem acum, ce-i cladirea asta? Uneori sunt cladiri pe linga care am trecut de sute de ori, pa vremuri, p-atunci insa nu le observam, acum le privesc. "Hai ba ca faci pa nebunu! Cum nu sti aici e .." Aha, imi amintesc, reclamele astea imi taie tot orizontu, in spate era o circiuma, am baut si aici, cu cine am baut? Nu-mi pot aminti, ma obsedeaza, cu cine draq am baut aici? Ajung la Piatra Cracanata, in stinga era o groapa, o stiu, astept s-o vad, e tot acolo, o recunosc, parca e mai rotunda, m-am linistit, nu m-am ramolit prea tare. Cum ii zice la circiuma aia cu gradina? Io-te ba ce lipsus am? Avea un nume de muiere, beam jos la crama, cinta un tigan d-al meu Balada lu Ciprian. Maru de aur era mai sus, ce draq ca asta nu-i nume de muiere, ii zicea Flora? Mi-am amintit, la circiuma aia am baut cu Puiu si cu Mirel, si cu Adi, si cu Dan, era la strand, parca mai era cineva, era Lozi?, sau Doamne ajuta, a venit militia si ne-a luat la intrebari, de ce draq, doar nu bausem decit vro trei sticle de vodca. Nuuu, nu se numeste Flora, ii zice Doina. Hai ca tare le-am incurcat. Nu-i de mirare, ca numa de betivi am avut parte.

Tii ce muieri frumoase! Tare-mi plac muierile, tare-mi plac! Poate d-aia nu recunosc cladirile, intotdeauna m-am uitat dupa muieri.

P.S Din pacate voi sta doar citeva zile, trebe sa ma-ntorc repede, ma asteapta printesa, sa vina iepurasu, nu ma voi putea intilni cu multi oameni dragi, poate data viitoare, de fiecare data spun data viitoare...

Breaking news. Am primit un comunicat important, in onoarea mea s-au pregatit urzici cu mamaliga. hmmmm

miercuri, 17 martie 2010

IAR 99





click pa poze pt. a le mari. Vine si teStu mai tirziu.
A venit.

Sunt de peste 20 de ani abonat la Flug Revue. Cica barbatii se-mpart in vinatori si colectionari, io fac parte, in mod sigur, din categoria colectionarilor. Nefasta injura des pt. ca peste tot sunt adunate reviste.
Citind ultimu numar m-am umezit. E prezentat IAR 99.

Aveam numai 22 de ani cind am devenit ing. Cu cosuri pe fata, p-atunci sexu nu era asa de liber, cu plete, blugi romanesti tanga, 65 de kg., la 1.80, eram departe de imaginea inginerului.
Primu meu sef a fost Stefanescu, maior de aviatie, pe atunci, azi e general. Cind m-a vazut a fost clar ca sunt departe de ce-si dorea. Nu avea de unde sa aleaga, incepusem facultatea 50 si terminasem 20, se bateau pe noi, mai ales ca nu fusesem un student prea slab, nu cel mai bun, da oricum in prima jumate. De altfel nu au trecut 3 luni si m-a si sanctionat cu 20%, plecasem fara invoire la schi. P-atunci tocma se-ncepuse proiectarea lu IAR 93 cu sirbii.
Inceputu meu in proiectare a fost groaznic. Nu aveam nici talent la desenat si nici rabdare sa fac mii de cerculete si cruciulite, figuri care reprezentau niturile. Incet, incet m-am adaptat si chiar a inceput sa-mi placa, mai ales ca eram des folosit la chestii care ard, ca zicea directoru, oltean, ca sunt mai cilibiu. Si cu desenatu mai mergea avind la dispozitie o armata de muieri, nu ca azi cind nu vezi o muiere zile-n-tregi, care trageau in tus, ca era si vorba, nu futus.

Munca la IAR93 a fost pasionanta, cu multe delegatii la Bacau, intii, unde s-a facut prototipu si mai apoi la Craiova. La Craiova era dezastru, se facuse o uzina pe ogor si se transformasera peste noapte niste olteni de la coada vacii in „specialisti“.
Cindva, peste citiva ani s-a terminat si acest proiect si se vorbea deja de viitor. O parte visa la avionu supersonic, chiar se formase o echipa. Nu m-au bagat in ea pt. ca eram la cutite cu sefu de proiect de atunci. De altfel orice om cu scaun la cap isi dadea seama ca Romania singura cu va fi capabila sa faca un supersonic, atit tehnologic cit si economic era imposibil.

