Suseava

 Und-sa mergem, und-sa mergem? Eu sunt democrat, ma supun majoritatii, cind face ce vreau eu, deci mergem la Suceava.

Exista multe tipuri de turisti, noi facem parte din cei lacomi, nu vrem sa pierdem nici o pietricica, nici o cruce, copac, icoana, clopot, magazin de pantofi. Pt noi tinta e drumul. Pe undeva seman cu o vaca, pasc mult si mai apoi ma asez si rumeg. Asa ca-n drum spre Suceava oprim si la Palatul lui Cuza de la Ruginoasa. “Palatul” care e ceva mai mic decit casa lui Becali, a fost de nenumarate ori distrus si refacut, actuala versiune nu mi-a dat nici un fior care sa aiba legatura cu Cuza. Cele mai interesante au fost miile de ciori care-si facusera cuib in copaci si zgomotul infernal pe care-l faceau, ca era gata sa le trezeasca si pe muzeografele care vegetau lipsite de chef.

Palatul a fost cuib de nebunii pt multi, si pt Bratianau, care era ing stagiar si a avut o aventura amoroasa cu Maria Moruzi, văduva lui Alexandru Cuza, nora domnitorului Unirii. Din aceasta aventura a aparut si-un fisior. Bratianu, om de cuvint, s-a insurat cu doamna si a divortat a doua zi. Nu stiu ce sa fac, incerc sa nu fac aluzii sexuale, dar am impresia ca, mai ales in Moldova, nu se poate fara, incepind cu cocosii, ca de Stefan cel Mare, cu multele lui muieri, nici nu mai vreau sa vorbesc, ma apuca si ciuda!

Climatologii au nimerit-o de data asta, ca a inceput sa ploua, sa ploua, sa ploua. In ciuda ironiilor eram echipat cu o jeaca imblanita care tare bine mi-a prins. Am stat la hotel Balada, gard in gard cu minastirea Sfântul Ioan cel Nou. In general mi-e teama sa stau prea aproape de minastiri, pt ca dimineata suna copotele si au o mare rezonanta in craniul meu, mai ales dupa o seara umeda.

Poporului ii e din nou foame si am aflat ca cele mai bune bucate sucevene sunt pizza si macaroane. Deci am mers la un italian, caruia i-au trebuit 45 de minute pt trei pizze si o portie macaroane.

In drum nimerim, din intimplare si peste o lucrare deosebita, Om, Timp, Spaţiu, a sculptorului Ion Mandrescu, care aflam ca e prieten cu prietenul fiului unui prieten. Omul-angrenaj în propriul său Timp îşi sfâşie la nesfârşit propria existenţă, în căutarea eliberării sale spirituale. Mie mi-a placut deosebit de mult. Circotas fiind, as critica amplasarea actuala, e cam inghesuita, as pune-o, mai degraba, in piata unde e loc suficient. Ar fi mai bine pusa in valoare.

Ploua, ploua, ploua. Doamnele isi fac somnul de frumusete, iar barbatii isi gasesc de drum. Minastirea era inchisa, in schimb in vecinatate dam peste un santier grandios, va iesi o Casa Alba cu niste coloane impunatoare.

Cautam si un izvor al Sfintului Ioan cel Nou, dar nu-l gasim.

Noi seara nu mincam!

Noaptea ploua, ploua. Dimineata plecam voiosi la statuia lui Stefan cel Mare calare si la Cetatea de Scaun a Moldovei.

Statuia e impunatoare, dar un pic ascunsa si nu-i poti vedea grandoarea. As fi mers si la Muzeul Satului dar e luni, si se stie ca-n toata lumea muzeele sunt lunea inchisa, dupa cum ne asigura un paznic. Cetatea o vedem totusi destul de bine. Criticam amplasamentul destul de deschis in lupta contra dusmanilor.

Ploaia si frigul ne-au cam stricat cheful si raminem cu o imagine cumva nedreapta asupra unei Suceve care ar fi meritat mai mult.