small talk

 Dupa o seama de postari nereusite, revin cu ceva mai pamintesc.

Pe vremea cind eram in cimpia muncii, m-au trimis nemtii, pesemne vazusera ca vin din est si sunt tentat sa injur, la un curs de comunicare. Am invatat acolo o saptamina intreaga cum sa comunic, ca nefasta saraca, cind am ajuns acasa, nici nu stia cu cine mai sta de vorba.

Printre altele ne-au povestit cum sa ducem small talk, adica vine un partener, sau mergi tu, sau te intilnesti cu un partener si pe linga discutia de baza, ajungi si la un moment, la masa, pe drum, in care trebuie sa spui ceva. In primul rind trebuie evitate subiectele care pot duce la neintelegeri, nici un cuvint despre religie, fara complimente la dame, se pot interpreta, fara nationalitati, boli. Uneori chiar fotbalul poate fi o tema grea, cind e vorba de Olanda si Germania

Cel mai bine se poate vorbi despre subiecte neutre, de ex. despre vreme. Mie mi-a fost greu sa vorbesc cu englejii despre asta, fara sa-i jignesc, dar ma rog.

Mi-e teama ca si acest subiect poate fi in ziua de azi extrem de periculos. Cum o fi fost vremea pe vremea lui Traian si Decebal? Unii spun ca era f cald, d-aia purtau romanii pantaloni scurti si mineca scurta. D-aia traiau dacii in munti, unde era mai racoare.

Sau cum a fost vremea pe vremea cind Groenlanda era verde?

Cica in 1540 lacul Constanta ar fi fost aproape secat. Se mergea cu pasul pe Rin. Nu a plouat 11 luni.

In 46-47 a fost o seceta imensa in Romania, mai ales in Moldova. Si in Basarabia, cica ar fi fost si cazuri de canibalism. De atunci se numesc moldovenii sirmari. Cica mergeau pe acoperisul vagoanelor de tren si cind era o sirma peste tren striga unu, sirmaaaa si toti se culcau.

Dar si acest small talk ar putea deveni incendiar daca unu ar intreba, cum draqu, pe atunci nu prea erau masini si nici oameni, nici impozit pe codoi!? Si de aici ajungem sa ne injuram, tu esti de vina ca se distruge planeta...

Si uite si asta e un subiect care nu trebuie bagat la small talk. Atunci despre ce draq sa mai discutam, de Wagner?

Hornet

 Cum am promis am investit mult timp incercind sa inteleg inventia domnului Iuliean Hornet.

Baza inventiei, asa cum recunoaste si domnul Hornet, e procesul de piroliza, preocedeu f vechi, dupa cum spune chiar dumnealui, nemtii il folosisera si in ww2 pt producerea benzinei din carbune.

Ce este piroliza? Piroliza reprezinta descompunerea termica la temperatura ridicata si in absenta oxigenului a compusilor chimici si in special a compusilor organici din reziduuri.

In literatura tehnica germana se vorbeste de mai multe feluri de “piroliza“, in functie de temperatura folosita si eventual de presiune. Exista piroliza la temperaturi relativ scazute, 400-500°C, sau chiar mai scazute, de ex. ca. 200 pt. producerea uleiului din resturi vegetale, dar acestea trebuie sa fie relativ curate si sortate. Dezavantajul e ca pot aparea componente cumva daunatoare, toxice, precum Bifenilii policlorurați, sau combinatii de sulf, azot sau dioxine.

Piroliza la temperaturi inalte e numita in literatura germana gazeificare si se produce la temperaturi de peste 1000°C si presiuni de pina la 60 de bari. Prin aceasta procedura se descompun resturile in ulei, gaze, fara pericolul de a apare componente daunatoare pe baza de clor, azot sau sulf.

In lume sunt extrem de multe instalatii de piroliza (gazeificare) a gunoaielor. De regula sunt extrem de specializate, unele sunt f simple, folosite doar pt resturi vegetale, se porneste la putrezirea naturala cu captarea metanului rezultat. E suficienta acoperirea resturilor vegetale si lasate sa fermenteze natural. Altele sunt mai complicate, cum sunt cele pt obtinerea benzinei bio. Tot prin precedeul de piroliza se pot prelucra gunoaie de plastic, sau chiar cauciuc etc.

Ce trebuie neaparat inteles e ca functie de gunoi, de componenta acestuia, exista procedee diferite, care sunt proiectate doar pt un singur tip.

Cind a venit Coanda in Ro, 1969, ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), una din multele lui preocupari a fost si prelucrarea gunoiului. In INCREST a existat chiar o sectie de “gunoieri”, spre distractia noastra, a arogantilor avionari. Atunci am vazut chiar o prezentare in care se vorbea de componenta diferita a gunoiului, occident, Romania, sat, oras si implicit metodele diferite de prelucrare al acestuia.