Ioan Stefanescu lucra de unu singur la un avion de antrenament, ca persoana nu era prea apreciata, multi din „elita“ ce se vroiau cei mai tare din parcare, il considerau cam belaliu. A venit hotarirea sa se faca 99. Am fost bagat in echipa. Eram f. putini. Am devenit responsabil de ampenaju vertical si de cel orizontal. Stefanescu era un foarte bun organizator, nu se baga prea tare in amanunte tehnice, ii lasa p-aia care se pricep, de fapt era ceea ce azi se numeste un sef modern, multi insa, obisnuiti sa aiba un tatuc, un sef care sa-i stearga la fund, nu pricepeau. Am avut o libertate de miscare pe care nu am mai avut-o niciodata. Sunt mindru sa spun ca ampenajele au fost high tech, primele elemente de aviatie construite in Ro cu structura honeycomb, lipite, cu invelis cu grosime variabila, obtinute prin eroziune chimica (vedeti poza). Au fost fabricate la Brasov unde era o echipa formidabila, crescuti de Silimon, cu multi nemti.
Montaju s-a facut la Craiova unde am petrecut la Hanu Doctorului multe luni si unde am baut vedre de zaibar si mai ales vodca. S-a format si la Craiova o mica echipa de proiectare, din care facea parte si Marijan Marinescu, un ing. f. bun, am auzit ca s-a apucat de politica, e pe la EU. Cica si actualu min. al transporturilor ar fi fost implicat, io nu l-am cunoscut, desi ii cunoasteam pe mai toti.

Anu trecut am fost in vizita in Ro, pa la fostu institut, l-am intilnit si pe Stefanescu, acum in virsta de vro 80 de ani, arata f. bine, chiar i-am zis ca in urma cu jde ani m-a sanctionat cu 20%, zise ca mi-a prins f. bine, ca uite ce bun am devenit. Am vorbit cu cei citiva colegi citi au mai ramas p-acolo, multi sunt plecati in lume, intaresc echipele de la Airbus, Boeing, Bombardier, Aermachi.
Profit de ocazie sa-l salut pe pretenu meu Puiu!.

update. Un avion care NU a fost proiectat de mine!


video

duminică, 14 martie 2010

Ingerii si ingenerii

Motto "Dumnezeu a fost de meserie inginer".

Lumea e extrem de nedreapta. Peste tot se premiaza artistii, scriitorii si uneori chiar politicienii, in timp ce inginerii sunt pur si simplu ignorati, tocmai ei cei care au creat lumea.

Ingerii si inginerii. Ie oare o intimplare ca cele doua notiuni au o atit de mare asemanare fonetica? Ie intimplator ca ambele se prescurteaza la fel, ing.?

Nu, fratilor, hai sa analizam!

Cap. 1 Ce sunt ingerii si ce vrea iei?
Cuvântul "înger" derivă din grecescul "angelos" care înseamnă "mesager". După cum ne sugerează şi numele lor, îngerii au rolul de a intermedia relaţia omului cu Dumnezeu, transmiţând mesajele de la Divinitate către om şi invers, de la om către Dumnezeu. Dar ei nu sunt doar nişte simpli mesageri în înţelesul strict al cuvântului ; ei au sarcina şi de a ne ghida şi susţine pe lungul drum alvieţii.
Îngerii reflectă perfecţiunea divină: bunătate şi generozitate infinită, fiind capabili de o dragoste nelimitată şi beneficiind mereu de o mare fericire pe care doresc să o împărtăşească cu noi.
Ingerii nu sex..

Cap 2 Ce sunt inginerii ?
Cuvintul regină este mai evident legat de creaţia luminii (gyn=femeie in greacă şi asemănător sanskritului jani=femeie căsătorită, şi janya=născut din) lui RA- zeul soare, decit termenul englez queen; totuşi ele au aceeaşi construcţie prin care se face diferenţierea dintre rege-regină sau king-queen. Funcţia reproductivă a reginei (precum a mătcii albinelor) a stat la crearea termenului; el păstrează rădăcina verbului ?a da naştere? din sanskrită, jan, ja - care la riul lui a stat la bază termenului jani=femeie căsătorită, potenţială genitoare.
Chiar dacă termenul inginer pare realizarea epocii moderne, el isi trage seva din acele vremuri in care omul a inceput să fie un explorator al cunoaşterii; de aceea in sanskrită jna inseamnă cunoscător, priceput, inteligent, iar in romana a gini (a observa - DEX cu etimologie necunoscută) şi gin (sondă pentru a găsi locurile cu cegă). Camelia Tripon
De la piatra pe care a ridicat-o pentru a se apăra, la picturile rupestre şi apoi la civilizaţia atomică, totul s-a bazat pe ingeniozitatea omului, deci pe inginer.
Cap 3
Stalin numea scriitorii "Inginerii sufletului", iata deci ca intii au fost inginerii si mai apoi scriitorii.
Inchei cu celebra butada "Ce pot invata de la un inginer? Masura, domnule, masura"

