luni, 12 noiembrie 2018

Povestea Inelului

Aceasta e o poveste scrisa de un fost coleg, inginer, Alexandru Maroiu, din volumul 

ALEX MAROIU

DICTIONAR COMERCIAL SUBIECTIV 


de unde se vede ca inginerii sunt talentati. 

A = AFACERE
AFACERE = Tranzactie financiara, comerciala sau industriala bazata de obicei pe specula; intreprindere cu rezultat favorabil


 Povestea Inelului
     Nimeni  nu vedea inelul, treceau toti calcand pe langa el, parca orbi si neinteresati de afaceri. Paul, baietelul de 6 ani, a vazut primul acel inel cu piatra rosie, sclipitoare. L-a ridicat incet de jos si apoi l-a sters cu grija de patalonii scurti, „ Cred ca valoreaza mult” si-a spus el in minte, apoi l-a bagat in buzunar si a continuat sa se joace.   Cand seara la culcare si-a adus aminte de inel, s-a mai bucurat inca o data de norocul care i-a suris, „ Il voi da pe 6 lei, cat face o punga de bomboane cu miere ”. Avea si un cumparator, pe George, vecinul cel istet, un baiat de 15 ani care cumpara si vindea totul pe strada lor.   A doua zi, dupa ce a obtinut cei 6 lei, Paul, in timp ce rontaia bomboanele cu miere, chiar a fost multumit sa auda cat de fericit era George, ii daduse banii si ii spusese, „ Voi avea pana diseara alta mingie de fotbal, una adevarata ”.    Nu a facut imediat legatura cu inelul si nici nu l-a interesat unde l-a dat mai departe George, in fond el facuse ce trebuia. Important a fost ca toata lumea era multumita, inclusiv Victor, cel mai smecher baiat din cartier, cel care la cei 18 ani ai lui, invartea usor pe degete toate fetele din cartier, inclusiv pe Lena, cea mai frumoasa fata dar  si cea mai dispusa „ sa primeasca si sa dea la randul ei ”.     Cand Lena s-a laudat cu inelul cel nou, toti au inteles ca fusese in parc cu Victor si ca alesese sa stea de vorba pe banca din fundul parcului, acolo unde nu poti fi vazut din frunzisul des. Au stat acolo pana seara, unii chiar au auzit-o pe Lena scotand niste gemete ciudate, poate ca inelul nu-i venea bine si o strangea.    Apoi inelul a disparut pentru un timp, Lena iubea in paralel mai multi baietii, unii erau chiar frumosi si ea nu putea sa-i refuze, nici sa nu le dea cate ceva, fie si pe datorie, in dragostea cea adevarata nu se fac calcule.    Asa ca inelul a plecat grabit si a mai trecut prin mana unui barbat care a dat-o amantei lui din cartierul central al orasului, sotia unui om de afaceri gras si fara prea multa putere, indragostit dar prea ocupat ca sa se ocupe de stapana inelului. Amantul a fost fericit sa plateasca 100 de dolari pe un inel care facea mult mai mult, a facut o afacere si el, „ N-a platit mult, nu trebuia sa se deranjeze prea tare cu amanta ”.    Noua stapana tinea mult la soferul  ei, un badaran care ii baga mana sub fusta in vazul lumii, dar care stia un joc, unul ciudat, ceva cu incuiatul in dormitor urmat de niste obraznicii, un joc pe care ea „ N-o sa-l mai suporte mult ”, l-a si prevenit de alfel. Cand soferul a vandut inelul unui escroc, cu 1000 de dolari, lumea a inteles ca jocul soferului, oricat de ciudat si vulgar ar fi fost el, va mai dura un timp.    Escrocul care a cumparat inelul de la sofer putea sa vanda chiar si mai scump inelul, barbatul cu costum gri, cel care dorise sa-l cumpere, ii oferise 1500 de dolari pe el si ii daduse intalnire peste doua ore ca sa faca targul. Ceva ii paruse insa ciudat excrocului, „ Inelul nu merita
nici 800 de dolari ”. Asa ca nu s-a mai dus la intalnire ci s-a gandit sa plece din oras, sa se faca nevazut pentru un timp. A luat un taxi si a sperat ca se poate face invizibil, cand a vazut ca taxiul era urmarit de o masina condusa de barbatul cu costumul gri. Era in pericol, a deschis geamul si a aruncat inelul pe fereastra in clipa cind taxiul trecea pe o strada periferica plina de copii care se jucau.    Inelul aruncat a cazut chiar la picioarele lui Paul. S-a oprit din joaca si l-a ridicat de jos. La sters de pantalonii scurti ca sa-l priveasca mai bine, nu era nicio indoiala, era chiar inelul lui,  „ A revenit la mine, ce ciudat, cred ca asa incep marile afaceri ” si-a spus. Il va cauta tot pe el, pe George, tot lui o sa il vanda, asa i se parea cinstit. Poate ca totusi n-o sa-i mai ceara chiar 6 lei, poate ca i-l lasa de data asta cu 4 lei, doar erau prieteni de ani de zile. Si, in fond, este acelasi inel, o simpla bijuterie. Nu, o afacere! 