O caracteristica principala a inventiei domnului Hornet e prelucrarea continua a tuturor gunoaielor, fara sa fie necesara o sortare.

Cum functioneaza?

Gunoaiele se toaca, se usuca, daca e nevoie, (vezi schema), mai apoi se incarca in cazanul de piroliza. Cazanul se incalzeste cu arzatorul eco Hornet, la o temperatura de 1200°C. Nu am gasit date precise privind aceasta temperatura. Prin piroliza gunoiul se descompune in gaze, ulei, si biochar (carbune). O parte din gazele obtinute se folosesc pt a alimenta arzatorul de incalzire al cazanului de piroliza. Celelalte componente se pot acumula in rezervoare, sau pot alimenta generatoare de curent electric. Uscarea gunoiului se face cu caldura reziduala de la piroliza. Exista posibilitatea si de obtinere a peletilor, care ar putea fi vinduti si folositi extern.

Instalatia nu are nevoie de energie externa, poate doar la inceput, pt initializarea pirolizei. Desigur o parte din energia gunoiului se foloseste la functionarea instalatiei, probabil ceva de ordinul 10-20%, nu am gasit date mai exacte si oricum depinde enorm de proprietatile gunoiului.

O caracteristica deosebita e functionarea continua a cazanului de piroliza, adica acesta e incarcat continuu, cu un transportor elicoidal si tot continuu e descarcat. Nu am gasit date privind presiunea in cazanul de piroliza, cum spuneam, in literatura se vorbeste de pina la 60 de atmosfere. Am proiectat zeci de ani, enorm de multe dracii, cred ca proiectarea unui asemenea sistem e o mare provocare. Mi se extrem de dificil sa construiesti asa ceva, un cazan cu o temperatura de 1200°, eventual sub presiune si cu niste ventile etanse care asigura incarcarea si descarcarea. Nu mai vorbesc de coroziunea unui asemenea cazan, de izolarea termica etc.

Dar, presupunind ca totusi e realizabila, la un pret cit de cit competitiv, ramine marea mea intrebare si cred eu, marea problema, componenta gunoiului. Cum spuneam, pt un gunoi vegetal, curat vegetal, “organic”, cum spune domnul Hornet, piroliza la 1200°C e exagerata si e o complicatie inutila. In schimb pt materiale plastice, sau cauciucuri, ar fi obligatorie.

Repet, in lumea larga, mai ales in China, exista multe sisteme de prelucrare a gunoiului prin piroliza, dar marea majoritate folosesc gunoi sortat pe categorii, incercind sa creasca eficienta sistemului.

O ultima observatie, am cautat patentul de inventie, fara succes.

Concluzia mea. Instalatia e extrem de ambitioasa tehnic, ma refer in special la componentele mecanice, dar si la automatizarea intregului sistem, la senzorii si ventilele necesare. Cautind prin internet reactiile clientilor arzatoarelor eco Hornet, am gasit multe critici, mai ales legate de defecte prin pleznirea sudurii, sau defecte ale automatizarii. Cred ca succesul acestei instalatii depinde enorm de mult de calitatea executiei, de la cea mai simpla sudura, la computerizare.

Nu e chiar o revolutie tehnica, desigur un pic de reclama, chiar daca e un pic exagerata, nu strica, e mai degraba o aplicatie, o adunare a mai multor sisteme care exista separat, intr-un sistem unitar.

Si nu e un sistem care ar potoli foamea de energie a lumii, e doar un sistem care ar limita masiv acumularea gunoaielor si ar scoate ceva din ele. Nu-mi dau seama in ce masura ar fi eficient economic, probabil ca odata cu scumpirea energiei si a taxelor pe gunoi ar deveni tot mai rentabila. Daca ar iesi la bursa as cumpara citeva actiuni, dar nu multe.

Oricum, eu le urez succes.

P.S Ar fi mai bine daca s-ar indeparta de acest Roxin, care mai mult strica si incurca si ar colabora cu o firma serioasa de publicitate.

Like

Comment

Share

breakings news

 breakings news.

Azi aveam in pregatire un material despre cultura, muzica, am zis ca merge la sfirsit de saptamina. Dar, un prieten, cititor de pe facebook, Mihai Nazare mi-a trimis niste info extrem de interesante despre inventia unui roman.

La inceput am fost extrem de scheptic, e adevarat ca nici nu am citit in amanunt si e adevarat ca apar zilnic inventii epocale, de la motorul cu apa, la acumulatoare minune, dar acum vad ca un investor elvetian e gata sa bage 300 milioane euro in aceasta. Va trebui sa ma documentez serios pt a-mi face o parere. Voi reveni!

