joi, 15 aprilie 2010

Kriminalpolizei

Intotdeauna mi-a fost frica de militie mai ales dupa ce am fost caftit, pa vremuri, doar pt. ca aveam plete. Si de Kriminalpolizei mi-e frica, numai cind aud numele Kriminalpolizei imi vin in minte filmele educative ale copilariei noastre cu Gestapo si SS. Desi ma feresc cit pot, totusi am avut de citeva ori de a face cu Kriminalpolizei.
Case study one.
D-abia venisem in Ge si am vrut sa le arata nemtilor ce harnic sunt io, muncind la negru, pa santier. A cazut o usa mare de banca, de otel, peste mine. M-au luat cu spaclu, m-au umflat cu paiu, mi-au executat niste suruburi si niste placi si gata. Nu m-am trezit bine din anestezie ca pac, Kriminalpolizei. M-au intrebat ceva latrind, cred ca chiar daca as fi stiut germana nu as fi inteles nimic, am raspuns hi, hi, aveam niste dureri, mama, mama.
Case study two
M-am facut cindva sanatos si am cumparat prima mea masina, un VW Polo cu 900 DM. Am reparat si sudat la ea reusind chiar s-o inscriu in circulatie. Mergea f. bine, e adevarat ca mai mult mergea nefasta cu ea. A fost chiar lovita in parcare, masina nu nefasta, am luat 1200DM de la asigurare si am reparat-o. Nefasta insa era cam nemultumita, mai ales cind mergea la concertele ei de pian si era nevoita sa astepte sa plece toata lumea pt. a intra, prin portbagaj, in masina, intrucit inchizatoarele de la usi nu prea mergeau. Am vindut-o unor neaosi de ai mei din Sarajevo, cu 300DM. Nu mult dupa asta ma suna Kriminalpolizei, masina care nu a fost inscrisa de noii cumparatori in circulatie fusese vazuta la niste spargeri.
Case study three
Eram deja ing., munceam de-mi ieseau ochii. Intr-o noapte am muncit pin-la trei noaptea. Masina de mai sus era la nefasta asa ca patronu mi-a dat masina lui, un Mercedes automatic, sa ma duc acasa. Ametit de munca si oboseala, cu ochii rosii, de peste proaspat, am incercat sa pornesc masina, nu mai mersesem cu automatic. In doi timpi si trei miscari m-a blocat o masina cu farurile aprinse, am fost tras din masina, miinile pe acoperis si pistolu in spate. Kriminalpolizei.
Case study for
Zilele trecute vine nefasta livida la mine. "Trebe sa mergi la Kriminalpolizei". Citesc "invitatia" in diagonala. La data de.. ora... trebe sa ma prezint la Kommissariat. Nefasta "Ce draq ai facut, iar?", se observa relativitatea timpului in conceptia nefestei, ultima data avusesem de-a face cu Polizia in urma cu 17 ani, vezi case study three, deci nu se prea potriveste apelativu "IAR", zic io.  Ma pregatesc, imi imaginez cum va decurge interogatoriu, ma astept in orice moment sa vina mascatii, ma gindesc sa-mi iau ochelarii de soare, in caz ca-mi baga reflectoare in ochi.

Fac o paranteza, de regula nu port ochelari de soare. Am o singura pereche, cumparata cu citiva ani in urma in Ro, de la Centru Civic. Era o opticiana superba, am intrebat-o care ochelari mi-ar sta bine? Mi-a oferit mai multi, pe care mi i-a pus pe nas. Apropiindu-se de mine, avea un miros proaspat si o piele de caprioara, respira cu sinii, nu am observat ca mi-a recomadat niste ochelari de orbi, scumpi, pe care nu-i pot folosi nici la eclipsa.

Kriminalpolizistu era cam de o virsta cu mine, purta blugi si camasa. N-avea pistol, nici catuse.
"Herr Tiganu, am un dosar de 400 de pagini", zice, cu o voce plina de suferinta si "inca p-atit in engleza", "Pot sa-mi aprind o tigare?", zic. "As fuma si io", zice, "da colegu de birou e impotriva". Imi arata niste desene, "Ati facut d-voastra aceste desene?", ma uit la ele, "Nu pot spune precis, au trecut 17 ani de atunci, am facut mii de desene, de altfel nu mai muncesc la firma asta de peste 16 ani", "pai e semnatura d-voastra", "nu chiar, sunt numai initialele scrise in calculator". Povesteste ceva de niste instalatii facute de niste americani in Cipru cu documentatie germana. Incep sa-i explic cum e treaba cu proiectarea in calculator, p-atunci aveam Autocad in DOS, unele semne germane nu puteau fi scrise Ä;Ö;Ü,ß deci desenu e facut sau refacut mai tirziu. Scrie tot ce-i spun in calculator, ii spun pe litere. "Il cunoasteti pe Joe si pe Jim ?", intreaba, "niste americani", zice, "Nein". "E patentu d-voastra?", intreaba, "Ja, da nu am nici un drept, drepturile apartin firmei", incep sa-i explic cum functioneaza, e teribil de impresionat, "Da la ce foloseste asta?", "La imbutelierea sticlelor de bere", se invioreaza, e vizibil amuzat. "Totusi care-i problema?", indraznesc sa-ntreb, "Sincer sa spun nu stiu ce sa va mai intreb", zice, "hai sa semnati protocolu", il tipareste, il citesc, schimb ceva in pagina intii, a doua si a treia, zice "m-ati ajutat f. mult, multe multumiri", "sper sa nu va mai deranjem, stiti io sunt numai Kriminalbeamte".
Plec fericit la munca, ma bucur ca nu m-au retinut, sunt insa tare curios sa stiu de ce m-au chemat si la ce se refera toata chestia. Precis mai ma cheama peste 15 ani. Va tin la curent.
****************
Nu stiu ce s-ar face nemtii fara inventatorii romani: Inventatoru anului 2009 la Siemens, Dr. Stefan Popescu
Inca unu Inventatoru anului 2004 la Siemens, Dorin Comaniciu