                                                          ___________________________________________________________________________

marți, 6 noiembrie 2018

Sa ne batem in analize

Intr-o casnicie, dupa mai multi ani, o parte din dragoste se transforma in camaraderie, camaraderie insotita si de un spirit de concurenta. Partenerii ajung sa se-ntreaca in multe domenii, de la care e mai simpatic, la care e mai cult si pina la care e mai sanatos. Acest din urma aspect capata importanta tot mai mare odata cu trecerea anilor, se ajunge la un fel de inspectie tehnica cum e la masini.

Sa vedem cum se trateaza diferitele cazuri:

Caz unu, rezultatele ei sunt mai bune decit ale lui.

Aceasta situatie e considerata normala, se stie ca femeile traiesc mai mult, lucru care nu ar fi posibil daca ar avea analize proaste. Dar barbatul si-a facut-o cu mina lui si a ajuns cu un picior in groapa. Ca i s-a spus de mii de ori sa inceteze cu bautul, fumatul si cu curvele. Si ai putea sa faci si tu ceva, sa te misti, nu te-ai plictisit sa stai toata ziua pe canapea, sa te uiti la meci si sa bei bere? Dar, draga mea, ieri am taiat crengile la copac, ma cam dor picioarele de la urcatul de zeci de ori pe scari la 7 metri inaltime, am strins frunzele, am sapat gradina. Chiar vroiam sa-ti spun cind te vedeam cocotat acolo sus, ca un cocostirc, daca ti s-a urit cu viata, dar nu-ti pasa, asa ti-a placut tie sa te dai cocos, nu vezi ce ramolit esti, vrei sa cazi de acolo sa ramii schilod, sa ma chinui eu cu tine.

Dar gata de acum trebuie sa-ti bagi mintile-n cap, se taie friptura si mai ales tuica, vinul si berea. Asa un paharut la sf. de saptamina mai treaca-mearga dar nu in fiecare zi.

Dar draga mea, alcoolul e bun la scaderea colesterolului, nu vezi ca e cam mare.

Caz doi, rezultatele lui sunt mai bune decit ale ei.

Aceasta situatie e considerata anormala, se stie ca femeile traiesc mai mult, lucru care nu ar fi posibil daca ar avea analize proaste. Dar barbatul se hraneste cu zilele ei, ca nu-i pasa de nimic, in timp ce ia de o viata intreaga duce greul casei. Ca lui i s-a spus de mii de ori sa inceteze cu bautul, fumatul si cu curvele. Si e normal sa aiba analize bune daca toata ziua sta pe canapea, se uita la meci si bea bere? Dar, draga mea, ieri am taiat crengile la copac, ma cam dor picioarele de la urcatul de zeci de ori pe scari la 7 metri inaltime, am strins frunzele, am sapat gradina. Chiar vroiam sa-ti spun cind te vedeam cocotat acolo sus, ca un cocostirc, daca ti s-a urit cu viata, dar nu-ti pasa, asa ti-a placut tie sa te dai cocos, nu vezi ce ramolit esti, vrei sa cazi de acolo sa ramii schilod, sa ma chinui eu cu tine. Te mai intrebi de ce am analizele proaste cind ma umpli de nervi?