INFOBRASOV.NET

O corporație elvețiană va investi 300.000.000 de euro în invențiile lui IULIAN HORNET… în România!

Anne

Saraca Patricia e urmarita acum si de procuratura. Cica un cabinet de avocati va cheltui 1 milion de euroi pt a clarifica chestia.

Dar ma bucur mult ca ministra apararii, Christine Lambrecht, a scapat de uriciosi. Ca se luasera si de ea, ca l-a luat pe fi-su, un baietel de 22 de ani, cu elicopteru militar sa-l duca in concediu pe insula Sylt. Pai daca doamna munceste mult, cind sa se ocupe de educatia bebelusului si drumurile sunt atit de periculoase? Dar a fost cinstita, a platit drumul, a costat-o o suta de euro.

Ca domne, sunt si multe femei rele, tare rele. De ex. Anne Brorhilker. E din Köln, noi, de pe partea dreapta a Rinului, stim ca cei din partea stinga sint niste rai. Dar Anne e extrem de rea. Doamna se tine dupa barbati, de opt ani se tine dupa barbati. Barbati cumsecade, seriosi, respectabili, bancheri, baza societatii. Ca Anne e procuroara si zice ca bancherii ar fi facut niste chestii nasoale, se numeste Cum-Ex si vrea sa-i bage la inchisoare. Ma intreb oare ce se va alege de societatea asta daca vom baga bancherii la inchisoare? Tocmai ei care duc greul societatii. Pina acum chiar a reusit sa-l bage pe unu, dar numai trei ani juma.

Cum-ex e o procedura f inovativa si inteligenta prin care bancile pot cistiga bani pt noi, clientii. E extrem de complicat, vinzi niste actiuni in ziua in care se dau dividente si le cumperi in aceeasi zi, dar le transferi in strainatate. In acest fel faci economii, pt popor. Nu sunt sigur ca am inteles cum functioneaza, si oricum nu se aplica la privati. Am incercat si eu. In ziua cind se dau dividente, cursul scade masiv, practic cu valoarea platita a dividentelor. Deci am luat dividentele, si am comandat vinderea actiunilor dimineata, urmind sa le cumpar din nou seara, cind scazusera. Dar am primit o scrisoare rea de la banca si m-au certat ca asa ceva nu e frumos.

Unii, rau intentionati, precum Anne, spun ca s-au produs pagube de multe miliarde, dar sunt sigur ca exagereaza. Cel mai trist e ca l-a bagat la inchisoare pe Hanno Berger, un batrinel, bunic, familist, nefumator, care adunase cu truda citeva milioane si statea linistit la un castel cumparat in Elvetia.

Am vazut-o la TV pe Anne si se plingea, ca numai asta stie, ca nu are oameni, cica are o echipa de vreo 5 insi, si aia tineri si incepatori, si trebuie sa se lupte cu o armata de avocati ai bancilor, din cei mai tari. Acum am auzit ca are o echipa de 30 de insi, ca tare e ambitioasa, vrea sa fie sefa. Poate o ia pe Patricia ca acum are timp.

Dar, avem noroc, deoarece cancelarul, wow, incepe sa-mi fie frica, nu, nu merg mai departe, e prea fierbinte...

Ieri a dat cancelarul un interviu, f. frumos, ne-a incurajat, ne-a spus You’ll Never Walk Alone, chiar daca se scumpeste totul, chiar daca nu vom avea caldura, nu vom fi singuri, vor mai fi si altii.

Dar, au fost si niste ziaristi obraznici. Unu a intrebat daca Scholz stie ca un coleg de partid, parlamentar, Johannes Kahrs, avea 200000 de euroi pititi intr-o cutie de banca. Nu prea am inteles despre ce e vorba, cica acest Kahrs ar fi fost mina dreapta a lui Scholz cind acesta era in Hamburg primar. Si mai zice lumea ca era si o banca, Warburg care ar fi fost si ea la treaba cu Cum-Ex. Si ca... dar mai bine tac. Pt ca alt ziarist, un olandez l-a intrebat ceva, dar cancelarul nu s-a lasat si i-a zis, mi-e frica sa traduc, “ „Bedenken Sie das, wenn Sie so etwas sagen.“ Adica „Ai grija ce vorbesti!, asa ca am grije.

Dar, nu, nu pot continua, cititi singuri SPD-Mann Kahrs bunkerte 214.800 Euro im Schließfach (handelsblatt.com)

Si totul numai din cauza Annei!