joi, 4 martie 2010

Azi am vorbit romaneste!

Am avut azi, in firma, o delegatie din Ro, de la o firma privata, nu dau nume. Am fost solicitat sa prezint partea tehnica si sa fac pe traducatoru. Prima problema a fost cu ce ma imbrac. De regula nefasta imi pune lucrurile pe portmantou si eu le iau fara sa cricnesc. De data asta insa, nu stiu ce mi-a venit, poate nevoia de a impresiona, mi-am dorit sa ma-mbrac gen "Al Capone". Nu ma pricep la moda, da mie mi se pare Al Capone eleganta non plus ultra. Costumu meu de ginere a fost de acest fel, singuru costum "de comanda", facut pe Calea Victoriei, din viata mea. Am vrut neaparat sa-l imbrac p-ala, e cam ca asta din poza de sus, doar ca dungile albe sunt mult mai discrete, vezi la stinga. Nefasta a ciriit, ca e demodat, ca nu mai mi se potriveste, l-am incercat si mi-a venit ca turnat. Cind m-a vazut nefasta chiar a avut asa o tresarire.

Ajuns la munca am intilnit citiva colegi, care nu m-au recunoscut, secretara sefului mare chiar a avut un mic orgasm.

A venit delegatia romana. Impresia mea de inceput nu a fost prea entuziasta. Mai toti f. batrini si grasi si extrem de necomunicativi, poate pt. ca erau din Ardeal, lucru care m-a siderat. Am incercat sa fac un mic de small talk, ca incalzire, am cautat subiecte ca fotbal, vin, da nu a fost nici o rezonanta.

Am intrat un subiect, mi-a iesit destul de bine, desi partea romana era cam apatica.

Am facut si o vizita prin firma, da am simtit ca e aceeasi apatie. Masa de prinz, de cinci stele, vin prost si dulce, romanii nu au prea apreciat-o, nici macar Whisky nu au baut.

In timpu mesei deja au inceput tratativele de bani, e vorba de f. multi bani, delegatia romana m-a surprins, avea un concept f. logic si f. clar, daca nu as fi fost condamnat sa fiu neutru i-as fi sustinut, ca tare greu e sa fi neutru, inima te trage intr-o parte, ratiunea in alta.

Ne-am despartit ca-n gara, va voi tine la curent!
Update, la cererea publicului am bagat si nefasta!
P.S De fapt la nunta am fost imbracati in ii.
PPS Se observa ca nefasta avea nasu coroiat si era cracanata.

luni, 1 martie 2010

Vine, vine primavara



Anu asta fu iarna atit de nasoala, ca primavara parca s-a infuriat ca nu poa sa intre-n drepturi si a izbugnit in injuraturi. A venit nebuna de Xyntia, a dat totu peste cap. Aseara am fost la un mic chef, chefu de duminica e intotdeauna mic. Am mers pe Autobahn, ma lua pa sus, de abia la intoarcere a fost ceva mai bine, bausem ceva sub 0.4 la mie si am prins un pic de curaj. Nasoala a fost ca n-am reusit s-o conving pa nefasta sa conduca nici cind i-am promis ca...
Primavara a venit cu ploi, cutremure, cresterea somajului.
Na ca veni si un virus, pin-acum nu am auzit de el, "Rotavirus", un virus nenorocit, ii loveste mai mult pe copii micuti, o lovi si pe printesa mea.

Ziceau unii ca-ntr-o tara indepartata exista un obicei ciudat, sa se dea la muieri niste chestii mici si ieftine sa si le puna-n piept.
Pai daca-i asa dau si io un martisor pt. toate iubitele mele!
Frumoaselor, acum sa va vad, se ridica hormonii!