Dar gata de acum trebuie sa-ti bagi mintile-n cap, se taie friptura si mai ales tuica, vinul si berea. Asa un paharut la sf. de saptamina mai treaca-mearga, dar nu in fiecare zi.

Dar draga mea, alcoolul e bun la scaderea colesterolului, nu vezi ca al meu e normal, chiar sub limita, in timp ce al tau e f. ridicat?.

duminică, 4 noiembrie 2018

Matilda

Aceasta poveste de duminica e imaginara, nu are nici o legatura cu mine, sau cu fosta mea iubita, Matilda.

Matilda
In tinerete aveam lipici la fete. Inalt, subtire, ochi verzi, par negru, lung, ondulat, inima zburdalnica. Dupa gustul meu prea slab si cu trasaturi prea feminine.
In fiecare dimineata plecam la munca, la aceeasi ora, cu acelasi autobuz. In statie erau cam aceleasi persoane, uneori imbracate mai tot timpul la fel, ca puteai sa spui, uite-l pe tipul ala in camase in carouri. Si ea era in fiecare dimineata acolo, ne culcusam de fiecare data unul linga altul, acolo unde e burduful. Pe masura ce se aglomerea eram tot mai aproape unul de altul, chiar extrem de aproape si chiar extrem de intim as putea spune, mai ales pt un baiat tinar, single. Cobora cu doua statii inaintea mea. Intr-o simbata, luni urma sa plec in concediu, simt ca incearca sa se elibereze cu vro doua statii inainte de statia obisnuita. „Coboriti la prima?“. Nu am sesizat semnul intrebarii. Suna mai degraba „Coboriti la prima!“. Mi s-a parut ca ma invita, asa ca merg dupa ea. Cobor si o urmaresc. Mi se pare ca se uita inapoi sa nu ma piarda. Intra intr-un bloc, dupa ea, pastrez distanta, ii aud pasii pe scari, o urmez, la un etaj vad usa intredeschisa, intru. Ne iubim cu patima, repetat, adunasem atita „ura“ in diminetile din autobuz. La un moment dat, epuizat, atipesc citeva minute. Cind ma trezesc, sa fi fost deja spre prinz, nu mai era nimeni in apartament.
Astept nerabdator terminarea concediului, dimineata, autobuz, nimic, las unu, las doua, nimic. Trec saptamini, trec luni, nimic.
***************
Peste 20 de ani in Germania, eram membru intr-o comisie si ne intilneam regulat la o firma aflata intr-o padure, pe niste coline, intr-un mic oras german. Mergeam cu trenul si de regula, mai apoi, luam taxiul. Era o zi de primavara deosebit de frumoasa, asa ca m-am hotarit sa merg cu tramvaiul, mai ales ca aveam destul timp. Tramvaiul era ca si gol, cu multe locuri libere pe scaune.
O vad, statea in picioare la articulatia tramvaiului. Ma duc linga ea, pastrind distanta legala. Tare mi-as fi dorit sa se aglomereze. La o curba strinsa chiar o ating discret. Ma trece un fior, am impresia ca si pe ea. Imi cer scuze din priviri, imi raspune cumva… Precis e ea, ea trebuie sa fie, parca mai frumoasa. Ii caut miinile cu privirea. Nemtii tin verigheta pe dreapta, romanii pe stinga. Nu avea decit un mic inelus.
Ajung la destinatie mai repede decit mi-as fi dorit. Cobor. Tramvaiul mai zaboveste in statie, vatmanul vindea bilete unui calator. O iau pe jos, ma ajunge tramvaiul din urma, mergea destul de incet, gifiia la deal. Ii zimbesc si-i fac cu mina. Imi zimbeste si-mi raspunde la salut, chiar alearga in fundul tramvaiului, imi trimite chiar bezele.
Sunt convins ca o chema Matilda.