2Mihaela Scanteie and Benoni Dinca

1 comment

Like

Comment

Share

Duamne

 Astazi vom vorbi despre doamne. Vom vorbi despre o duamna f competenta, o anume Patricia Schlesinger. E blonda. Mneaei e mare scula la Rundfunk Berlin-Brandenburg, aceasta e o televiziune/radio locala, dar care face parte din marele canal de stat ARD. Doamna e atit de buna ca are un salariu de 300000 plus inca vreo 20000 euroi, prime, pe an, bani pe care precis ii merita din plin.

E extrem de harnica, munceste si acasa si o ajuta si sotul. Dar, desigur trebuie sa si manince si de aceea isi cheama acasa mari personalitati pe care-i si rasfata cu diferite bunatati si chiar cu vinuri bune. Ca, nu asa, cu burta plina se poate munci mai bine. Pt creativitate se ofera si vinuri bune, sa nu li se faca rau, la una din sindrofii au baut 11 sticle, la 8 persoane. Nu pierde nici un prilej de a face schimb de experienta cu strainii, chiar cu englezii, care au facut Brexit. Astfel a mers, insotita de sot, la Londra, la un bal f pretentios, citeva zile. Vorbeam de cum o sustine sotul, ii da f des consultatii, consultatii care sunt desigur onorate, trebuie si dinsul sa manince o piine, cu sute de mii de euroi.

Fac o paranteza. In Germania esti obligat sa platesti TVul si Radio de stat, chiar daca n-ai TV, chiar daca declari ca nu te uiti niciodata la ei. Taxa e de 18,36 pe luna, vedeti cit de precis e calculata. Se spune ca TVul de stat e garantia democratiei, deoarece acesta, eliberat de obligatii financiare, poate relata si comenta absolut neutru evenimentele si intimplariile nationale si mondiale. Dar desigur e de stat, si totusi anumite chestii, care, nu asa, ar pune in pericol linistea poporului, nu trebuie sa fie trimbitate. Inchid paranteza.

Ne intoarcem la Patricia. Cum spuneam, muncind atit de greu are si ea dreptul la conditii comode de munca. Asa ca si-a renovat biroul cu tot ce e mai bun si mai scump. Numai podeaua a costat 16000. Si-a luat si un fotoliu, din ala care vibreaza, atentie sa nu se creada ca e vorba de vibrator, f ieftin, vreo 1800.

Dar lumea rea si invidioasa a inceput s-o sape. Si a sapat-o atit de tare ca saraca de ea si-a dat demisia, sau a fost data afara, nu stiu exact. Desigur e o pierdere imensa pt scena culturala si politica a Germaniei, dar asta e situatia. Unii spun ca sedintele de lucru de acasa au fost finantate de societatea, de stat, RBB, chiar si excursiile la Londra, chiar si studiile sotului. Noroc ca nu avea copii.

Intre timp si-au mai dat demisia si inca vreo doi din directorat, chiar si acela, un om f cumsecade, care avea sarcina sa controleze cheltuielile. Unii, si mai rai, vor sa-i taie despagubirea de concediere, in jur de 160000. In schimb pensia de 15000 lunar e asigurata.

+++++++++++

As mai vrea sa vorbesc si despre o alta doamna, chiar prima doamna, de Britta Ernst. Si dinsa e f capabila. Si dinsa munceste f mult. Si dinsa munceste si acasa. Pt a munci acasa are nevoie de acte. Dumneaei e ministra invatamintului in landul Schleswig-Holstein. Este si o persoana f ordonata si iubeste curatenia. Asa ca dupa ce a muncit intensiv acasa, a tocit actele de le-a sufocat, a fost nevoita sa le indeparteze, la gunoi. Nu stiu precis la ce gunoi, ca eu duc hirtiile la lazile de gunoi pt hirtii, dar se pare ca o lada de gunoi, de a ei, s-a rasturnat, o fi fost vreun urs, si hirtiile s-au imprastiat. Un vecin inimos a incercat sa le stringa si a fost f mirat sa vada ca o parte din hirtii aveau stampila de secret si secret de serviciu.

Mai, mai, mai, vedeti in ce stare se poate ajunge daca muncesti atit de mult?

P.S Doamna Britta Ernst e prima doamna, fiind sotia domnului Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

************

Ultima ora de dimineata.

Inca o duamna, Bettina Jarasch, viceprimara Berlinului, de la verzi, e criticata deoarece s-a plimbat cu elicopterul peste o padure. Padurea, unde este depozit de munitii, arde de mai multe zile, si duamna a zburat pe deasupra ca sa vada ce si cum si sa dea indicatii. Lumea rea spune ca ar fi trebuit mai degraba sa zboare un specialist, unii, f naivi spun ca ar fi putut sa zboare o drona, uitind ca nemtii nu au drone ca turcii.