16 comentarii:

  1. Va cheama precis dupa ce vor vedea ca ati scris pe blog despre chestia asta care nu stiti la ce se refera :))

    RăspundețiȘtergere
  2. chestia cu mertzanu e prea tare...btw esti celebru, ia uite unii ti-au aplicat/furat/folosit patentul

    RăspundețiȘtergere
  3. si nefasta ce-a zis cand te-ai intors cu multumirile lu kriminalu de la politzie?
    :)
    cruela de vila

    RăspundețiȘtergere
  4. Cruela, nefasta nu a gatit in acea zi, mi-a zis ca nu stia daca ma-ntorc!

    RăspundețiȘtergere
  5. neamtule, pacat ca nu stiu germana, sa citesc si eu ce-au scris aia de la Siemens.
    sunt sigur ca numai de bine, ca, de prin '95 incoace, romanasii nostri de la Siemens tehnica medicala au facut programe la greu pentru CT-urile lor. si nu numai pentru CT-uri.
    o discheta de soft se exporta pe zeci sau sute de mii de marci, iar specialistul de lucra, mai mult de 1000 de marcute nu cred sa fi primit.
    oricum, bravo lor ca recunosc niste merite! macar atat.

    RăspundețiȘtergere
  6. chat noir, in 2007 unu din inventatoru anului la Siemens a fost tot un roman, unu care lucra la Siemens in USA, nu mai gasesc linku, din pacate.
    Popescu a venti in Ge in 96 cu o bursa germana, pt. un an. S-antors in Ro si a reventi in Ge in 99. Are 78 de inventii. Inventia pt. care a fost premiat se refera la transmiterea rapida a datelor de la Computertomograf, asta face posibila o rezolutie mult mai buna. (Din pacate nu ma pricep prea bine la subiect)... un comunist ce mai :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Stiati ca inventatoru trenului cu perna magnetica Stefan Hedrich, s-a nascut la 7. August 1919 im rumänischen Bistrita. A murit de curind la peste 90 de ani.

    Mai am o multime de inventatori romani de care nu stie si nu scrie NIMENI.

    RăspundețiȘtergere
  8. Germania e societate Leistungsgesellschaft, adcia a performantei, cine face ceva performant e mai devreme sau mai tirziu platit regeste. Siemens are 440000 de salariati in 120 de tari. In fiecare an sunt premiati cei mai buni inventatori, fara deosebire de rasa, culoare, ochi.

    RăspundețiȘtergere
  9. neamtu, nu esti comunist, ca aia se pricepeau la toate. uiti cum cabinetul nr.2 era ca o uzina? dadea cu polimeru-n masa de ieseau nituri pt. iar-uri.

    RăspundețiȘtergere
  10. Neamtule, tiganule, infractorule!:)) Esti de dat in urmarire generala! Pe roll-bloguri, fireste!

    RăspundețiȘtergere
  11. Buna aia cu intrarea prin portbagaj! Felicitari nefastei, e foarte flexibila.
    Combinatia de Kriminalpolizei cu multele semne de 'Verboten' m-au facut sa renunt la o potentiala viata ordonata in Bavaria :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Zino, primii ani sunt intradevar f. grei, da odata obisnuit te simti f. bine, mult mai bine decit altundeva.

    RăspundețiȘtergere
  13. Sunt convinsa, glumeam si io ... acum, de cate ori merg la Munchen, e concediu de odihna pentru nervii mei. Numai ca la tinerete nu vezi lucrurile asa - ti se pare prea liniste, prea ordine, prea previzibil si vrei 'action' romanesc :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Poate ne povestesti intr-o buna zi cum ai ajuns tu in Ge, cum ti-a fost inceputul acolo, cat de repede te-ai adaptat? Is curioasa pentru ca ma bate un gand de ceva vreme... Uikend frumos, Neamtule!

    RăspundețiȘtergere
  15. Giorgiano, cind am insiratie povestesc cu placere, dar trebuie sa te previn, fiecare are norocu si ghinionu lui, in plus, vremurile s-au schimbat, pe vremea cind am plecat eu era pe de o parte mai usor pe de alta parte mai greu, deci experientele nu se pot transmite.

    Daca vrei sa pleci, pleaca, norocu ii ajuta pe cei indrazneti.

    RăspundețiȘtergere
  16. Bre, Neamţule, şi cică aci la Românica ie discriminaţi ţiganii! Păi, aici fac nunţi cu tone de haur şi elicoptere şi puliticieni nănaşi, nu ca la Jermania unde te întinde ăia pe capotă (măcar era o polţoaică bunoacă de te-a percheziţionat?)

    RăspundețiȘtergere